239 matches
-
fabulele lui La Fontaine ( Lupul și mielul, Lupul și câinele) și Grigore Alexandrescu (Boul și vițelul, Câinele și cățelul). Cele mai frecvente modalități de manifestare a comicului sunt: satiricul, ironia, sarcsmul, grotescul și umorul. Satiricul apare ca o formă de ridiculizare nemiloasă a unor aspecte negative din viața socială, a unor trăsături negative de caracter și a unor moravuri, respinse în numele unor valori superioare. Principala specie literară care concretizează această modalitate a comicului este satira, în care demascarea răului se realizează
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
contrastul dintre efort și rezultatele lui; - contrastul dintre scopuri și mijloace; - deznodământul nu periclitează viața personajelor; - provoacă râsul. Exemplu: Nevestele vesele din Windsor - W. Shakespeare Chirița în Iași, Chirița în provincie - V. Alescandri O scrisoare pierdută - I. L. Caragiale 7. Satiricul: - ridiculizare nemiloasă; - respingerea aspectelor negative în numele unor valori superioare; - critică incisivă; - finalitatea: îndreptarea viciilor; Exemplu: Scrisoarea III - M. Eminescu Poveste ( Prostia omenească) - I. Creangă 8. Sarcasmul: - critică severă și necruțătoare; - condamnarea totală a aspectelor vizate; - stil mușcător; - lexicul nu provine din
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
probleme apărute; - folosirea incorectă a limbajului - cu consecințe directe asupra înțelegerii unui mesaj sau a unei situații noi. • bariere ale mediului social: - homeostazia - adică tendința sistemelor, inclusiv a celor sociale, de a menține echilibrul existent; - blocarea ideilor noi prin ignorare, ridiculizare sau analiză excesivă (acestea fiind interpretate ca amenințări pentru indivizi, grupuri sau organizații); - neacceptarea criticii și susținerea fanatică a propriilor concepții (chiar și de către persoanele care generează noile idei și care nu acceptă și alte opinii constructive); - fenomene de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
din Caleidoscopul lui A. Mirea reunesc cronici rimate, specie care, plecând de la un material perisabil, actualitatea, mizează pe divertisment, chiar cu riscul facilității, și pe efectul polemic, adesea cu prețul trivializării. Uneori și în Caleidoscop... se recurge la invectivă, la ridiculizarea oponenților pe baza defectelor lor fizice, într-o viziune grotescă (Cioflecării și hilariante), dar predominantă e zeflemeaua subțire, condescendentă și totuși incisivă. O emfază subtil autoironică dă farmec posturii de toreador ori de duelgiu impenitent (Corrida, Racheta, Mănușă). Treptat, pornirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
A. Freud a înțeles că rezistența pacientei sale nu era o reacție de transfer în adevăratul sens al cuvântului. Interpretarea conținutului angoasei nu a dus la nici un rezultat, iar pacienta a continuat să utilizeze acest procedeu de apărare constând în ridiculizare și ironizare. Conținutul angoasei a putut deveni conștient abia atunci când modul de apărare împotriva afectelor prin depreciere ironică, ajungând inconștient, a devenit inoperant. Modul de apărare al tinerei paciente se explică printr-o identificare cu tatăl decedat, care dorise să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
logice ale narațiunii Violența ca mod eficient și natural de rezolvare a situațiilor și diferendelor O altă grilă de analiză privește violența verbală, după tipuri-forme de etichetare Tabelul 7. Forme de violență verbală Nr. crt. Categorizări Expresii, forme verbale 1 Ridiculizare prin „declasare” Golan, derbedeu, pleavă 2 Ridiculizare prin desconsiderare și umilire fizică „Nimicuri”, handicapat, paralitic, pitic, scursură, retardat, pleavă, șașiu, chior, șchiop 3 Etichetare în registru „bestiariu” Animal, porc, păduche, șobolan, ploșniță 4 Calomnie în registru infracțional Hoț, bandit, corupt
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și natural de rezolvare a situațiilor și diferendelor O altă grilă de analiză privește violența verbală, după tipuri-forme de etichetare Tabelul 7. Forme de violență verbală Nr. crt. Categorizări Expresii, forme verbale 1 Ridiculizare prin „declasare” Golan, derbedeu, pleavă 2 Ridiculizare prin desconsiderare și umilire fizică „Nimicuri”, handicapat, paralitic, pitic, scursură, retardat, pleavă, șașiu, chior, șchiop 3 Etichetare în registru „bestiariu” Animal, porc, păduche, șobolan, ploșniță 4 Calomnie în registru infracțional Hoț, bandit, corupt, criminal, mafiot, delapidator 5 Atac la persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
forma agresării/ciocnirii, dar se poate întâlni și sub forma bătăii, a rănirii cu obiecte contondente, sau a tentativei de omor. Violența de tip verbal este cel mai frecvent prezentă sub forma țipetelor și a ridicării de ton, urmate de ridiculizări, etichetări și insulte. În cadrul emisiunilor transmise de canalul CN apare, în mare, aceeași structură a repartiției scenelor de violență în funcție de tipul acesteia. Figura 7. Frecvența scenelor de violență în funcție de tipul de violență prezentată în cazul canalului Cartoon Network; defalcat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
călătoreau" gratis în comunitățile utopice sunt deosebit de relevante. Retragerea completă a reciprocității nu prea s-a practicat, dar erau diferite grade de ostracizare și excluziune din viața socială a comunității. Principalul control era bazat pe rușine, aprobare sau dezaprobare publică, ridiculizare, critică. În multe comunități utopice din secolul al XIX-lea aceste metode erau instituționalizate. De exemplu, fiecare trebuia să se supună din când în când criticii celorlalți. Este suficient să ne amintim de practicile utilizate în țările comuniste metode simbolice
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să poată fi exercitat trebuie să existe un acord larg în anumite privințe legat de valorile presupuse, comportamentele implicate respectiv strategiile de control. Inculcarea valorilor urmărește, așa cum arăta Durkheim, structurarea manierelor specifice de a acționa, gândi și simți. Mecanismele de ridiculizare sau de a face de rușine nu pot fi eficiente decât dacă indivizii au valorile și emoțiile corespunzătoare. Una dintre modalitățile de a exercita controlul social este a-ți face singur dreptate. În societățile cu adevărat anarhice toți pot utiliza
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dimitrie Cantemir, producător de gesturi irecuperabile. Aceștia - și mulți alții lângă ei: Toma Cantacuzino, pildă de nerecunoștință și cultivator de himere, serdarul Barbu Cornea, „tâlharul cel mare” - au adesea un sfârșit care confirmă premonițiile cronicarului. El are însă și știința ridiculizării subțiri (îi persiflează pe uneltitorii neperformanți, țesători ai unor „sfaturi vrednice de râs”, „deșarte” și „vrednice de batjocuri”), prin bagatelizare și minimalizare, dar îi este la îndemână și persiflarea în absența distilării ironiei, pe fondul unui râs gâlgâitor („dicretul” imperial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
instructor pe lângă secția Organizatorică”. Probabil acești doi indivizi se „căliseră” mai întâi printr-o „școală de cadre”, înainte de a fi „ridicați”. Obsesia lipsei de disponibilitate a social democraților vasluieni de a colabora cu „progresiștii”, este iar scoasă în relief, prin ridiculizarea acestei organizații (ca număr de membri), dar și printr-un amănunt care ne-a reținut atenția în mod deosebit: „... până în prezent nu s’a constituit un comitet de F.U.M. (frontul unic muncitoresc, n.n.), deoarece în oraș sunt puțini tineri socialiști
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
emisiuni de televiziune. Este membru fondator al Așezământului Cultural „Academia Cațavencu” și editor al revistei „Academia Cațavencu”. În Îmblânzitorul de metafore (1981) și în Decorul sau urmarea (1984), cicluri publicate în volume colective, M. reia formulele generației ’80: cultivarea livrescului, ridiculizarea realului fals, amestecul de tragic și ironic, acestea rămânând constante ale discursului său poetic. În poemele din Vară indiană (1984; Premiul Uniunii Scriitorilor) încearcă să recupereze autenticitatea trăirii, cultivând frenezia sălbatică, trăirea descătușată, care organizează textul după o retorică amplă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
după eșecul CDR-ului de a administra țara mai bine decât o făcuseră „structurile”. Unde sunt „oamenii de bine”, capabili de a determina schimbări de fond? Unii, foarte puțini din păcate, au încercat politicul și s-au ales cu ghionții ridiculizărilor noastre. Alții - despre care credem că ar trebui să intre în joc - își ascund refuzul în spatele celebrei „politica e o târfă”. Este. Cu ce nu mă împac însă rămâne ideea că politica ar fi o abstracțiune, o târfă în sine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
respectivă, fapt dovedit prin testul picat de ea în emisiunea lui Robert Turcescu când nu a știut care sunt țările membre în Uniunea Europeană și că Norvegia este monarhie, deși ea trebuia să organi‑ zeze agenda de politică externă a președintelui. Ridiculizarea publică a doamnei a coincis cu plecarea lui Omar Hayssam, care a condus la demiterea lui Botoș de către președinte, moment în care BĂsescu a fost forțat să se decidă pentru schimbarea oamenilor de la serviciile secrete. Acest set de măsuri mă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții, tendința permanentă de dominare În grupul social sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din păcate, specific
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
un cot, laș’ o palmî, iar mai țăș’ un cot, iar mai laș’ o palmî. - Tatî, cum vini asta? - Nu! Așa faci cum îț’ zâc eu!” (Vădeni pe Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei este însă motivată de autoritatea paternă agresivă ca un preambul la căsătoria incestuoasă, puternic dezaprobată de comunitate. De fapt, pânza certifică statutul incomplet al fetei de măritat, ea a împlinit vârsta inițiatică, însă țesătura ei nu poate fi desăvârșită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
val enorm de fum care îi acoperi complet existența” (Intermezzo detectiv). „Portretele” lui D. sunt încercări de a destructura o realitate socială ce părea solidă și motivată, pentru a arăta lipsa de noimă a acesteia. Concomitent, se operează demontarea și ridiculizarea mecanismelor narative consacrate, discursul aparent logic fiind subminat prin combinații aleatorii, absurde sau insolite, prin trucuri verbale, conform programului de frondă socială și estetică al avangardei interbelice. SCRIERI: Steaua inimii, București, 1939; Umbra unei melancolii, București, 1946; Alfabetul sângelui, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
puțin pe termen scurt, maximizează performanța. Asemenea oricărui șoc, înțepăturile verbale neașteptate trebuie să difere în intensitate și calitate de limbajul obișnuit care compune mesajul managerului. Limbajul piperat este suprasaturat cu formule care comunică lipsa de respect („Nu fi idiot!”), ridiculizarea („Vezi dacă nu cumva diploma de MBA te-o fi învățat ceva”), amenințarea („Nu mă fă să-i informez pe șefi”), sau insulta grosolană („Du-te dracu’ cu scuzele tale: mai bine fă ce e de făcut!”). În afară de o zdruncinătură
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
artistic în momente cheie sau când interesele lor o cer. În restul timpului, se îmbățoșează că fac presă pe bune. Din păcate, unii colegi onorabili au ales cea mai josnică metodă pentru a acoperi mizeria din care își iau leafa: ridiculizarea președintelui pe motiv că e obsedat de moguli. Mimează cu falsă inocență nedumerirea: cum, adică, discreditează mogulii statul? Nu cumva tot ei sunt vinovați și de venirea primăverii? Îmi cer scuze față de colegii onești din televiziuni, mulți, puțini, câți o
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
confuzia rolului; modelul propus de A.T. Jersild și F.B. Holmes, având în vedere stadiile formării și maturizării afective ale individului: frica (de întuneric, singurătate, locuri străine, zgomote, abandon), separarea/părăsirea, imaginile de personaje fantastice; animale, teama (de eșecuri școlare, ridiculizare, desfigurare, boală, moarte), sentimentul penibil de a fi diferit (fizic, social, intelectual, sexual etc.). Fiecăreia dintre etapele de creștere și dezvoltare mai sus descrise îi corespund tulburări specifice ale stării de sănătate mintală, după cum urmează (E.J. Anthony): în perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor. Dar, chiar odată ajuns, persoanele-țintă pot rezista persuasiunii prin deprecierea credibilității sursei (nu este demnă de încredere, urmărește interese ascunse etc.) sau prin distorsionarea mesajului (reținerea doar a afirmațiilor ce convin, ridiculizarea argumentelor ș.a.) și prin elaborarea de contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau chiar în gând, subiecții umani produc argumente care să le consolideze propria poziție și să o slăbească sau să o anuleze pe cea propusă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de pildă, nu trebuie ținută toată clasa la școală după program dacă în culpă s-au aflat doar unul sau doi elevi. Altfel, profesorul va trezi resentimente din partea elevilor nevinovați. • Mijloacele psihologice de pedeapsă (de genul: critica severă a persoanei, ridiculizarea elevului, sarcasmul etc.) nu sunt recomandabile. Nu sunt recomandabile nici acele sancțiuni care fac apel la procedee dureroase: bătaia, zgâlțâitul etc. • Nu este recomandabilă trimiterea unui elev aflat în culpă la director decât în cazuri deosebite, deoarece acest lucru slăbește
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
efect; ca o regulă, mustrările ar trebui făcute între patru ochi; mustrările făcute în public pot constitui întăriri pentru comportamentul inadecvat: clasa ar putea simpatiza cu elevul mustrat și l-ar putea privi, chiar, ca pe un erou174. Sarcasmul și ridiculizarea par să facă parte și ele din tipul pedepselor verbale, dar niciun specialist nu recomandă utilizarea acestora, chiar dacă, în anumite circumstanțe (și cu anumiți elevi), ar da rezultate. • Izolarea presupune schimbarea locului unui elev, pentru a împiedica o colaborare prea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de violente, încât acesta îi poate răni pe alții sau se poate răni pe sine. Indiferent de situație, există câteva recomandări pentru profesorul care a hotărât că se impune pedepsirea unui elev: • nu recurge la amenințări, acționează; • nu folosi sarcasmul, ridiculizarea sau crearea unei situații stânjenitoare pentru elev; acestea produc resentimente, înstrăinează clasa de profesor și pot determina riposte; • nu pedepsi la mânie și nu atinge elevul la mânie, este importantă menținerea calmului indiferent de situație; • nu aplica pedepse umilitoare din
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]