297 matches
-
în producții de speță literară ce dețin o pondere sensibilă în creația culturală din perioada veche. Printre acestea se numără „stihurile de stemă”, cu artificiile lor ingenioase, caracteristice poeziei emblematice, „gnomele numerice”, acrostihurile, inscripțiile în versuri, versurile în rețea, șaradele rimate, feluritele forme de joc, de gratuitate, construcțiile verbale enigmatice, toate ciudățeniile grafice, precum și discursurile encomiastice și alte compuneri obținute prin utilizarea mijloacelor retoricii literare a timpului. De altfel, aceasta constituia principala materie de studiu în școlile catolice, școli în care
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări resentimentare. Violent, dar fără spirit, el încearcă să-și convertească înverșunările în sarcasme. Numai că, în „petardele” rimate, pamfletarul nu-și alege imprecațiile. O grimasă de răutate ia locul umorului și în broșurile în versuri Demonii Mehedințiului (1932) și Romanța Severinului pe 1938 (1938). Intenția etică se perturbă în instantaneele lui grotești, luând forma unor șarje de cârcotaș
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
miturile grecești și legendele biblice, „Labirintul Critului” și Grădinile Semiramidei sunt invocate alături de Sodoma și Ierusalimul ceresc. Pitoresc în invenții de vocabular e și mitul Sirenelor, invocat în chip de parabolă. Receptarea fondului de idei e înlesnită de numeroasele fragmente rimate și ritmate. Aceste încercări de proză poetică, precum și alte particularități de topică și stil, mulțimea sentențiilor sunt exerciții preliminare pentru scrierea viitorului roman. Divanul oferă imaginea sintetică a umanismului românesc, specific, cristalizat la confluența culturii vechi greco-latine cu gândirea religioasă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
ei acel „ceva franțuzesc” care rămânea pe moment fără nume. Spiritul francez? Politețea franceză? Încă nu știam să o spunem. Între timp, poetul s-a întors spre Sena și a întins mâna arătând spre malul opus Domul Invalizilor. Discursul său rimat ajungea la un punct foarte dureros al trecutului franco-rus: Napoleon, Moscova în flăcări, Berezina... Alarmați, mușcându-ne buzele, îi pândeam vocea în locul tuturor riscurilor. Chipul Țarului s-a întunecat. Alexandra și-a plecat ochii. N-ar fi fost mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu ceilalți) • Să utilizeze în exprimare un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical • Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles, să rețină și să reproducă expresii ritmate și rimate. Domeniul Știință • Să-și îmbogățească experiență senzorială ca bază a cunoștințelor prematematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri comune luate în considerare separat; • Să cunoască elementele componente ale lumii înconjurătoare (ființă umană
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
și povești Jetoane; Științe -Jetoane, plânse, cărți, enciclopedii, -Centrul tematic; -Calendarul naturii -Calculator, CD -Cifre, material mărunt Dată/ziua Obiective operaționale vizate ĂLA ADP Tema, domenii experentiale și tipuri de activități implicate Luni Domeniul Limba și comunicare -Să rețină expresii rimate și ritmate; -Să alcătuiască propoziții și fraze Domeniul știință -Să recunoască și denumească membrii unei familii, -Să înțeleagă dreptul fiecărui copil de a crește în familie, Să selecteze, să grupeze elementele după formă, să formeze perechi BIBLIOTECĂ: -Citim imagini cu
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
1956), Soare cu dinți (1972) -, obiectul „cântecelor” se schimbă, realitățile lumii noi sunt acum slăvite cu patos conjuctural, impus. Totuși poetul nu abandonează lirica de atmosferă simbolistă a târgului provincial, nici vocația ironist-anecdotică. Va scrie din abundență epigrame, fabule, „cronici rimate” (mai ales ale vieții literare) etc. Titlul Flori și ghimpi îi sintetizează coordonatele poeziei: versul erotic ocazional (cu formele predilecte - catrenul, madrigalul) și versul epigramatic, ironist. Proza - Schițe, oarecum vesele (1966), Curățitorii de pete (1974) - nu e lipsită de nerv
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
serafică polifonie a versului, conduce la generalizarea procedeului în volumul Orbite. Dedublat, autorul evoluează aici pe adevărate volute de virtuoz, în serii alternante de Orbite și Ferestre. După o „orbită” în vers alb, ritmat, urmează o „fereastră” în versuri clasice rimate: „Stă precum o pupilă imobilă,/ Pe pereții nopții stă, ca o insulă lucie,/ ca o cască pe creștetul unui soldat în marș” (Orbită). Apoi, în pagina următoare: „E ea, spre tine semnul ce-l trimit,/ e joia mistuirii astă-seară,/ degeaba
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
de-a lungul timpului, iar versurile-manifest, conjuncturale, rudimentare fiind abandonate în favoarea unei atitudini mai echilibrate. I. rămâne fidel aceluiași „dulce stil clasic”, chiar dacă unele „libertăți lingvistice” anunțau din etapă în etapă o anume primenire poetică. Adept al versului ritmat și rimat, el aduce în placheta Patima ciocârliei (1970) un mănunchi de poeme axate pe o tematică largă, convertită de cele mai multe ori în poezie autentică. Își leagă numele, în buna tradiție a lirismului românesc, de cinstirea locurilor natale: Blajul, Transilvania, țara. Patria
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
astăzi pe cale de dispariție. Alături de g. propriu-zisă, cea descriptivă, stau g. numerică, g.-păcăleală, jocurile de cuvinte și așa-numitele întrebări și răspunsuri, cele mai multe de factură religioasă. În general, g. este alcătuită din două până la cinci versuri, cel mai adesea rimate. Mai puțin răspândite, cele în proză (g. asupra relațiilor de familie, g.-anecdotă, g.-povestire) cunosc dezvoltări ample. În acest caz, g. cuprinde scheme poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
din timpul de dincolo să mai rămân aici” (Fast cronologic). Dacă în volumul Efigiile riscului (1978), mai mult decât în cele anterioare, „puseurile” patriotice, fără valoare estetică, își găsesc locul într-un fel de proză mai mult sau mai puțin rimată (Baba Novac, Cap de răscoală, Vlad, Coșbuc și 1907), în schimb, în Copacul ascuns (1994), pe lângă pregnantul presentiment al morții (Capăt de drum), este invocată „Unica Bobí, Alfa și Omega iubirii mele”, trecută în lumea umbrelor, dar prezentă dureros de
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
distinge, sporadic, prezența lui Aron Cotruș (cu poemele Horia, dormi liniștit!...și Alba Iulie, de praznic îmbracă-te!...) sau a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
pentru Literatură și Artă la mijlocul anilor ’50 sub conducerea lui Tudor Vianu, L. a fost cel care împreună cu Dan Duțescu a stabilit regulile unei traduceri fidele, care să respecte structura prozodică a originalului (fragmentele în proză, în vers alb sau rimat, variațiile de ritm), demonstrând cu argumente filologice că Shakespeare însuși a recurs la aceste modalități ale formei poetice pentru a sugera diverse stări de spirit ale personajelor. Principiul acesta - coincizând cu teoria lui M. C. Bradbrook (Shakespeare and Elizabethan Poetry
LEVIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu. A fost distins cu Premiul „George Coșbuc” al Academiei RSR (1969) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1975). Încă din adolescență, R. se arată ca un poet aproape format, mânuind cu dezinvoltură atât versul rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă impecabilă, procedee interesante, precum rimarea ultimului vers al fiecărei strofe cu primul din strofa
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
două cuvinte alăturate, monorime, rime în cascadă: „geți cu săgeți sub peceți”, „cărbuni nebuni”, „bram în hram”, „cer în ger”, „plouă rouă”, „-n două plouă”, „lent torent”, „munți cărunți [...] lumii punți”. O așa-zisă „baladă” e compusă din șaisprezece versuri rimate toate în „an”, unele având această rimă și în interior. Stăpânind, încă de la debut, versul oricât de nărăvaș, R. a ajuns la o virtuozitate demnă de orice maestru consacrat al cuvântului. Aurel Rău nu desfășoară un ceremonial al melancoliei livrești
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Sadoveanu (sub pseudonimul M. S. Cobuz), cu povestirile Fiul pierdut (49/1900) și Tatăl (51/1900). Poeziile sunt mai puțin interesante. Frecvent publică Gh. Scytul (pseudonimul lui Vasile Pop), Gh. Bradul, A. Toader, Maria Popescu. Se mai pot întâlni cronici rimate și parodii, fie pe teme politice, fie vizând, uneori, pe Al. Macedonski. Un articol amplu despre poetul D. N. Saphir scrie Ionescu-Quintus. S. a găzduit frecvent versuri populare, cu un caracter mai curând lăutăresc (fiind culese chiar de la lăutari), decât
STINDARDUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289932_a_291261]
-
construirea de propoziții eliptice de predicat. Prozodic, demuzicalizarea versului amintește într-un fel de Adrian Maniu („Ceas cu articulații moarte / Orele păsări arse de lut / Izbind chei oarbe fără toarte / În inima somnului mut”), pe alocuri rime sărace, asonanțe, versuri rimate diferit (încrucișat sau îmbrățișat) sau când rimate, când nerimate, în aceeași poezie. Ceea ce îl particularizează însă de acum și îl impune interesului estetic e un nonconformism propriu modului său poetic. Cartea are drept motto un citat din Gide: „Je parie
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
demuzicalizarea versului amintește într-un fel de Adrian Maniu („Ceas cu articulații moarte / Orele păsări arse de lut / Izbind chei oarbe fără toarte / În inima somnului mut”), pe alocuri rime sărace, asonanțe, versuri rimate diferit (încrucișat sau îmbrățișat) sau când rimate, când nerimate, în aceeași poezie. Ceea ce îl particularizează însă de acum și îl impune interesului estetic e un nonconformism propriu modului său poetic. Cartea are drept motto un citat din Gide: „Je parie que vous voyagez sans billet”. Într-adevăr
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
CL, 1986, 3; Florentin Popescu, „Profesorul de iluzie”, RL, 1986, 37; Mariana Ionescu, „Le Professeur d’illusion”, „Livres roumains”, 1987, 1; Ioan Holban, Poezii și romanțe, CRC, 1987, 11; Ion Arieșanu, Regăsirea de sine, O, 1988, 19; Ion Andreiță, Povestiri rimate, SLAST, 1988, 41; Cândroveanu, Lit. rom., 298-300; Nastasia Maniu, Ironie și duioșie, RL, 1989, 7; Ioan Holban, File de album, CRC, 1989, 10; Tudor Cristea, Poezie pentru copii?, ARG, 1989, 6; Cleopatra Lorințiu, Între ironie și înduioșare, LCF, 1989, 28
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
găzduiește scrieri de nuanță preponderent sămănătorista și ortodoxista, studii, reportaje, interviuri, destinate, toate, unei polemici antisemite și promovării unui naționalism uneori exagerat. Sunt tipărite versuri de Marta D. Rădulescu, Const. I. Goga, Radu Gyr, Ion Stănescu-Max, Grigore Bugariu. Rubrică „Cronică rimata” publică poeme semnate Palas. Scriu proza Marta D. Rădulescu (narațiuni de factură mitico-simbolică, precum și fragmente de român), Mihail Lungianu (texte care mizează pe simbolic) ș.a. Conform orientării stabilite de Marta D. Rădulescu în articolul-program Pentru confrați - un apel fervent la
REVISTA MEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289230_a_290559]
-
un neiertător pamfletar precum Tudor Arghezi, care îi remarca politețea înnăscută, eleganța atitudinii și a comportamentului, conchizând: „discret, atent și făcând abstracție de persoana lui, domnul Sevastos a știut să-și facă un prestigiu și să-l mențină”. Volumele Cronici rimate (1963) și Versuri (1967) adună colaborările lui S. din periodice - unele apărute și în Rime sprintene (1920) -, grupate pe cicluri. Primul, Campanii (1911-1916), cuprinde textele militantului socialist din tinerețe („sunt zămislit din ură și durere,/ Și răzvrătirea-mi gâlgâie-n
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
de discreție, de finețe”, ajutat de „facilitatea de versificație, și de eleganța rimei și de bogăția imaginilor” (Tudor Teodorescu-Braniște). Ulterior G. Călinescu reține numai „o foarte spirituală și plastică definiție a sonetului”, iar mai târziu Al. A. Philippide, considerând cronica rimată „o formă artistică de gazetărie”, subliniază caracterul militant social, grav al unor secvențe, recunoscându-i, în general, și alte „remarcabile calități” - „o poezie de fantezie și umor”, „lucrată cu artă”. Aventurile din Str. Grădinilor (1933) este titlul unei culegeri de
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
1935; Monografia orașului Ploiești, București, 1938; Carte de bucate, București, 1939; ed. București, 1998; Amintiri de la „Viața românească”, pref. Dumitru Micu, București, 1956; ed. București, 1966; Istorisiri adevărate, București, 1961; ed. București, 1970; Din copilăria lui Ionel, București, 1962; Cronici rimate, pref. Al. A. Philippide, București, 1963; Versuri, pref. Al. A. Philippide, București, 1967; Documente omenești. Amintiri, București, 1970. Ediții: În amintirea profesorului Fr. J. Rainer, București, 1946. Traduceri: Voltaire, Micromégas, pref. Jean Boniface Hétrat, București, 1910; Gleb Uspenski, Lăcustele, București
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
L. Leoneanu, Portrete literare și artistice, București, 1935, 85-108; G. Călinescu, „Monografia orașului Ploiești”, ALA, 1938, 894; Călinescu, Ist. lit. (1941), 747, Ist. lit. (1982), 831-832; Liviu Călin, „Viața românească” evocată de Mihail Sevastos, VR, 1956, 9; Victor Efimiu, „Cronici rimate”, „Magazin”, 1963, 301; N. Bb. [N. Barbu], „Cronici rimate”, IL, 1963, 9; Petre Pascu, „Cronici rimate”, VR, 1963, 12; Valentin Hossu, Convorbire despre „Amintiri...” cu scriitorul M. Sevastos, „Magazin”, 1966, 473; Ion Manițiu, Amintiri exacte, TR, 1966, 46; Valeriu Neștian
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
G. Călinescu, „Monografia orașului Ploiești”, ALA, 1938, 894; Călinescu, Ist. lit. (1941), 747, Ist. lit. (1982), 831-832; Liviu Călin, „Viața românească” evocată de Mihail Sevastos, VR, 1956, 9; Victor Efimiu, „Cronici rimate”, „Magazin”, 1963, 301; N. Bb. [N. Barbu], „Cronici rimate”, IL, 1963, 9; Petre Pascu, „Cronici rimate”, VR, 1963, 12; Valentin Hossu, Convorbire despre „Amintiri...” cu scriitorul M. Sevastos, „Magazin”, 1966, 473; Ion Manițiu, Amintiri exacte, TR, 1966, 46; Valeriu Neștian, „Amintiri de la «Viața românească»”, IL, 1967, 2; Liviu Oprescu
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]