295 matches
-
dezordine, dar nu avea certitudinea că nu s-ar fi schimbat fețele de pernă și cearșafurile. Dacă erau numai șifonate!? „Dar dacă dezordinea fusese lăsată... intenționat, azi-dimineață, așa, ca să văd eu!?” gândea Violeta după ce găsise tamponul parfumat și mânjit de rimel. Dar de ce n-a fost șters praful, de ce nu s-a aruncat apa din vasul în care au fost puse florile tăiate, zațul din ibricul de cafea?... Greu de crezut și de înțeles! După ce se relaxă fumând o țigară pe
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
păsa de plămânii blocului ce căscau dement cu salivuță personală. Străzile mele miroseau a tutun ploios, a beznă teatrală, a moarte, a reticență, mamă! Degetele mele deveneau în monumentala ploaie niște acuarele necesare fardării morții interioare, mamă! Mașinile date cu rimel alb îmi desfăceau nodurile lichide. Parcul tractorian își sorbea cafeaua de noapte în propriu-i foișor vegetal. Gara era pentru mine o nesfârșită mină de zebre. Viteza întunericului labirintic îmi umplea de vitalitate imaginația. Tu nici nu ști că în
ȘI TU M-AI VRĂJIT PRIN SEC... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372391_a_373720]
-
la ce? Habar n-avea cum reușise să-l convingă, într-un final, că puteau fi prieteni, că puteau forma o pereche, așa cum formau majoritatea adolescenților. Poate de vină erau ochii ei frumos conturați cu dermatograf, sau genele alungite cu rimel, sau doar ținuta regală, încrezătoare, pe care o afișa de fiecare dată când se ivea tocmai pe coridorul din fața clasei lui Alexandru. Acceptase o întâlnire, dar o acceptase în condițiile lui. Dacă avea să ia în considerare o eventuală relație
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
indiferent la lipsa de scrupule a celui care, deși se știe vinovat, declară cu nonșalanță: „Nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase”.) „Caracterul fără Înțelepciune poate mult, dar inteligența fără caracter nu valorează nimic.” (Cicero) Degeaba pui rimel la ochi, dacă nu știi să privești frumos. (Ipocritul, oricât s-ar strădui să impună contrariul, Își trădează, până la urmă, relele intenții sau obiceiuri.) „Dacă vrei să devii bun, dă-ți seama Întâi că ești rău.” (Epictet) Onoarea e superioară
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cînte aria Brunhildei de la cap la coadă, dar În englezește abia dacă știe vreo cîteva cuvinte. Fruntea i se Încrețește subit. — Adevărul e că sînt un pic Îngrijorată. Retractez tot ce-am spus. Tarquin a rămas același ciudat. Îmi scot rimelul cel nou și Încep să mă dau cu el pe gene, trăgînd cu ochiul la Suze, care se strîmbă la Clementine și Îi sărută obrajii bucălați. E absolut adorabilă cînd o vezi cu copiii ei. Crezi că o să fiu o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din mers. Și dacă nu se Întîmplă asta? Și algebră am făcut trei ani, și n-am prins-o deloc din mers. Nu poți să-mi vinzi niște ponturi, din experiența ta de părinte? Întreb eu, lăsînd deoparte pensula de rimel. Cum ar fi... niște chestii pe care e musai să le știu. Suze se Încruntă, gînditoare. — Nu-mi vin În minte decît sfaturile de bază, spune În cele din urmă. Știi și tu, cele care sînt de la sine Înțelese. Simt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
administrează regulat: „Ora de logică:/ camera ginșii bărbatul de-o noapte/ maieutica (Maestrul de Vânătoare/ e adept al lui Socrate)// Ora de fapte:/ Marta s-a tuns/ Marta-și visează un trup de argint/ copiază teze despre măsură// Apoi: pudra trufia rimelul lavanda” (Teze neterminate despre Marta). Poemele din Dimineața tinerelor doamne (1983) și din Loc psihic (1991) aduc un imaginar mai compact, dominat de „figurile violenței și ale exasperării” (Eugen Simion), care se dezvoltă radial prin dilatarea spiralată a unui centru
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
fusese vreme de atâția ani, iar această impresie era Întărită de fața boțită ca un pat nefăcut. Sprâncenele Îi erau totuși arcuite extrem de seducător, ca ale unei dansatoare indiene, iar genele Îi erau atât de groase, că păreau date cu rimel. Dar bunica mea nu observase nimic din toate acestea. Era concentrată la altceva. ― Un arab? Întrebă Desdemona de Îndată ce rămase singură cu verișoara ei În bucătărie. De asta nu ne spuneai nimic despre el În scrisori? ― Nu-i arab. E de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Dar nisipul avea culoarea părului tău. Și cerul de deasupra lui avea culoarea ochilor tăi. Oriunde m-aș fi dus, dădeam tot peste tine. Și apoi moare. Tessie a plâns de s-a scuturat cămașa pe ea. I-a curs rimelul și i-a pătat gulerul de la cămașă ceva de groază. Că făceau instrucție de noapte sau mergeau la matineuri sâmbăta, că săreau În apă sau se prăvăleau În scaune de cinema, că se Îngrijorau și regretau și sperau și Încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Întorcându-mă Încoace și Încolo În oglindă sau adoptând o postură relaxată, ca să văd cum arăt În realitate. Ținând În mână o oglindă portabilă, Îmi studiam profilul, pe vremea aceea Încă armonios. Îmi pieptănam părul meu lung și, câteodată furam rimelul mamei mele ca să-mi fac ochii. Dar plăcerea mea narcisiacă era temperată din ce În ce mai tare de condiția respingătoare a iazului În care priveam. ― Iar Își stoarce coșurile, mă plângeam eu mamei mele. ― Nu face pe mironosița, Callie. E doar puțin... uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Mai aveam un tub de decolorant Jolén Crème, pentru când eram Între programările la Lâna de Aur. Intercalate printre aceste obiecte totemice mai zăceau bețigașe cu vată și dischete demachiante, creioane pentru contur de buze, fard de pleoape Max Factor, rimel, fard de obraji și tot ce mai foloseam În lupta fără șanse de câștig pe care o duceam ca să mă fac frumoasă. În sfârșit, ascuns În fundul dulăpiorului, era pachetul de tampoane Kotex, pe care mi le dăduse mama Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
când mă vede, ca să nu mai zic de cât de uimit e redactorul-șef. ― Ce ți-ai făcut, tânără doamnă? Mă încordez îngrozită când o mână se apropie de fața mea. Să mă fi mânjit de ruj? Oare îmi curge rimelul pe obraji? Am spanac între dinți? Redactorul-șef continuă: ― Jemima Jones, ești doar o umbră a femeii care erai înainte. Slavă Domnului! Îmi rețin chicotitul și zâmbesc cu plăcere, încercând să fiu nonșalantă, să par neimpresionată de faptul că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
apa minerală, și se dă, exact ca într-un ritual, cu cremă hidratantă pentru a opri deshidratarea pielii. Cu o oră înainte să ajungă la destinație, se duce la toaletă ca să se machieze. În timp ce stă acolo și își dă cu rimel, simte crampe în stomac. Se uită în oglindă și-și spune fără să-i vină să creadă: ― Jemima Jones, ce naiba faci? Capitolul șaptesprezece Se presupune mereu că ar trebui să te simți obosit după un zbor lung. Eu nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Lauryn ar fi fost așa o persoană minunată. Slujba ei conta mult prea mult pentru ea și, dacă altcineva avea succes, era ca și cum ea ar fi dat greș. A aruncat cu o sticlă goală de Snapple 1 în perete când rimelul Superlash de la Lancôme a apărut în revista Lucky în aceeași lună în care era într-o competiție acerbă cu Flutter-by de la Candy Grrrl. Deodată m-a cuprins o teamă cumplită că n-o să fiu în stare să fac față odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
într-o coadă de cal și își ascunsese ochii roșii de plâns în spatele unor ochelari enormi Gucci. Arăta grozav. —E un tip foarte, foarte sinistru, am zis, în loc de salut. Are o mașină idioată și sunt sigură că se dă cu rimel. Dar au trecut mai mult de șase luni de când ne-am despărțit. De ce sunt atât de afectată? Nici măcar nu mă mai gândisem la el de secole. Cu un aer obosit, s-a întins pe iarbă, cu fața în sus. —N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Balenciaga care valorează cam cât chiria pe o lună (cadou de la un client recunoscător) atârnată pe umăr. Avea părul încurcat și răvășit și părea să fi dormit cu machiajul de azi-noapte, dar nu-i stătea rău. Fardul de ochi și rimelul i se întinseseră așa că avea ochii întunecați și plini de vino-încoa. Arăta, dacă pot spune așa ceva, ca o scândură de călcat, extrem de sexy. (Stând în picioare.) I-am zis și ei asta. Da, chiar și partea cu scândura de călcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sub care nu era nici pic de creier. Tot ce trebuia să facă era să steaîn spatele biroului fără să cadă de pe scaun. Era ocupată cu aranjatul părului, cu unghiile ei recent făcute, aruncându-și privirea cu genele pline de rimel albastru către James Rattray-Potter, care se sprijinea de birou, suav, pozând în cel-mai-tare-bărbat-din-lume, cu gleznele încrucișate. Era un erou tip Mills și Boon în comparație cu Dominic Planchet, un adevărat domn Darcy, dar se putea vedea cu ușurință că felul lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
egipteni foloseau fardurile În mod curent. Mumiile erau pudrate și rujate, pregătite cu mare grijă pentru viața de apoi. Prin urmare, acolo nu se poate fără adjuvante, nu-i așa? Simțurile dispar. Gustul, văzul și auzul. Dar pipăitul și mirosul? „Rimel Plumb Aut Mascara, luciu de buze Full de Popi, fard de pleoape Cvinta Roială... lac de unghii Ridicați pontul... pudră compactă Pas parol... ruj Kiss, cremă de noapte Faust, spumă de baie Ghizell... spray de corp transparent, deodorant Mefistofel, feminitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
geamul? Ea tocmai Își rodea o unghie și, când Îndepărtă degetul de buze, Popescu Îi văzu acel zâmbet enigmatic. „Ea este! Dar cum o cheamă? Cum o cheamă?“ Se gândi că poate, dacă-și șterge puțin albastru de pe pleoape și rimelul și rujul, numele ei va reveni dintr-o dată În memoria lui. Bătrânul se afla pe prispa casei lui cu pereții văruiți În albastru deschis și Încerca să ascută pe o piatră un briceag vechi și mare cu plăsele de os
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pornit aș fi tras semnalul de alarmă pentru tine? — Bine G.P., te cred. Îmi dai voie să-ți spun G.P.? — Și eu cum să-ți spun? — Cum vrei, G.P., cum vrei tu! — Poate că după ce-ți ștergi fardul și rimelul am să fiu convins că tu ești și am să-ți spun Ana. Nu s-ar zice că ești lipsit de inițiativă! - zise ea, dar se vedea că e puțin surprinsă: de unde Îi știa el numele? Aș zice să a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pantaloni de piele șic gen rockeriță și un tricou clasic, vechi, CBGB. Mi-a Întins un pahar de rom cu cola, m-am așezat pe pat și m-am uitat la ea cum Își dădea Încă vreo șase straturi de rimel În timp ce le așteptam pe celelalte. Janie și Jill au sosit primele. Erau gemene, trecute puțin peste treizeci de ani; Jill era Încă la școală, se pregătea pentru un fel de supraspecializare În arhitectură, iar Janie lucra pentru o firmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dă seama cât de greu e să-l prinzi În coadă și cum Îți mărește dintr-un foc cu treizeci de minute timpul de pregătire. Am Încercat chiar să folosesc produsele de machiaj, care fuseseră atinse atât de sporadic Încât rimelul era foarte cleios, iar câteva rujuri rămăseseră blocate Înăuntrul tuburilor. Nu contează! m-am gândit, cântând alături de Mike & The Mechanics „The Living Years“ În timp ce-mi aranjam fața... era chiar amuzant, oarecum. A trebuit să recunosc că rezultatul final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
amuzant, oarecum. A trebuit să recunosc că rezultatul final s-a dovedit demn de efortul suplimentar: colăceii de grăsime nu se mai umflau deasupra taliei pantalonilor, sânii Își recăpătaseră rotunjimile de fată durdulie, deși restul persoanei mele se Împuținase, iar rimelul pe care mi-l Întinsesem la risc peste gene atinsese Întâmplător perfecțiunea, conferind ochilor mei cenușii cam blânzi o expresie sexy, aprinsă. La ora nouă fără zece fix, Penelope mă aștepta afară și am fost depuse la adresa cerută la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mie care-i faza? — Nu. — Dar ai mai lucrat pentru Mickey? Buzz o văzu pe Lucy Whitehall stând pe canapea și întinzând mâna spre unul din radiourile furate, doar ca să se țină de ceva. Avea fața roșie ca sfecla și rimelul îi șiroia pe amândoi obrajii. — Sigur că da. Nici lui Mickey nu-i place de domnul Sifakis? Audrey pufni în râs. — Mickey știe să recunoască un gunoi când îl vede. Asta-i sigur. Cum te cheamă? — Turner Meeks. — Buzz Meeks
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ivise momentul oportun, o uriașă armată a clanului Hojo, de cincizeci de mii de oameni, trecuse în fostul domeniu al clanului Takeda din Kai. Era o invazie pe scară largă, executată aproape ca și cum Ujinao ar fi luat pur și simplu rimelul pentru a trage o linie pe hartă, luând în posesia lui tot ceea ce putea. Această acțiune i-a oferit lui Ieyasu un pretext ideal pentru a expedia trupe. Totuși, armata recrutată de el consta din numai opt mii de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]