273,149 matches
-
de căutare de măsuri comune preventive și măsuri active. Riscul cel mai important, cu cele mai devastatoare consecințe pentru securitatea națională slovaca îl reprezintă achiziționarea de către arme de nimicire în masă de către state eșuate sau grupări teroriste. Terorismul reprezintă un risc strategic global pentru securitatea Slovaciei. Documentul reliefează caracteristicile actuale ale terorismului și accentuează că unele state europene reprezintă potențiale ținte ale terorismului, iar spațiul aferent Uniunii Europene constituie, în același timp, baza pentru rețele teroriste 27. Un risc important pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reprezintă un risc strategic global pentru securitatea Slovaciei. Documentul reliefează caracteristicile actuale ale terorismului și accentuează că unele state europene reprezintă potențiale ținte ale terorismului, iar spațiul aferent Uniunii Europene constituie, în același timp, baza pentru rețele teroriste 27. Un risc important pentru securitatea națională a statului slovac este reprezentat de statele eșuate 28. Acestea sunt în incapacitate de a asigura funcțiunile de bază ale unui stat: garantarea propriei securități, respectul pentru drepturile omului și libertatea propriilor cetățeni, respectarea obligațiilor internaționale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
democrației, violarea drepurilor și libertăților umane, corupție, trafic de ființe umane și arme. Sub acest aspect, statele eșuate reprezintă adesea baze pentru rețelele teroriste și grupurilor extremiste, pentru crimă organizată și surse de emigrație ilegală 29. Conflictele locale reprezintă un risc major atât asupra stabilității regionale proxime, cât și asupra securității euroatlantice. Acestea se dezvoltă, adesea, din conflicte interne și sunt colaterale manifestărilor extremiste, eforturilor de achiziționare de armament, sărăciei și migrației masive (de exemplu, Libia, 2012). Strategia de securitate slovaca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și asupra securității euroatlantice. Acestea se dezvoltă, adesea, din conflicte interne și sunt colaterale manifestărilor extremiste, eforturilor de achiziționare de armament, sărăciei și migrației masive (de exemplu, Libia, 2012). Strategia de securitate slovaca percepe, în perspectiva temporală, conflictele locale că risc major la adresa securității regionale, apreciind că lipsa de reacție a comunității internaționale poate conduce la subminarea încrederii în sistemul de securitate internațional. Crimă organizată reprezintă un risc direct la adresa securității slovace, amplificat de capacitățile oferite de progresul tehnologic și al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Libia, 2012). Strategia de securitate slovaca percepe, în perspectiva temporală, conflictele locale că risc major la adresa securității regionale, apreciind că lipsa de reacție a comunității internaționale poate conduce la subminarea încrederii în sistemul de securitate internațional. Crimă organizată reprezintă un risc direct la adresa securității slovace, amplificat de capacitățile oferite de progresul tehnologic și al comunicațiilor. Riscul menționat se concretizează în potențator amplificator al unor vulnerabilități sau altor riscuri specifice (corupție, respectiv economie ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la adresa securității regionale, apreciind că lipsa de reacție a comunității internaționale poate conduce la subminarea încrederii în sistemul de securitate internațional. Crimă organizată reprezintă un risc direct la adresa securității slovace, amplificat de capacitățile oferite de progresul tehnologic și al comunicațiilor. Riscul menționat se concretizează în potențator amplificator al unor vulnerabilități sau altor riscuri specifice (corupție, respectiv economie ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și catastrofe care pot influența semnificativ sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile și a consecințelor distrugătoare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conduce la subminarea încrederii în sistemul de securitate internațional. Crimă organizată reprezintă un risc direct la adresa securității slovace, amplificat de capacitățile oferite de progresul tehnologic și al comunicațiilor. Riscul menționat se concretizează în potențator amplificator al unor vulnerabilități sau altor riscuri specifice (corupție, respectiv economie ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și catastrofe care pot influența semnificativ sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile și a consecințelor distrugătoare. Strategia de securitate slovaca identifica nu doar riscurile ecologice directe, ci și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securitate internațional. Crimă organizată reprezintă un risc direct la adresa securității slovace, amplificat de capacitățile oferite de progresul tehnologic și al comunicațiilor. Riscul menționat se concretizează în potențator amplificator al unor vulnerabilități sau altor riscuri specifice (corupție, respectiv economie ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și catastrofe care pot influența semnificativ sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile și a consecințelor distrugătoare. Strategia de securitate slovaca identifica nu doar riscurile ecologice directe, ci și pe cele indirecte, latențe, globale, care pot
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unor vulnerabilități sau altor riscuri specifice (corupție, respectiv economie ilegală). Spectrul riscurilor ecologice cuprinde dezastre naturale, accidente și catastrofe care pot influența semnificativ sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile și a consecințelor distrugătoare. Strategia de securitate slovaca identifica nu doar riscurile ecologice directe, ci și pe cele indirecte, latențe, globale, care pot determina schimbări ale paradigmei securității naționale: schimbările climaterice, poluarea aerului, lipsa apei potabile și distrugerea ecosistemelor naturale. Domeniul social al securității este prefigurat prin menționarea dezechilibrului în dezvoltarea demografică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
directe, ci și pe cele indirecte, latențe, globale, care pot determina schimbări ale paradigmei securității naționale: schimbările climaterice, poluarea aerului, lipsa apei potabile și distrugerea ecosistemelor naturale. Domeniul social al securității este prefigurat prin menționarea dezechilibrului în dezvoltarea demografică. Acest risc are un impact negativ de lungă durată asupra sistemului social, amenințând stabilitatea socială a țarii. Migrația reprezintă o consecință directă a dezechilibrului demografic, iar riscurile epidemiologice sunt asociate acesteia. Considerăm că documentul programatic de securitate slovac reprezintă o apreciere practică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ecosistemelor naturale. Domeniul social al securității este prefigurat prin menționarea dezechilibrului în dezvoltarea demografică. Acest risc are un impact negativ de lungă durată asupra sistemului social, amenințând stabilitatea socială a țarii. Migrația reprezintă o consecință directă a dezechilibrului demografic, iar riscurile epidemiologice sunt asociate acesteia. Considerăm că documentul programatic de securitate slovac reprezintă o apreciere practică, particulară, a riscurilor și amenințărilor, sub aspectul determinării dinamicii și inter-relaționării acestora, capacității de schimbare continuă și sub aspectul ierarhizării lor la nivel local, regional
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
impact negativ de lungă durată asupra sistemului social, amenințând stabilitatea socială a țarii. Migrația reprezintă o consecință directă a dezechilibrului demografic, iar riscurile epidemiologice sunt asociate acesteia. Considerăm că documentul programatic de securitate slovac reprezintă o apreciere practică, particulară, a riscurilor și amenințărilor, sub aspectul determinării dinamicii și inter-relaționării acestora, capacității de schimbare continuă și sub aspectul ierarhizării lor la nivel local, regional și global. Strategia de securitate a Slovaciei se bazează în gestionarea riscurilor, inclusiv a celor noi, pe capacitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reprezintă o apreciere practică, particulară, a riscurilor și amenințărilor, sub aspectul determinării dinamicii și inter-relaționării acestora, capacității de schimbare continuă și sub aspectul ierarhizării lor la nivel local, regional și global. Strategia de securitate a Slovaciei se bazează în gestionarea riscurilor, inclusiv a celor noi, pe capacitatea aparatului de stat, pe efortul național de afirmare pe plan internațional, pe capacitatea de cooperare între diferitele autorități naționale și autoritățile locale, precum și cu asociațiile neguvernamentale, cu persoane fizice și juridice. Fundamentul politicii de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
maghiar, securitate derivată din dublă integrare în UE și NATO. Se apreciază că Ungaria nu este amenințată de un conflict militar sau de altă natură convențională. În același timp, documentul programatic de securitate atrage atenția asupra apariției unor categorii de riscuri la care nu se poate asigura un raspuns eficient decât printr-o abordare unitară a statului, flexibilitate și cooperare internațională. Documentul formulează principiile securității și apărării naționale formulate clar în acord cu Conceptul Strategic al NATO din 1999 și cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Conceptul Strategic al NATO din 1999 și cu Strategia de Securitate Europeană din 2003. Scopul acestuia este de a identifica măsurile și mijloacele necesare pentru garantarea intereselor naționale luând în considerație valori și principii, analiza mediului de securitate și identificarea riscurilor și provocărilor 32. Sectoarele cărora se adresează strategia națională a Ungariei sunt următoarele: domeniul militar, siguranța națională, respectarea legii, economie și finanțe, dezvoltarea resurselor umane, sisteme informaționale și protecția acestora, intervenția la dezastre, securitate ecologică și lupta împotriva terorismului. În
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
provocărilor 32. Sectoarele cărora se adresează strategia națională a Ungariei sunt următoarele: domeniul militar, siguranța națională, respectarea legii, economie și finanțe, dezvoltarea resurselor umane, sisteme informaționale și protecția acestora, intervenția la dezastre, securitate ecologică și lupta împotriva terorismului. În analiza riscurilor și amenințărilor, școala maghiară apreciază creșterea numărului actorilor cu relevanță în domeniul securității, prin creșterea importanței actorilor non-statali (organizații internaționale, companii multinaționale, asociații nonguvernamentale, grupări criminale și organizații teroriste). Un aspect accentuat în documentul programatic de securitate îl reprezintă semnalarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
apreciază creșterea numărului actorilor cu relevanță în domeniul securității, prin creșterea importanței actorilor non-statali (organizații internaționale, companii multinaționale, asociații nonguvernamentale, grupări criminale și organizații teroriste). Un aspect accentuat în documentul programatic de securitate îl reprezintă semnalarea unei noi categorii de riscuri, altele decât cele tradiționale, care se pot dezvolta în scop și forma până la proporții globale. Aceste noi tipuri de riscuri sunt multidimensionale, mai putin vizibile și mai puțin predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind riscuri asimetrice, din analiza documentului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
grupări criminale și organizații teroriste). Un aspect accentuat în documentul programatic de securitate îl reprezintă semnalarea unei noi categorii de riscuri, altele decât cele tradiționale, care se pot dezvolta în scop și forma până la proporții globale. Aceste noi tipuri de riscuri sunt multidimensionale, mai putin vizibile și mai puțin predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind riscuri asimetrice, din analiza documentului considerăm că tipologia acoperă spectrul de riscuri menționat. O tendință specifică a riscurilor menționată de strategia de securitate este dată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unei noi categorii de riscuri, altele decât cele tradiționale, care se pot dezvolta în scop și forma până la proporții globale. Aceste noi tipuri de riscuri sunt multidimensionale, mai putin vizibile și mai puțin predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind riscuri asimetrice, din analiza documentului considerăm că tipologia acoperă spectrul de riscuri menționat. O tendință specifică a riscurilor menționată de strategia de securitate este dată de delimitarea din ce in ce mai puțin vizibilă a factorilor de risc externi de cei interni 33. Ierarhizarea riscurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pot dezvolta în scop și forma până la proporții globale. Aceste noi tipuri de riscuri sunt multidimensionale, mai putin vizibile și mai puțin predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind riscuri asimetrice, din analiza documentului considerăm că tipologia acoperă spectrul de riscuri menționat. O tendință specifică a riscurilor menționată de strategia de securitate este dată de delimitarea din ce in ce mai puțin vizibilă a factorilor de risc externi de cei interni 33. Ierarhizarea riscurilor, conform documentului analizat se face din perspectiva amplitudinii manifestărilor acestora, acestea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
până la proporții globale. Aceste noi tipuri de riscuri sunt multidimensionale, mai putin vizibile și mai puțin predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind riscuri asimetrice, din analiza documentului considerăm că tipologia acoperă spectrul de riscuri menționat. O tendință specifică a riscurilor menționată de strategia de securitate este dată de delimitarea din ce in ce mai puțin vizibilă a factorilor de risc externi de cei interni 33. Ierarhizarea riscurilor, conform documentului analizat se face din perspectiva amplitudinii manifestărilor acestora, acestea fiind diferențiate în provocări globale, regionale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind riscuri asimetrice, din analiza documentului considerăm că tipologia acoperă spectrul de riscuri menționat. O tendință specifică a riscurilor menționată de strategia de securitate este dată de delimitarea din ce in ce mai puțin vizibilă a factorilor de risc externi de cei interni 33. Ierarhizarea riscurilor, conform documentului analizat se face din perspectiva amplitudinii manifestărilor acestora, acestea fiind diferențiate în provocări globale, regionale și interne. Provocările globale sunt date de: terorism (accentuându-se se schimbarea paradigmei securității după atacul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
riscuri asimetrice, din analiza documentului considerăm că tipologia acoperă spectrul de riscuri menționat. O tendință specifică a riscurilor menționată de strategia de securitate este dată de delimitarea din ce in ce mai puțin vizibilă a factorilor de risc externi de cei interni 33. Ierarhizarea riscurilor, conform documentului analizat se face din perspectiva amplitudinii manifestărilor acestora, acestea fiind diferențiate în provocări globale, regionale și interne. Provocările globale sunt date de: terorism (accentuându-se se schimbarea paradigmei securității după atacul terorist din septembrie 2001, precum și posibilitatea determinării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
țările vecine); instabilitatea economică (determinată de posibile efecte negative ale globalizării și accentuând importantă securității energetice a țarii); provocări la adresa securității informaționale (viruși, supraîncărcarea rețelelor informatice, degradarea și îmbătrânirea echipamentelor) și dezastre globale ecologice, sanitare, sau create de om (accentuează riscurile de inundații, poluarea aerului sau apei, în special provenite din țările din arcul carpatic). Provocările regionale menționate de strategia de securitate a Ungariei sunt analizate atent pe regiuni: Europa Centrală, Europa de Sud-Est, Comunitatea Statelor Independente, spațiul mediteranean, Orientul Apropiat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
regiuni: Europa Centrală, Europa de Sud-Est, Comunitatea Statelor Independente, spațiul mediteranean, Orientul Apropiat și Mijlociu 34, conturând zonele de interes ale statului și - într-o formă neexplicită- complexele de securitate determinante pentru securitatea Ungariei. Strategia de securitate maghiară nu identifica riscuri relevante ,cu baza de plecare în Europa Centrală. Provocările originare Europei de Sud-Est sunt considerate ca având ca sursă ritmul încet de schimbare politico- socială și economică, corupția sistemică, structurile politice și economia nefuncționala a anumitor regiuni, contracțiile sociale și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]