26,750 matches
-
floare, privirea ți-alint. / Strivește-o, de vrei, întorcându-ți privirea. Aș vrea, despre zare, acum, să te mint. / În gestul meu pur, îți păstrez devenirea”. Silvia Bitere - secondată grafic de Costel Tănăsache aduce cu sine prospețimea versurilor albe, cu ritmul lor interior, cu idei esențiale și metafore tulburătoare. Poemele au o orchestrație amplă și se înfășoară și desfășoară de trup precum valurile mării la ora fluxului. Unele au chiar formă epică. Paul Blaj, poet misterios și intuitiv, cu ample reprezentări
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
sting. Delia Stăniloiu străbate lumea la pași de cuvinte. Uneori este o filă albă, sub pașii de cuvinte ai altuia. Autoarea cultivă poezie cu rimă întâmplătoare, fără reguli stricte de prozodie. Cu toate acestea, reușește să obțină eufonii fără cusur. Ritmul interior al poemelor, bate o dată cu inima poetei. Bogdan Stoian - un alt lirist, prin poemele sale aduce liniște și o stare de bine. Iată un instantaneu: “Neliniște: Clopotul bate / cu spirale albastre / peste pamântul / rănit de cruci / nuci albi / cu frunze
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Și e adevărat. De asemenea, se poate dedica oricui, viu sau mort, unor clădiri, unor statui și monumente sau unor manifestări cultural-artistice. Se poate dedica, așa cum e cazul aici, un poem “Festivalului medieval Sighișoara”. “tobele bat / la poalele orașului /în ritm de balade medievale / domnițele / trec / cu pasul ușor / pe caldarâmul / fierbinte / e festival / lumea / în straie pestrițe / cântă / cu bătrânul folkist / pletele albe îi flutură-n vânt / chitara mai rupe o coardă / din sufletul celor prezenți / e noapte / dar ce
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
rog, acest dans? A întrebat cu reverență. Domnul Rothe, cu ochii sclipind de bucurie, fermecător, a desfăcut brațele spunând emoționat și entuziasmat parcă răspunzând unei cereri în căsătorie: - Da! Andreea făcuse câteva piruete în jurul scaunului cu rotile, mișcând căruciorul în ritmul muzicii. În felul acesta s-a perindat melodie după melodie, cei doi, absorbiți de muzică, s-au desprins parcă de realitate, până când epuizați, au izbucnit cu respirația întretăiată într-un râs năvalnic. Aplauze? De unde veneau? Andreea aruncă o privire în
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
sus. Împingând căruciorul spre mijlocul sălii, Andreea cu sufletul la gură, îmbujorată, aștepta să înceapă melodia. Nu era o mare dansatoare, dar acum, acolo, de dragul acelui pacient, de dragul colegilor și nu în ultimul rând al ei, se lăsă dusă de ritmul melodiei. Niciodată nu și-ar fi închipuit că o persoană aflată în căruciorul cu rotile, dansa atât de bine pe ritmul muzicii. Era conștientă că omul din scaunul acela, avea ritmul în sânge. Fusese un dansator deosebit în tinerețea lui
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
dar acum, acolo, de dragul acelui pacient, de dragul colegilor și nu în ultimul rând al ei, se lăsă dusă de ritmul melodiei. Niciodată nu și-ar fi închipuit că o persoană aflată în căruciorul cu rotile, dansa atât de bine pe ritmul muzicii. Era conștientă că omul din scaunul acela, avea ritmul în sânge. Fusese un dansator deosebit în tinerețea lui. Fusese instructor de dans. Așa că se lăsă condusă de mâinile omului care se afla în cărucior neavând altceva de făcut decât
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
în ultimul rând al ei, se lăsă dusă de ritmul melodiei. Niciodată nu și-ar fi închipuit că o persoană aflată în căruciorul cu rotile, dansa atât de bine pe ritmul muzicii. Era conștientă că omul din scaunul acela, avea ritmul în sânge. Fusese un dansator deosebit în tinerețea lui. Fusese instructor de dans. Așa că se lăsă condusă de mâinile omului care se afla în cărucior neavând altceva de făcut decât să se dăruie în totalitate celui care fusese cândva expert
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
Năzuință”: „Când te rogi, / lacrima să-ți curgă râu, / până când păcatul / în iertare albește!” Optație de un patetism rezonabil: „TOAMNĂ, / Cumsecade, / anunță-mă-n cercul tău! // Onest, / dă-mi un loc pe măsura culorii! // Chibzuit, / potolește-mi sau ascute-mi ritmurile! // Iertând, / înveșmântă-mă cu sărutul tău! // Simplu, / numește-mă!” Interogație cu retorică bătaie departe: „Și trandafirul din vaza mea / cântă și leapădă petale... În numele cărui adevăr?” Epanalepsă exemplară. „O frunză galbenă, / strălucitor de galbenă, / pe tină. / O stea galbenă, / strălucitor
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
au trecut cocori, Tu erai Sfinxul din Bucegi, acolo am căzut personal în cap, Tot frumoasă ești? Tot mă renegi? Nu te temi de nimic, doar de umbra ta prelungă, Ca orice halungă din strungă, Nu-mi pasă de rime, ritm, legi, Am murit într-o iarnă, undeva, în Bucegi. Se făceai că priveai la un corp decedat, Iar eu renășteam din propriu-mi cvadrat. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Gogolisme / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV
GOGOLISME de BORIS MEHR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1417346679.html [Corola-blog/BlogPost/371870_a_373199]
-
a obișnuit cu seri de concert sold-out, iar spectacolul anunțat pentru ziua de sâmbătă, 11 iunie 2016, se înscrie în aceeași serie. Prin urmare, persoanele care doresc să petreacă peste trei ore de vis în compania maestrului André Rieu, pe ritmul muzicii clasice și al celor mai fredonate melodii din repertoriul internațional, își pot rezerva locurile pentru cel de-al doilea concert ce va avea loc duminică, 12 iunie, începând cu ora 20:30, de asemenea, în Piața Constituției. Biletele pentru
VIOLONISTUL ANDRÉ RIEU A ANUNŢAT CEL DE-AL DOILEA CONCERT LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1461480005.html [Corola-blog/BlogPost/384800_a_386129]
-
puteai să nu observi micuțul melc argintiu pasionat de construcții, care proiecta tot felul de căsuțe pe care le și construia de unul singur. În partea lui de livadă, începuse să se înalțe un mic orășel din cochilii, într-un ritm care nu amintea deloc de lenea melcilor. Hărnicel, pentru că așa i se spunea în familie, fusese pasionat de mic de arhitectură iar căsuțele lui erau într-atât de fanteziste încât, la un moment dat, partea lui de livadă începuse să
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
Lăpuș, Băița, Abrud, din Banat și din alte zone ale Transilvaniei. La Petrila vin să lucreze la mină oameni de origine etnică diferită, religii diverse, oameni cu mentalități opuse localnicilor. Venirea lor, lupta pentru viață și cărbune a schimbat radical ritmurile vieții cotidiene. Modificările survenite în structura demografică sunt spectaculoase, recensământul din anul 1857 arăta că înainte de deschiderea minei și declanșarea celui de-al doilea val al colonizărilor, la Petrila, în cele 491 de case de locuit își duceau traiul 2309
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
un bețișor de la cocktailul pe care îl savura relaxată. Din când în când, marea o chema la reverie. Urmărea valurile spumoase până se domoleau, la mal. Albastrul acela intens o fascina. Freamătul mării o calma. Simțea trupul ei respirând în ritmul undelor apei. Adunaseră împreună câteva scoici, iar Mona le aranja pe dimensiuni și apoi le îngropa sub șezlongul mamei pe cele mai mici. O luă în brațe și fugiră printre cearceafurile așezate haotic. Stropii se înălțau până la umerii fetiței. Râdeau
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1468080492.html [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
și pe jumătate arse, dar fața [îi] era încă frumoasă, deși groaza morției [î]și imprimase urmele sale într-însa. Convoiul funebru nu mai avea capăt”, etc. Din telegrame de presă, ziaristul de la ” Timpul” realizează o descriere impresionantă, plină de ritm, ca într-un documentar cinematografic modern. Realitate cruntă, imaginație sau talent de geniu ? Iubitor al scenei, slujitor al ei, cronicar dramatic chiar, Eminescu avea să cunoască chipul real al unui teatru vienez, înainte chiar de a fi student în capitala
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
de ce cântecul lor e înflorit ca penele de pe mîneca cămășii? Limpede ca omenia, bogat ca bunătatea celui mai bun om. Am putea vorbi mult și multe despre ceea ce caracterizează stilul cântecelor acestor zone. Caracteristici pe care le putem găsi în ritm, motive, moduri, formă sau cadență. Caracteristicile îi pot asemăna sau deosebi în felul lor de a cânta altfel decât locuitorii altor zone. Dar acestea nu sunt lucruri care privesc pe ascultători, ci mai mult pe cercetători. Față de toate acestea pe
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule de ce nu cânți/ Cucule de ce nu cânți/ Până ce-s fagii-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în sat vecin/ Dacă-oi mere-n satul meu/ Iară-oi fi doruț a tău/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
ploile mă dor, Iar palid curcubeul răsfrânt peste ruine, Atinge corzi bolnave, precum un acordor. Eu strig de neputință, tu de însingurare, Ce tristă simfonie... și gravă-n sol minor, Apatice dorințe și stări răscolitoare, Străbat fâșii de suflet în ritm copleșitor. Nu mai găsim putere să întregim finalul, Arpegii rătăcite plâng clipele iubirii, De sunete bolnave, a ostenit pianul... Și-au poposit tăceri pe clapele trăirii. Duc dorul tinereții sau poate al nebuniei, Când doar noi doi formam orchestra de
SIMFONIE ÎN DOI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angelina_nadejde_1402745467.html [Corola-blog/BlogPost/365477_a_366806]
-
găsim putere să întregim finalul, Arpegii rătăcite plâng clipele iubirii, De sunete bolnave, a ostenit pianul... Și-au poposit tăceri pe clapele trăirii. Duc dorul tinereții sau poate al nebuniei, Când doar noi doi formam orchestra de viori Și-n ritmul nesfârșit doar oda bucuriei Cântam sub cerul lumii, naivi și visători. Dar hai, să renunțăm la simfonia gravă, Primește-mă la tine în pași de menuet, Doar ține-mă de mână, eu sar peste-o octavă, Prin toamnele din suflet
SIMFONIE ÎN DOI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angelina_nadejde_1402745467.html [Corola-blog/BlogPost/365477_a_366806]
-
dar în data de 27, va concerta în România și cântăreața Sylvie Vartan. Sylvie este cunoscută ca fiind un simbol reprezentativ pentru artiștii yé-yé și pentru spectacolele ei cu o coregrafie elaborată. Despre Sylvie, diafana blondă ce scandaliza lumea cu ritmurile ei s-au scris peste 25 de cărți, s-au lansat pe CD colecții complete ale melodiilor sale, în timp ce la Paris, Palatul Galliera găzduiește o expoziție a celor mai frumoase costume pe care le-a purtat. După 40 de milioane
Cele mai tari concerte ale anului 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6689/cele-mai-tari-concerte-ale-anului-2014 [Corola-blog/BlogPost/98782_a_100074]
-
Regizorul - prieten strașnic mi-a propus să-i scriu un scenariu ( el nu aflase de romanul la care tocmai scriu!). În mintea mea, privindu-l, văd deja decorul, cadrele, personajele...”vise”, mintea scormonea după o melodie care să se suprapună ritmului povestirii... Referință Bibliografică: (FRAGMENT DIN ROMAN: SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ȘERBĂNESCU) / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1692, Anul V, 19 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1439978732.html [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
mai dau doi bani pe pielea lui Avender, îmi spuneam, fiindcă cele trei ambarcațiuni în goana lor dementă tocmai treceau prin dreptul remorcherului pe care mă aflam, legănându-mi-l sub siajul lor. Cucaras se oprise câteva clipe din relatare, ritmul alert al povestirii îi tăiase la un moment dat respirația. Trăia cele spuse, cu obrazul ușor îmbujorat, de parcă toate întâmplările evocate s-ar fi derulat înaintea lui. De sub șepcuța din paie de orez prinsese să i se prelingă pe obrazul
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
domnitori: Basarab I, Mirce cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, regii României și conducătorii de partid și de stat de ieri și de azi, o adevărată frescă panoramică ce se defășoară prin fața ochilor într-un ritm captivant, dovedind din partea scriitorului talent deosebit în mânuirea frazei atractivitate și stârnindu-i curiozitatea și interesul de-a intra în tainele istoriei adevărate a neamului său, de la origini până în prezent, parcurgând treaptă cu treaptă drumul afirmării națiunii române ca locuitor
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
o enigmă. Scriitor împuțit! A adormit. Scriitorul se apropie de ea într-o cameră de hotel, încercând să-i înmâneze un bilet. E un bilet scris cu sânge, un mister demonic. Apoi ascultă aceeași melodie obsedantă din computer, dansează pe ritmurile ei și încearcă să se apropie de ea... De Lisa. "Vreau să mă eliberez, în sfârșit... De secret, de propriul eu măcinat de demoni, de imposibilitatea atingerii tale... Vreau să te ating o singură dată, Lisa, să-ți simt minunatul
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1438016281.html [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
aparent, de extracție nostalgică:” Norocul /vine noaptea/ ca un hoț/ de vise/ Se dăruie( ... ) “.( Bună dimineața). E multă imaginație în lirica Ionelei Flood , înțeleasă ca un joc jovial, și această înscenare delicată și grațioasă se răsfrânge chiar asupra tehnicii poetice: ritm ludic, miniaturism, atunci când închipuirea poetei nu explodează în viziuni vernale, îndulcite de efuziuni sentimentale:” Picură dragoste/ din gândul tău “.( Mutual). Ionela Flood este o poetă sensibilă, melancolia pare a fi punctual cel mai de sus al atitudinii lirice. Al.Florin
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ionela_flood_tranzitii_al_florin_tene_1349687830.html [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
FĂRĂ BĂTRÂNEȚE, de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013. Melania Cuc MERSUL PE APĂ Editura Nico, Târgu Mureș, 2013 ISBN: 978-606-546-282-3 . . .. La mai bine de cinci decenii de la debutul în presă, Melania Cuc are prospețime, ritm, într-o desfășurare literar-artistică de invidiat, dar și de luat în seamă ca artă a locuirii poetice în lume. Ca model. Cu disponibilități diverse, jurnalist (o viață), poet, prozator, pictor, Melania Cuc se întrece pe sine cu energii nebănuite, cu
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]