2,626 matches
-
cu chipul descoperit. După acest preambul, a urmat piesa principală a spectacolului, interpretată de Frédéric Gies, alt membru al structurii, artist francez, care trăiește însă la Berlin, lucrarea sa fiind o suită de partituri de mișcare, cu multe schimbări de ritmică și dinamică. În fine, seria de manifestări artistice s-a încheiat cu Poarta sărutului, în viziunea lui Brynjar Bandlien și Manuel Pelmuș, dar și cu contribuția aiuritoare a lui Ștefan Tiron, din fericire însă și cu o altă contribuție, de
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
compozitoarei finlandeze Kaija Saariaho, sunetul concret, armonia, timbralitatea au interferat ori s-au suprapus, prin intermediul procesărilor electroacustice, de tipul celor practicate în cadrul IRCAM (Institutul de Cercetări și Coordonări Acustice/Muzicale), a cărui absolventă este și autoarea, plăsmuind adevărate rețele, preponderent ritmice. Construită din succesiuni de coliziuni și sincope, din contorsiuni contrapunctice și porțiuni liniare, muzica a părut a se naște în conformitate cu procesul construcție/deconstrucție, tipic evoluției Universului. Era ca și cum s-ar fi confruntat două epoci diametral opuse, întâlnite însă pe axa
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Universului. Era ca și cum s-ar fi confruntat două epoci diametral opuse, întâlnite însă pe axa spațio-temporalității într-o simultaneitate amiabilă: preclasicismul - reprezentat de timbrul clavecinului - și era cosmicității prin excelență, reprezentată de mediul computerizat! Abia în final, după epuizarea erupțiilor ritmice se instalează repaosul, revelând, printr-o linearitate sonoră plutitoare, magia aproape esoterică a grădinii secrete. Piesa Sur les pointes (Pe vârfuri), pentru clavecin, a irlandezului Gerald Barry, considerat drept un „compozitor cu invenții stranii și rare”, a avut alura unui
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Alexandru Bîrlenghea la ghitară bass (an IV), Răzvan Pîrvu la pian (an II), Robert Cozma la trombon /an II), mezinul familiei Cozma, bun (și premiat) improvizator. Omogenitate de ansamblu, creativitate spontană vădită semnificativ în inspirate solouri instrumentale și vocale, simț ritmic marcat de swing și, mai presus de toate un real spirit de echipă - iată atributele vădite de cei cinci admirabili tineri în acreditarea unui program de recital aproape în întregime dedicat autorilor autohtoni. Astfel, au fost oferite publicului (la rândul
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
în Varșovia anului 1961) sub formă de invenție ce excludea, în pasaje consistente, melodia. Totul puternic ritmizat, captând întreaga atenție, menținând partea a doua a improvizației pe tema proprie „Sorrow” în registrul de interferență mediu-grav al pianului, cu o pulsație ritmică ajunsă la incandescență. Dar, cu Stella By Starlight, Körössy intra prima dată<footnote Din punctul de vedere al unui document înregistrat audio footnote> pe teritoriul atât de spinos al freejazz-ului. Erau doar câțiva pași depărtați armonic și melodic de temă
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
footnote>, improvizația colectivă, dar acum nu mai ascultăm o polifonie melodică, ci doar o polifonie sonoră, în care sunetele și ritmul haotice ale pianului (prin cluster-e), ale bateriei (total dezarticulată) formează impresia clară a ieșirii din ghidajele melodice, armonice și ritmice. La fel, următorul moment improvizat, deosebit de cel anterior prin lirismul melodic abstract al basului lăsat singur, prin acordurile și melodica dezlânate ale pianului, prin comentariul a-ritmic al tobelor cărora li se cer sonorități atipice, mai degrabă familiare climatului muzicii
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
aceeași înălțare în tăriile libertății melodico-armonice, cu cluster-e în ritmul neostenit, plin de swing, puternic susținut de improvizația dinamică, accentuată a bateriei. Diferența și adaosul de atractivitate ale acestei creații constă în menținerea pulsului incandescent, constant al celor trei instrumente ritmice - pianul având în plus posibilitatea suprapunerii formulelor melodico-armonice, înșirarea (ingenioasă) a cluster-elor în același ritm de joc, iar bateria expunând amintitele accente dezarticulate. Întoarcerea în registrul mediu este prilejul pentru Körössy de a reveni la tonalitatea inițială, pentru ca re-expunerea temei
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
specificul național propriu. Înregistrând în anul 1969 discul Identification, Körössy a făcut o superbă demonstrație: a) că stăpânea „dialectele” (stilurile) importante ale limbii jazz-ului american b) că a înțeles ce înseamnă adevăratul freejazz: obligativitatea existenței temei generatoare, păstrarea suportului ritmic de tip swing (explicit sau implicit), libertate controlată, muzicalitate și feeling. Dar, și în România perioadei 1964-1968 (anul plecării lui Körössy în Germania), jazzul a avut parte de o libertate moderată. Chiar dacă au existat încercări de abordare a acestui stil
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
impuse de pianiștii Erroll Garner și Art Tatum (dar într-o mai accentuată și mai spectaculoasă formă ad libitum decât la neuitatul Tatum!), au constituit aproape un alt recital, impresionant din toate punctele de vedere: ale ingeniozității ideilor melodice, pregnanței ritmice și tehnicii instrumentale spectaculoasă. Un singur aspect, la fel de important, al personalității sale, nu a fost luminat aproape deloc în memorabilul recital de la Atlanta: compoziția. Atunci, Körössy a improvizat pe o singură temă care i-a aparținut: „Gypsy In My Soul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Originară tot din Cluj, Ramona Horvath a avut inteligența, interesul, răbdarea și puterea de muncă necesare pentru a învăța cât mai mult, ridicându-se în scurt timp la standardele maestrului său. Tehnica instrumentală bine pusă la punct, un dezvoltat simț ritmic, talentul de a improviza au făcut posibilă sudarea unui duo pianistic redutabil. Prima dovadă - înregistrările realizate în anul 2005 la Societatea Română de Radio. Cultura muzicală clasică a Ramonei Horvath i-a permis lui Iancy Körössy să continue relaționarea creației
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
fie ritmic, pe același nivel-tempo), vocea solistă va fi altfel percepută. În general, dramaturgia dinamicii Fmz se compune și determină prin modul de aspectare simultană a cel puțin două tempouri, diferind ca nivel sau mod de variere (agogică și/sau ritmică). Avem deci de-a face cu perspective diferite asupra duratei. Pentru muzică, toate aspectele sonore (înălțimi, timbruri, intensități, durate), sunt valori expresive. Formal, duratele sunt cotate ca expresii de continuitate, și abia prin abordarea Mins diferențiem între dev, ca dilatări
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
div o anume coerență formală, obiectualizată ca profil de orientare pe coordonatele de: spațiu - ca orientare profilată suitor sau coborâtor (precum transpozițiile între registre sau trepte-înălțimi); timp - ca lungire (amânare) sau scurtare (grăbire), prin dilatarea sau comprimarea duratelor unor formule ritmice. Prin urmare, repetabilitatea, cel puțin ca secvențare în rimă<footnote Considerăm rima drept indice de asemănare formală între incipiturile a două sau mai multe secvențe localizate temporal, indiferent de momentul (rangul) fiecăreia dintre ele într-o succesivitate (șir). footnote>, constituie
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de stabilitate a formei (coloanei) de-a lungul desfășurării ei, ca succesivitate temporală. footnote>, sub diferite aspecte de consecvențialitate, ca invarianță/stabilitate timpo-tempică prin repetitivitate periodică sau de pulsație - în șir de timpi metrici (tm) singulari sau împerecheați în formule ritmice -, ori prin succesivități înlănțuite în perioade de ciclicitate. Mins își poate concepe astfel o strategie de conservare energetică pe un parcurs-interfață de formă netedă (regulată). Chiar și presupunând că pe L-dpc ar fi înșiruite, netradițional,<footnote Condiția de fezabilitate Mins
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ceea ce incumbă noțiunii de agogică. Referit aspectului de stare, condiția calității de profil constant impune o consecutivitate de minimum trei Tcp. O succesiune de numai doi Tcp nu poate aspecta mai mult decât o pereche de durate, respectiv o formulă ritmică. Pe de altă parte, grupând doi sau mai mulți Tcp consecvenți (și egali cu tm) în serii numeric identice, configurația dpc poate fi aspectată prin diferite calități metrice (binecunoscutele măsuri muzicale), care colorează caracterial timpo-metria unui segment sau a întregii
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ton de pășire, într-un aspect de armocronie în temporizare (stare / constantă tempică); Densitatea (Dsp), ca pondere a pasului, aspectând o timbrocronie în accentuare (grupare / dinamizare timpică); Lungimea (Lgp), ca întindere de pas-anume, profilând o melocronie în secvențializare (formulare / împerechere ritmică). Din perspectiva constantei mărimii pasului ca Tcp, respectiv a tempoului de instrumentare în parcurs, C-Mins o analogăm variației de entropie. Am considerat astfel, analog transferului căldurii, două coordonate de adecvare Mins în-parcurs (fapt): I. stare timpo-tempică sau de tempo - ca
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de gen - a fost precedată de Capriccio pentru vioară și orchestră de George Enescu - o altă lucrare de dimensiuni ample, o muzică pe care Dmitri Sitkovesky a expandat-o nepermis de mult, distorsionând sensul frazelor, nesigur pe accentele și întorsăturile ritmice specifice caracterului baladesc, dansant sau doinit, ”de jale”, imaginate de Enescu. Violonistul a dovedit fie că nu avusese răgazul unui studiu îndeajuns de judicios al partiturii, fie că nu i-a înțeles alcătuirea și ethosul. Din nou, muzica lui Enescu
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
care ne-am simțit cu adevărat învăluiți în mantia ”magiei” suverane a Muzicii, întrupată în primul rând în recitalul pianistului Radu Lupu - cel care știe să valorifice materialitatea sunetelor, dar și suspensiile lor volatile, instaurând ordinea cosmică în haosul eterogeneității ritmice și transsubstanțializând tristețile funciare ale unui compozitor ca Schubert de pildă. Membrii Cvartetului ”Voces” - Bujor Prelipcean, Vlad Hrubaru, Constantin Stanciu, Dan Prelipcean - au aniversat împlinirea a 40 de ani de la înființarea ansamblului lor - o ”inedită ectenie și spovedanie” - prin recursul
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
șaselea dans, intitulat Joc din Drîmboaie , în care acompaniamentul este realizat din combinația unei pedale pe cvintă, cu succesiunea a două acorduri de cvartă. Cei doi apreciați pianiști au reliefat cu sensibilitate și rafinament frumusețea melodică, ineditul limbajului armonic, pregnanța ritmică și caracterul dansant al pieselor, au valorificat plenar bogăția și diversitatea coloristică a discursului muzical care evocă adeseori sonoritatea orchestrală. Ei au realizat cu eleganță și fantezie un fascinant caleidoscop muzical, în care piesele cu tentă nostalgică, evocatoare, au alternat
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
a stabilizat în formula actuală - se pare, optimă - în primăvara anului 2012. Cei șase cântăreți profesioniști, cu toți studenți, absolvenți de studii superioare, masteranzi, s-au impus prin trăsături distinctive, cum sunt glasurile bine timbrate, omogenitatea de ansamblu, infailibilul simț ritmic, acuratețea intonațională, rafinamentul dozajului dinamic, diversitatea repertorială, inventivitatea improvizatorică individuală, ținuta scenică și nu în ultimul rând feeling-ul special al show-ului,- iată tot atâtea atribute recomandând grupul pentru exigențele oricărui podium festivalier de gen. Iată și numele celor șase
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
Cântec și joc pentru cor de voci egale, pe versuri populare, compozitorul demonstrează o bună cunoaștere a folclorului muzical, folosind elemente specifice doinei: melodica melismatică și recitativul recto-tono. Jocul are o tratare tipic instrumentală, cu un acompaniament realizat printr-o ritmică de tip complementar. Cântec trist, pe versuri populare, are configurația unui cântec doinit de tip arhaic, aducând în prim plan cunoscuta temă a bradului, din folclorul funebru. Folosirea clopotelor și a tobei mari constituie un element coloristic de mare expresivitate
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
corelată cu presiunea și cu vibrato. Rezultatul este plastic, elegant și extrem de expresiv. Finalul concertului, Allegro molto vivace cu prima temă scherzando a evoluat cu bravură într-o perfectă suprapunere cu instrumentele de suflat, care îl însoțeau pe aceeași schemă ritmică dificilă. Pasajele figurate, perlate ale lui Brovstyn aruncau scântei în contrapunct cu tema a II-a, foarte lirică a suflătorilor, moment absolut genial al construcției concertului. Toate cadențele, de la cea mare, din partea I-a și cele mai micuțe, integrate în
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
obsesive. M. Padding manevrează lejer planurile sonore și deține un anume sens de anvergură. Lucrarea lui Liviu Dănceanu Hexaith, op. 147, prezentată în primă audiție, mi-a apărut ca o expresie de adâncă sensibilitate, într-un melos și în pulsații ritmice, și nu mai puțin cu o policromie de timbre realmente performantă. Liviu Dănceanu în muzica sa relevă și un detaliu interesant, acela de a anticipa cu ceva mai mult și mai prospectival decât ceea este, sau poate fi, o pagină
Muzică de azi... by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84207_a_85532]
-
din punctul de vedere al expresiei și al mijloacelor instrumentale. Asemănătoare ca stil cu divertismentele și serenadele mozartiene, muzica a captivat publicul, creând o stare de entuziasm și bucurie. Pianiștii au reliefat cu subtilitate frumusețea melodică, ineditul limajului armonic, varietatea ritmică și diversitatea scriiturii instrumentale. În mișcarea a doua, Larghetto, publicul a fost captivat de cântul pianistic expresiv plin de sensibilitate și culoare al celor doi soliști, care au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale. Colaborarea soliștilor, dar și dialogul
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
n-a fost înțeleasă de nimeni în toate arcanele și amănuntele sale. Muzica este un mister, pentru că are atâtea laturi necunoscute...Tocmai caracterul imprecis, nedeterminat, al emoțiilor provocate și întreținute de muzică îi dau un caracter atât de misterios. Esența ritmică și dinamismul ei vin ,parcă, de undeva de dincolo de lumea știută. Ca succesiune de forme dinamice, ca nivele diferite de energie sonoră, muzica ne proiectează în realitățile de dincolo de ordinea știută. Ea solicită în noi cele mai ascunse și mai
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
să încerce să desvolte imaginația elevului pentru ca interpretarea lui să nu fie o problemă tehnică, un scop concret și să nu i se pară textul sonor un joc matematic lipsit de căldura vieții. Analiza unei bucăți cere mult tact. Planurile ritmice constituesc forma gândirii muzicale. Elevul să fie îndrumat în spiritul stilului autorului, să învețe să închipuie în mod viu, intențiile expresiilor muzicale, să fie bine cântărită pretenția subiectivă a elevului ca niciodată să nu-i treacă prin minte c’ar
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]