544 matches
-
țarii. Planta face parte din familia Labiatae (Lamiaceae); la specia de bază, cu flori albastre, a fost descrisă o formă, f. albiflora Schur., cu corolă albă și caliciul verde. Este o plantă perenă, semilemnoasă; partea subterană este reprezentată printr-un rizom ramificat, lignificat, pivotant, dezvoltat în sol până la adâncimea de 1,5 m. Tulpina erectă este înaltă de 25-70 cm, ramificată, împreună cu ramurile uniform foliată, dens și alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ocazia sortării manuale a tuberculilor de cartof destinați plantării se înlătură cei atacați de mană (Phytophthora infestans), putregai umed (Erwinia carotovora), putregai uscat (Fusarium sp.), râia comună (Streptomyces scabies) etc. Sortarea se utilizează la toate plantele cu organe vegetative (bulbi, rizomi, tuberculi, tulpini subterane) înainte de plantare. Mijloace fizice Tratamente termice (termoterapia). În combaterea unor agenți patogeni, căldura sub formă de aer cald, apă caldă sau vapori supraîncălziți, se folosesc de multă vreme. Astfel, cu ajutorul focului se pot distruge resturile de plante
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile ca, fructele, semințele, bulbii, rizomii etc. Organismele facultativ parazite trăiesc saprofit în natură pe diferite substrate dar în anumite condiții pot deveni parazite. Numeroasele ciuperci ce aparțin genului Fusarium, trăiesc ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hibridările între diferite sușe ale aceluiași agent patogen. Transmiterea inocului Căile de transmitere a inoculului sunt multiple și ele asigură difuzarea în natură a numeroși agenți patogeni. Transmiterea prin semințe și material săditor Organele de înmulțire vegetative cum sunt: bulbii, rizomii, altoii, drajonii, stolonii, tuberculii etc, constituie suportul prin care permanentizează numeroși agenți patogeni care pot produce unele boli în zone în care acestea nu au mai fost semnalate. Pe această cale sunt răspândite în mod obișnuit virusurile, micoplasmele, bacteriile și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
capsidă . Transmiterea virusurilor are loc pe mai multe căi: mecanic prin leziuni provocate natural sau experimental când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
filamente de acid nucleic ADN, citoplasmă, ribozomi care conțin ARN și o membrană citoplasmatică alcătuită din 3 straturi. Răspândirea micoplasmelor Transmiterea micoplasmelor de la o plantă la alta se realizează pe mai multe căi: transmitere prin organe vegetative de înmulțire (butași, rizomi, drajoni, bulbi, tuberculi) care, provenind de la plantele bolnave, conțin agentul patogen și îl vor transmite la următoarele generații de plante; transmiterea prin altoire, este foarte rapidă, micoplasma trecând din altoiul bolnav sau portaltoiul bolnav în partenerul sănătos; transmiterea prin vectori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pentru declanșarea bolilor bacteriene din anul următor. Transmiterea bacteriilor patogene se face pe mai multe căi și anume: prin semințe (transmitere generativă), la care bacteriile pot fi aderente la suprafață sau în interiorul semințelor; prin material vegetativ de înmulțire (altoi, bulbi, rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale (stomate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
diferite plante gazdă. Dintre acestea cele mai răspândite specii sunt: Orobanche cumana parazită pe specii de Helianthus, Nicotiana și O. ramosa frecvent întâlnită în culturi de cânepă, tutun sau pe diferite legume. Muma pădurii Lathraea squamaria, are în sol un rizom acoperit cu solzi groși, ramificat care înconjură rădăcina plantei gazdă. Tulpinile au 10-25 cm înălțime, sunt flexuoase sau erecte, cu flori grupate în raceme. Plantele de muma pădurii parazitează specii de Alnus, Fagus sau Corylus. b. plante holoparazite cu haustori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de suprafață este mai ușor atacată de diverși agenți patogeni. Prin alegerea terenului, se pot evita suprafețele infestate cu unele microorganisme patogene de sol din genul Verticillium, Fusarium sau Rhizoctonia sau evitarea terenurilor ce conțin resturi organice, semințe, tuberculi sau rizomi infectați. Din această rezervă de inocul în anul următor pot să apară numeroși patogeni ce vor infecta părțile subterane sau foliajul plantelor. Stabilirea epocii la care se face plantarea sau însămânțarea trebuie determinată în așa fel încât condițiile pedoclimatice să
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ocazia sortării manuale a tuberculilor de cartof destinați plantării se înlătură cei atacați de mană (Phytophthora infestans), putregai umed (Erwinia carotovora), putregai uscat (Fusarium sp.), râia comună (Streptomyces scabies) etc. Sortarea se utilizează la toate plantele cu organe vegetative (bulbi, rizomi, tuberculi, tulpini subterane) înainte de plantare. Mijloace fizice Tratamente termice (termoterapia). În combaterea unor agenți patogeni, căldura sub formă de aer cald, apă caldă sau vapori supraîncălziți, se folosesc de multă vreme. Astfel, cu ajutorul focului se pot distruge resturile de plante
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se reduce, în general, la obținerea băuturilor spirtoase, datorită faptului că nu acoperă necesarul solicitat de alte domenii. Rachiurile naturale sunt produse alcoolice obținute prin fermentarea și distilarea borhoturilor și a sucurilor din fructe, organelor de plante care conțin zaharuri (rizomi, rădăcini, tulpini etc.) și subproduselor de la vinificație. Borhoturile reprezintă pulpele de fructe supuse fermentării, iar sucurile rezultă de la presarea pulpelor. In urma presării se îndepărtează în mare parte substanțele pectice din suc, iar fermentația se produce în condiții cu mult
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
într-un mod indirect (prin intermediul coenzimelor la structurarea cărora participă) lungimile de undă scurte în lungimi de undă lungi, perceptibile, pentru care ochiul omenesc are o sensibilitate mai mare [Oeriu, 1974]. Surse vegetale: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens), fructele de cătina albă (Hippophaë rhamnoides) etc. Acidul folic Derivat al acidului pteroiglutamic (teropterină), acidul folic (Norit, 1922) se găsește în cereale sub forma unui complex vitaminic (în medie 35μg%), iar dintre fructe, cele mai mari
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
specii de graminee. Transmitere-răspândire.În natură virusul se răspândește prin afidele care iau virusul în 1-2 minute de hrănire și apoi acesta persistă timp de 2-6 ore în corpul lor. Persistența în natură a virusului este asigurată de costrei.În rizomii lui, virusul rezistă peste iarnă și de acolo afidele îl vor achiziționa și retransmite în primăvară (fig. 25). Prevenire și combatere. Ca măsură obligatorie de prevenire a atacului virusului pe porumb, se recomandă distrugerea prin măsuri agrotehnice și erbicidare a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigura aerisirea corespunzătoare și evitarea îngrășării excesive cu azot, ce predispune plantele la îmbolnăvire. Igiena culturală, strângerea și arderea resturilor de plante atacate ca și o corectă amplasare a culturii în asolament, limitează atacul. La plantare se vor folosi butași, rizomi, bulbi, tuberobulbi luați de la plante sănătoase, nerăniți, cu aspect normal. Înainte de plantare, aceste părți vii de plante vor fi dezinfectate prin scufundare în soluție de Benlate 50 WP-0,05 %;: Captadin 50 PU-3 kg/t, Topsin 70 PU-0,1 %, sau se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Infuzie de drobușor (Isatis tinctoria) preparată din 2 lingurițe frunze uscate la 200 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute și se beau 2 ceaiuri călduțe pe zi. *Infuzie de săpunariță (Saponaria officinalis) preparată din 1 linguriță pulbere de rizomi uscați și măcinați În 250 ml apă rece; se lasă la macerat 6- 8 ore, se dă În clocot, se infuzează acoperit 10 minute și se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile. *Decoct de stevia stânelor (Rumex alpinus) preparat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
officinale); - decoct din herba de ventrilică (Veronica officinalis); -decoct din fructe de armurariu (Silybum marianum), bogate În silimarină, cu efecte hepatoprotectoare și de vindecare a sechelelor după lezarea țesuturilor hepatice; -decoct din fructe de cătină albă (Hippophae rhamnoides); -decoct din rizomi de obligeană (Acorus calamus); -decoct din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus) cu rol În stimularea funcțiilor hepatice. Amestecurile de plante cu acțiuni sinergice sunt mult recomandate: *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+herba de cicoare (Cichorium intybus)+herba de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
În alcool 38-40 0 se macerează 14 zile la soare și se iau câte 40-50 picături, de 2-3 ori pe zi În ceai sau apă, cu rol de eliminare a apei din țesuturi. La fel se prepară și tinctura din rizomi de pir din care se ia câte o linguriță, Înainte de mese sau tinctura din flori și frunze de nemțișor. -Ulei eteric de ienupăr din care se toarnă 5-6 picături Într-un pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
măghiran (Majorana hortensis); -infuzie din frunze de roiniță (Melissa officinalis) cu acțiune de calmare a durerilor gastrice; -decoct din herba de șovârv (Origanum vulgare); -decoct din herba de ventrilică (Veronica officinalis); -decoct din fructe de afin (Vaccinium myrtillus); -macerat din rizomi de hrean (Cochlearia armoracea); -tinctură 20 % din herba de țintaură; -tinctură 20 % din herba de schinel; -tinctură 20 % din herba de pelin; -sirop din herba de dumbăț; -fructe proaspete de afin, consumate Într-o cură de 2 săptămâni pentru reducerea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cu diferite rețete: -decoct din frunze uscate de nuc, suc de lămâie și esență de cuișoare ; -decoct din frunze de rozmarin, flori de salvie și cuișoare, cu efect În abandonarea fumatului ; -decoct din frunze de mentă, fructe de eucalipt și rizomi de sclipeți cu care se fac spălături bucale de 2-3 ori pe zi; -decoct din herba uscată de cimbrișor; - infuzie din amestec cu frunze de mentă, roiniță și pătrunjel și fructe de ienupăr; -infuzie călduță de salvie, coada șoricelului, coada
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Îndulcite pe zi, cu 30 minute Înainte de mese. *Infuzie din fructe mature de ienupăr (2 lingurițe la 200 ml apă clocotită, cu infuzare acoperită timp de 10 minute) din care se iau câte 3-4 linguri În cursul zilei. *Decoct din rizom de obligeană (1 linguriță pulbere uscată la 200 ml apă rece, se fierbe 2 minute și se infuzează 10 minute) din care se bea o cană pe zi, fracțuionată În 2-3 reprize, Între mesele principale. *Tinctură de valeriană (20 g
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se beau 2-3 căni pe zi. *Decoct din scoarță de stejar, salcie, salcâm sau fag care se bea Între mese. *Tinctură din coarne sau rizomi de obligeană, macerate timp de 7-8 zile În alcool 700, din care se iau câte 20 picături de 3 ori pe zi. *Suc de afine băut În cantitate de 200-300 ml pe zi. Amestecurile recomandate În diferite rețete au bună
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
În taninuri. *Decoct din 1 linguriță pulbere de ghindă decorticată de Înveliș, prăjită și măcinată, la 150 ml apă; se fierbe și se bea sub formă de cafea, dimineața, pentru a Înlocui cofeina. *Decoct de obligeană (Acorus calamus) (1 linguriță rizomi uscați și măcinați la 250 ml apă rece); se lasă la macerat peste noapte, se fierbe 3-5 minute, se lasă În vasul acoperit pentru infuzare timp de 10 minute, se strecoară și se iau câte 2 Înghițituri, de 3 ori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
15-20 minute Înainte de micul dejun. Tratamentul durează minim 2 săptămâni până la eliminarea paraziților. -Se pot consuma și tincturi din ghințură, schinduf, arnică, pelin, lemndulce, ceapă, anason, luate dimineața, câte 20 picături, În amestec cu puțin magiun de prune. -Pulbere din rizomi de ferigă (2 linguri amestecate cu 15 lingurițe de miere); se ia câte 1 linguriță la intervale de 3 minute iar după o oră se administrează un purgativ, Într-o cură repetată după 2 săptămâni. -Pulbere din amestec cu pelin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sticlă de culoare Închisă, se strecoară și se iau câte 10-20 picături În puțin ceai cald, de 3 ori pe zi, Înainte de mese, având acțiune antimitotică, datorită conținutului ridicat de alantoină. *Tinctură de obligeană preparată din 10 g pulbere de rizomi uscați la 250 ml alcool 70 0; se macerează 10 zile, se strecoară și se iau câte 6 linguri pe zi, la intervale de 1-2 ore. *Vinul roșu are efecte antioxidante și este indicat În combaterea cancerului. *Gelul de Aloe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pun 2 linguri la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute și se beau 2-3 căni pe zi, Înainte de mese. Se adaugă o lingură de Bitter suedez la cană și o Înghițitură cu decoct de obligeană, preparat prin macerarea rizomilor (3 linguri la un litru apă rece), timp de 1-2 zile, după care se Încălzește și se strecoară. Se constată că, după câteva zile, dispar edemele la picioare, sunt calmante durerile și se Îmbunătățesc datele analizelor de sânge și urină
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]