170 matches
-
de pe pământ, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Și a zis șarpele către femeie: "Dumnezeu, a zis el oare: să nu mâncați roade din tot pomul care este în rai?...". Iar femeia a zis către șarpe: Noi putem mânca din roada pomilor raiului, dar din roada pomului care stă în mijlocul raiului, ne-a zis Dumnezeu: <Din el să nu mâncați și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți!>". Atunci șarpele a zis către femeie: "Nu, nu veți muri
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
făcuse Domnul Dumnezeu. Și a zis șarpele către femeie: "Dumnezeu, a zis el oare: să nu mâncați roade din tot pomul care este în rai?...". Iar femeia a zis către șarpe: Noi putem mânca din roada pomilor raiului, dar din roada pomului care stă în mijlocul raiului, ne-a zis Dumnezeu: <Din el să nu mâncați și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți!>". Atunci șarpele a zis către femeie: "Nu, nu veți muri; dar Dumnezeu știe că-n
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și veți fi ca niște Dumnezei, cunoscând binele și răul". Și femeia a văzut că pomul este bun de mâncat și că plăcut le este ochilor la vedere și că e de dorit spre câștigarea priceperii. Și a luat din roada lui și a mâncat; și i-a dat și bărbatului său care era cu ea, și el a mâncat. Atunci amândurora li s-au deschis ochii și au cunoscut că erau goi; și au cusut frunze de smochin și și-
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Toamna asaltului"22, ce este practic o versificație a textului ehrenburgian fără a preciza acest lucru: "Acest noimebrie a împodobit codrii cu roșul frunzelor vechi și câmpurile de luptă, cu sângele eroilor noștri. Pe drumuri carele scârțâie încă de greul roadei, copiii din grădinile lumii poartă întâia lor carte subsuoară. După ce codrii au adăpostit pe tovarășii dârzi din spatele liniilor, după ce drumurile au purtat armatele plecate să clădească o pace fără primejdie; Cât de puține-s vorbele smulse din această toamnă însângerată
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ajuns să fie mai puțin importante decât ziua de 14 noiembrie, închinată acestui aducător de pace și bucurie, "sfântului" Beaujolais Nouveau. Partizanii lui i se roagă ca vinul nou să fie cel puțin la fel de bun și proaspăt ca cel din roada anului care a trecut, iar tradiția serbării lui să dăinuie mereu."53 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole Dionisiile, Bacanalele, Lupercaliile, Saturnaliile, aceste sărbători simbol al reînnoirii dar totodată și prilej al răsturnării perceptelor morale curente, care invadau străzile
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
prin cunoașterea învățăturii "egiptenilor" (probată de capacitatea de a tălmăci zodiacul în fața împărătesei Irina: "Prea mărită Doamnă, [...] în curând se isprăvește cursul acestui an și se arată iară zodia Cumpenei. Deci așezându-se în lume dreptățile și pământul dându-și roada și înțelepții hotărârile, să lăsăm trecutului răutățile, dorind pe viitor pace între noi, ca să poată sta iarăși tare Împărăția la marginea lumii varvarilor." - p. 80), pare să gândească aidoma lui Kesarion Breb. Însă, ca "mărturisitor" ferm al "credinței lui Hristos
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cârnu „păduri foarte mari” și trece pe lângă „munți înalți foarte frumoși”. Odată ajunși la destinație, iau cunoștință cu schitul și împrejurimile lui, iar tânărul Platon se minunează și aici, de prospețimea aerului, a apei de izvor, de frumusețea livezilor și roada bogată a pomilor fructiferi. El își amintește: „Aerul de la schitul acesta este foarte sănătos, apele de asemenea foarte sănătoase și ușoare, un izvor mare curgând în apropiere, iar alte câteva izvoare mai mici cu apă asemănătoare din belșug. Era și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în ziua de sf. Gheorghe. Ștefan și cu Bogdan în amurg în grădina curții domnești ori la Castel vorbesc ca doi prietini despre trecut, despre visele și planurile lor... Ștefan a plantat singur "merii domnești" ș-acum se bucură de roada lor. Cum a crescut ș-a înflorit și a rodit livada, așa s-a întemeiat țara. În drumul lor ei se duc și-n munții Mazurilor cari ar fi urmași direcți ai vechilor daci și cântă ori spun un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și un zbor de corbi care a înegurat cerul. S-a văzut și o bătălie între vulturi hoitari și pleșuvi, la malul Brateșului după ce au scăzut apele. Un popă cere o stamboală de mălaiu dela un creștin și-i binecuvintează roada: să-i iasă la anul cu dobândă; și-i binecuvintează turma să umble în spor. La anul, când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieții. Oștile românești au venit să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front, dar ființa lor pe pământul nostru ajută la așezarea rânduielei în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al republicei este chezășluită împotriva lăcomiei răufăcătorilor. Alt scop oștile românești pe pământul Republicei nu au. Toate zvonurile, cum că Românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu carele Încărcate cu buți mari de lemn, boturi*, găleți metalice și coșuri de nuiele, mijloace necesare depozitării strugurilor destinați vinificației sau conservării pentru nevoile gospodăriei, cohorte de oameni și animale invadau dealurile acoperite de vițele ruginite și pline de roada multicoloră. Un "Vivat!" izvorât din sute de glasuri străbătea dealurile dintr-o parte În alta, la deșertarea primului bot de struguri, spre marea delectare a tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau mustul În butoaie de stejar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pribegit-au ani și ani sub bolt-albastră; Mulți ca noi, sărmani lunatici, prinsu-s-au în hora noastră, Muncitori fără de leafă, ce-au pus plugul în ogor, Jos cu ochii pe hârtie, sus cu sufletul în nor. An cu an cules-am roada strânsă-ntr-un mănunchi de foi, Bună, rea, după putere, cum ne-am priceput și noi, Apoi an cu an de-a rândul spre mai bună îmbelșugare Cu un strop de vin de țară, cu o veselă urare, Am sărbătorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce ținut-ai cu tărie steagul sus, neprihănit, Ș-ai pus pieptul în vremi grele, și-ai pus umerii la jug, Astăzi când prețuim roada adunată de sub plug, Ție cu deosebire tot onorul se cuvine Pentru nobila lucrare, pentru oarele senine Ce în vălmășagul vieții ne-a fost dat ca să gustăm! Ție, dar, o! scump prietin, plin paharul închinăm!... După ce s-a isprăvit de cetit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rătăciți în codrii literaturei și că vor ajunge și ai odată pe cărarea ce-i va duce în poiana luminoasă. Să sperăm că poporul nostru, ghiftuit de hrană exotică, indigestă, ce consumă zilnic, va înțelege că trebuie să-i prefere roada sădită și cultivată pe pământul patriei, roadă care va fi cu atât mai bună în calitate și mai abundentă în cantitate, cu cât va fi mai mult căutată. Să ne uităm puțin la vecinii noștri unguri. În orice casă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
chipul românilor basarabeni curgeau lacrimi. La un moment dat, o româncă basarabeancă din grup scoate din sacoșa cu mâncare, ce o avea pregătită la drum, o bucată de pâine neagră și câteva prune pe care le oferă, să mănânce din roada pământului înstrăinat omul ce le-a vorbit și i-a întâmpinat atât de frumos. Pentru femeia care atunci pășea pentru prima oară în dreapta Prutului, pământul țării a devenit o amintire de mare preț. Am însoțit acest grup timp de trei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 402) „Părinți ai unor mândre generații Din viața de nădejde-acestei nații De voievozi, arcași, panduri, iobagi - Aceștia sunt urmașii voștri dragi! Ei vitejia voastră-o poartă-n flamuri Ca mărul roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul nostru vrea.“ („Aceștia sunt urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975) „El zilelor le-adaugă altă față Făcându-le mai roditoare piscuri, Istoriei îi ctitorește obeliscuri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de Triumf viitorul în mileniul trei.“ („Trandafirii roșii“, România literară, 27 iulie 1989) PETRACHE Ion „Partidul este iubirea și lupta ntr-un cuvânt, Ideea ce trăiește în fiecare faptă, E rădăcina vie crescută din pământ, Ce-și dăruiește mulțimii drept hrană roada coaptă.“ („Partidul“, Scînteia, 5 august 1973) PETRE M. Cristian „Frumoasă-i neodihna care-l crește pe pragul zilei, de erou sorginte, și fiii își iubește și înalță, Partidul Comunist, Partid părinte.“ („Lumină în istorie“, Luceafărul, 11 decembrie 1982) PETREANU Elisabeta
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mare vârtute poartă și împotriva a toată pătimirea putere are. Deci, vreodânăoară cu dânsul a te împreuna de ți să va tâmpla, pre cât vii putea în prieteșugul lui vârtos a te lega silește, că el numai pântecele Biruinței spre roada simențiii neamului tău a deșchide poate"49. Prin urmare, singurul scop al Hameleonului paralizat de iubirea pentru tânăra sa soție, este să îl determine pe Inorog să își atingă cornul de pântecele Biruinței. În acest scop se pune în slujba
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit tacit și legal, spune Ghibănescu, a-i lăsa în a lui proprie dispoziție tot ceea ce-i putea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apuca neștine de un loz străin părăsit, să fie spinos și plin de pădure, de vreme ce se va afla că este altui lucrător, pentru truda ce va fi pusă acolo de-l va fi curățit, trei ani să se hrănească cu roada lui iar de aici să fie iar al stăpânului ce au fost mai demult" (art. 13). Pravila, se pare, spune Rosetti, păstra obiceiul pământului: „pământul este făcut pentru hrana tuturor și oricine se poate folosi de acel ce îl găsește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ni s-a ascuns că suntem vremelnici? Și unde mulțumirea că și în vremuri de restriște ne-am priceput, ca mucenicii, ce să facem, să facem totul bine și să nu ne lăsăm urmașii, nici cărțile, în neorânduială, predându-ne roada și cuvântul stăruind nu într-o memorie sălbăticită, ci într-una iubitoare și bine întemeiată. A celor ce ne vor citi. Simțul și gustul zădărniciei? Funcționează înșelătoare și diferit de la caz la caz. Cu adevărat tristă, dar nu de neînlăturat
Întrebarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13717_a_15042]
-
Sfânt și locul ei în teologie. 2. Duhul Sfânt este o Persoană. 3. Dumnezeirea Duhului Sfânt. 4. Simbolurile Duhului Sfânt. 5. Denumirile Duhului Sfânt. 6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii. 7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt. 8. Roada Duhului Sfânt. 9. Plinătatea Duhului Sfânt. 10. Cele nouă daruri ale Duhului. 11. Călăuzirea Duhului Sfânt. 12. Rolul și locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei. NOTĂ: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
bune nu ca să fie mântuit, ci pentru că a fost mântuit prin Isus Hristos. Fiindcă suntem socotiți îndreptățiți prin credință, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos." (Români 5:1) Credința reprezintă rădăcinile noii vieți în Hristos, în timp ce faptele bune reprezintă roada care Îl glorifică pe Dumnezeu. V. Baptiștii practică închinarea față de Dumnezeu în duh și adevăr. Închinarea publică se realizează prin participarea tuturor credincioșilor, de regulă, prin cântare, rugăciune, citirea și propovăduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovnicească se face și în grupuri
HOTĂRÂRE nr. 58 din 16 ianuarie 2008 privind recunoaşterea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194626_a_195955]
-
Sfânt și locul ei în teologie. 2. Duhul Sfânt este o Persoană. 3. Dumnezeirea Duhului Sfânt. 4. Simbolurile Duhului Sfânt. 5. Denumirile Duhului Sfânt. 6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii. 7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt. 8. Roada Duhului Sfânt. 9. Plinătatea Duhului Sfânt. 10. Cele nouă daruri ale Duhului. 11. Călăuzirea Duhului Sfânt. 12. Rolul și locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Sfânt și locul ei în teologie. 2. Duhul Sfânt este o Persoană. 3. Dumnezeirea Duhului Sfânt. 4. Simbolurile Duhului Sfânt. 5. Denumirile Duhului Sfânt. 6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii. 7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt. 8. Roada Duhului Sfânt. 9. Plinătatea Duhului Sfânt. 10. Cele nouă daruri ale Duhului. 11. Călăuzirea Duhului Sfânt. 12. Rolul și locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]