909 matches
-
Acasa > Literatura > Proza > DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului Luminile escaladau trupurile și gândurile, robite de imperfecțiunile vremii, ca un fulger. Linii de dantelă scobeau eternul așezat fățiș, pe fiecare dram de existență. Părea un fel de pledoarie a bunului simț insignifiantă. Domni și doamne, scuturau în pliurile scobite ale obrajilor, amintiri și lacrimi. Trecuseră
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382520_a_383849]
-
Acasa > Poezie > Credinta > VĂ BATE-N UȘĂ, E PE PRAG ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Vreți să scrieți numai voi, Stropind pe alții cu cerneală? Robiți de pizmă muritori-eroi, Lui DUMNEZEU ÎI cereți socoteală ? Ați pus metafore pe vers Prin ficțiuni luptați cu îndârjire Cu Creatorul ăstui Univers Bolnavi în ură și-n vrăjbire ! În Rugă prin al vostru vânt Mă apăr cu avântul și simțirea
VĂ BATE-N UȘĂ, E PE PRAG ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384025_a_385354]
-
și importanța noțiunii de patrie, de libertate. „Patria ne-a fost pământul [...] / Unde-a vitejit strămoșii.“ Ei sunt ținuți departe de importanța vetrei strămoșești. Sunt îndemnați de acțiunile celor din jur să urmeze drumul păianjenului spre țări străine, si fie robi în patria altora orbiți de argintul trecător. Prezentul vlăstarilor e patria lor „Patria ne e pământul / [...] / Și ea sfântă să ne fie.“ Așa cum își cunosc tatăl și mama trebuie să-și cunoască și patria. E datoria noastră să lăsăm urmașilor
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > DESPRE LIBERTATE Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Robește-mă Doamne ca să fiu liber.” - Petre Țuțea Să gândești și să acționezi după propria-ți voință, înseamnă să fii om liber, să fii întrucâtva fericit. Există, în acest sens, libertatea de a gândi și simți în conformitate cu propria noastră construcție și
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
se înmulțeau cu ajutorul unei lumini ce emana din corpul bărbatului și pătrundea în matricea femeii, fecundând-o. Puterea luminii! îmi zic. Lumina materială și lumina ... X. DESPRE LIBERTATE, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Robește-mă Doamne ca să fiu liber.” - Petre Țuțea Să gândești și să acționezi după propria-ți voință, înseamnă să fii om liber, să fii întrucâtva fericit. Există, în acest sens, libertatea de a gândi și simți în conformitate cu propria noastră construcție și
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
unui echilibru social, omul are nevoie de libertate, dar trebuie să accepte și non-libertatea. Echilibrul fiind greu de realizat, este necesară mereu analiza libertății și determinată în funcție de condițiile concrete interne și externe dintr-o țară sau alta. Citește mai mult Robește-mă Doamne ca să fiu liber.” - Petre ȚuțeaSă gândești și să acționezi după propria-ți voință, înseamnă să fii om liber, să fii întrucâtva fericit. Există, în acest sens, libertatea de a gândi și simți în conformitate cu propria noastră construcție și funcționalitate
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
fie confruntat cu destine curmate sau vieți franțe, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare. Acum cativa ani, cu vocea sugrumata de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, isi lămurea prietenii de ce era atât de tulburat: descoperise numele și fotografia tatălui său, ... Citește mai mult Un sit memorial informativ și emoționantPeste două milioane de oameni au fost persecutați din motive politice în Republică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
fie confruntat cu destine curmate sau vieți franțe, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare.Acum câțiva ani, cu vocea sugrumata de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, isi lămurea prietenii de ce era atât de tulburat: descoperise numele și fotografia tatălui său, ... XIII. GETTA NEUMANN - OPORTUNITĂȚILE CULTURII EVREIEȘTI LA TIMIȘOARA - CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021, de Getta Neumann, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ Capul plecat, sabia nu-l taie Nici demnitate-n om nu face, Poporul ni-i spurcat șiroaie Și glasul țării putred tace. Slugarnici suntem la stăpâni Robind pe brânci...al nost pământ, Se răscolesc vechii români Văzând cum toate...nu mai sunt. De ce-au murit lungi generații Dând brânca-n arme cu coloșii? Să-aducem noi prelungi ovații Celor ce ne-au ucis strămoșii? De ce-au
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite într-o viață, Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fier Cărând cu poala soarele din ceață. Ești ghem de om, micuță și plăpândă Dar ai putere cât un car cu boi, Nu cere vieții tale-n plâns osândă ... Citește mai
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
rămâi frumoasăAidoma unui stup cu harnice albine.A tale palme crețe de la trudăSunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudăVoind ca binele din lume să-l lași nouă.Măicuță sfântă, aripă de cerHodină-ți oasele robite într-o viață,Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fierCărând cu poala soarele din ceață.Ești ghem de om, micuță și plăpândăDar ai putere cât un car cu boi, Nu cere vieții tale-n plâns osândă... XVI. PATRIOȚI DIN FAȘĂ
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
buncăre, în Timișoara, relația a devenit bună. În așa măsură încât, în iulie ’44, soldații români ne spuneau: „Prefaceți-vă că munciți. Noi vă păzim și o să vă anunțăm când vine cineva să vă vadă; n-o să fiți multă vreme robi aici”. Și noi întrebam: „De unde știți?” „În armată se vorbește...” Am avut un comandant foarte rău în ’44, care bătea oamenii și îi condamna la pedepse. Acesta a plecat și a venit altul mai tolerant. Pe lângă comandantul militar, am avut
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
motiv de-a exista, În fiecare nor îți văd privirea Și plouă cu tăceri pe rana mea. Începe amintirea să vorbească, Mă mustră gândul c-ai ales să pleci, Iar inimii începe să-i lipsească Mândria ta ce m-a robit pe veci. Mă cert cu gândul care nu-mi dă pace Și nu-nteleg de-a fost adevărat, Dar amintirea-n ploaie se preface, S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat. Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
un motiv de-a exista,În fiecare nor îți văd privireași plouă cu tăceri pe rana mea.Începe amintirea să vorbească,Mă mustră gândul c-ai ales să pleci,Iar inimii începe să-i lipsească Mândria ta ce m-a robit pe veci.Mă cert cu gândul care nu-mi dă paceși nu-nteleg de-a fost adevărat,Dar amintirea-n ploaie se preface,S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat.Mă plimb pe străzi la braț cu amintireași caut
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
pe ochii ce mi-i oblojesc, Fulgere stau pe liniștea suptă De tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea, Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzică nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc,Fulgere stau pe liniștea suptăDe tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzică nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
îndepărtare a oamenilor de preocupările religioase. „Secularizare” vine de la „seculum”, de la veacul acesta. Omul este foarte legat de cele trecătoare, de cele pământești, de cele seculare. Omul devine tributar banului, trupului, demnităților. Iată cele trei patimi dezordonate care l-au robit pe bietul om de atunci de când a căzut: iubirea de avere, iubirea de plăcere și iubirea de mărire. Toate acestea îl îndepărtează de viața spirituală. Ele sunt și pomenite de Sfântul Apostol Ioan în prima sa epistolă, în care textual
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
nu cred că în Eden Dumnezeu a dat menirea Instutind familia-n etern Creând bărbatul și femeia. La adăpost de lege fac Fără rușine fărădelegea În răul ce-l iubesc ei zac, Trăind ca în Sodoma. Au lepădat cerescul har Robiți de răzvrătire... Și azi numesc binele rău, Spun răului că-i bine. Și cum să înțelegem noi Cum s-a putut dar face O nedreptate și apoi Mai toată lumea tace. Așa e când hambaru-i plin Și banii-s la putere
CUPRINZÂND INFINITUL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383167_a_384496]
-
Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului Zăpezi topite în abisuri, renașteri și emoții infinite, înalte zboruri pe aripi de fluturi, verde virgin din ramuri smerite, înmuguresc lăstarii de iubire, Primăvara zglobie ne robește, valsează luna de fericire și răsăritul înflorește. Câmpia de smarald se înveșmântă în verde crud, neîmblânzit, și îngerii de bucurie cântă că firul ierbii din nou a încolțit. De-atâta primăvară a înverzit ființa, o herghelie de fluturi pe suflet
PRIMĂVARA FIINŢEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383194_a_384523]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PSALM I Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului În liniște am plâns și am jelit Și-am întrebat privind la Cer; Ce ocară m-a robit? M-am rugat la Dumnezeu. Din porunca-I n-am ieșit, Ori poate l-am supărat Sau poate-am păcătuit. Mi-aduc aminte în fie ce zi De tine Doamne ! De te-am supărat un pic, Răscumpără-mă Prin mâna
PSALM I de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383337_a_384666]
-
ca să-și plătească datoria către boieroaică. Foarte frumoasă legenda, spuse Cristi după câteva clipe în care continuase să privească spre platoul din întuneric, dar unde-i partea înfricoșătoare a poveștii? Jos în vale se afla un sat. Acolo locuiau minerii robi care lucrau pentru Negru. Apele care s-au adunat i-au înecat. Oamenii n-au putut să se salveze pentru că uriașul îi ținea legați în lanțuri atunci când nu erau la lucru. Numele localității noastre, de acolo se trage. Baia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și folosirea termenului crează confuzie) trebuie să fi fost robi pe moșia Filipeni a Rosetteștilor sau în altă parte, pe altă moșie boiereasc sau mănăstirească. Când țiganii au fost eliberați din robie au apucat-o care încotro prin țară, până s-au convins că libertatea fără mâncare și loc de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
11 februarie 1812 „o împărțeală Î în chip de izvod între frații Ilie Roset, Dracachi Roset căminarul, Vasile Roset spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset vorniceasa, de moșii, țigani, case părinteștiî” ne determină s credem că și pe moșia Filipeni erau robi țigani. Până la eliberarea din robie (în 1844 Grigore Alexandru Ghica Vv., în baza legii votată de Obșteasca Adunare, a dezrobit robii țigani ai Statului, Mitropoliei și mănăstirilor) își aveau sălașele lâng curțile boierești. Chiar dacă au fost împroprietăriți în 1864 și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carte (act oficial) n-am căpătat de la înălțata împărăteasă (Maria Tereza) că suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi din nou, facem slujbe, copiii noștri vor merge până la capătul pământului să-și verse sângele. Dar pentru ce? Ca să fim tot robi? Să nu avem nici un drept? Copiii noștri să fie tot proști, ori învață ceva, ori ba? Așa nu vom purta armele, ca și sfânta lege să ne-o ciufulescă (batjocorească) țisturile (ofițerii imperiali catolici) din hotarele noastre. Auziți creștini români
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
episcopiile din Moldova stăpâneau 336 sălașe de țigani cu 2.016 suflete, iar boierii (58 dintre ei) stăpâneau 696 sălașe de țigani. Numai Ștefan cel Mare a adus din țara Românească, după campania din 1471, 17.000 de sălașe de igani robi. Precizăm că, în timp, robii țigani s-au amestecat cu robii tătari (8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]