913 matches
-
sens: "căutați sa participați la o singură euharistie; pentru că unul este trupul Domnului nostru Iisus Hristos și unul este potirul spre unirea cu sângele Lui; unul este jertfelnicul, după cum unul este episcopul dimpreună cu preoții și diaconii, cei împreună cu mine robi; pen¬tru ca ceea ce faceți, s-o faceți după Dumnezeu". De bună seamă, lup¬ta și biruința mucenicului se articulează în lucrarea Bisericii lui Iisus Hristos, într-o dorință neîncetată spre dobândirea "pâinii lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
dor în care Dumnezeu a pus scânteia Și bărbatului să-i fie Pururea de adăpost, Fără ea lumina piere, Și nici noaptea n-are rost, Fără ea zadarnic vântul Geme între patru zări, Nu există-apropiere, Nu există depărtări... Și acum robit de farmec Stau alături și ascult- „O, rămâi, rămâi la mine, Te iubesc atât de mult!” Poezia ta, știu bine, Plină-i de iubire, toată, Nimeni n-a iubit ca tine, Nici nu va iubi vreodată... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică
NIMENI N-A IUBIT CA TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1452929200.html [Corola-blog/BlogPost/378584_a_379913]
-
gând bun a devenit realitate, Dar s-a ascuns de-a să vietate, Licărită picătură pe sub pleope, C-a fost pătruns de ce-i străbate, Inima și ce organism mai socoate, Ființând celule și tot se mai zbate, Pan s-a robi-n jos că nu mai poate. Prea multe palpitații să le suporte! Cuvintele's tot ce mă pot îmbrățișa, Când îmi învelesc față numai cu a ta, Așteptând cuvintele-ti că îmbrățișare, Căci de nu orice celulă mă va doare
FINETI-TI TALE CUNOSCUTE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Fineti_ti_tale_cunoscute_valerian_mihoc_1361219460.html [Corola-blog/BlogPost/351801_a_353130]
-
vârsta ta, când noi ne-am cununat, E-o amintire ce-a trecut în noapte. . . Copiii noștrii-acum, au acei ani, De-atunci, când ne-a înlănțuit iubirea. E-n 2000 și noi adunăm bani, Spre-a le desăvârși lor fericirea. Robim pe-acest pământ american, Oftăm, strângem din dinți și. . . înainte. Viața noastră trece, an de an Tăcuți, înaintăm înspre morminte. . . . Știu, Doamne, că nu pot trăi în veci, Dar ține-mă aproape de cei dragi, Să-mi văd nepoții, când am
LA DUBLĂ ANIVERSARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_dubla_aniversare_ionel_davidiuc_1341606853.html [Corola-blog/BlogPost/354644_a_355973]
-
greu de observat că parcursul vieții creștine, ce vizează devenirea spirituală a omului, contrastează teribil cu oferta de joc și divertisment a prezentului. Sfântul Ioan Scărarul prezintă, într-o bine cunoscută lucrarea a sa, drumul spiritualizării vieții, între coordonatele existenței robite de material și sensibil și lumina și bucuria vieții duhovnicești. Lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul prezintă scara hristificării vieții omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426850180.html [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
pe trup gol, dar lipsit de goliciune, Bătând clipele-n cununi, cununăm clipa cu lumea, Timpu-i mut, căzut pe urmă, facut una cu genunea, Sufletul se face luntre și își pierde moliciune; Toți vrem a călca pe ape, cu munții robiți în cuie, Și cu negura din văi ca un lut lipit de gene, Cu gândul la nemuriri, fascinați trăim alene, Cu păcatul cel dintâi prins în taină de călcâie; Cu scheleticele brațe mreje urcă din abisuri, Fac din pieritor un
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427988680.html [Corola-blog/BlogPost/367966_a_369295]
-
apoi revine și iar pleacă, în fiecare an, prădând natura, aducând gerul, uscăciunea, amuțirea, doborârea...! Vine de neunde și se întoarce neunde, cu ipoteza raiului ori bănuiala eternei tăceri... vine la poeți, și poeții parcă plâng mai mult, parcă-s robiți de dorul de mamă și zdrobiți de neiubire! Tristă toamnă a anului 2015, cu trist lințoliu negru! Spre înserarea lui 17 septembrie, tenorul Cornel Stavru, octogenar împărat, lumânare rămasă fără ceară, a scenei muzicii clasice românești și universale s-a
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442565796.html [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
și voi o limbă...ați ajuns la concluzia că sunteți romi care și-au uitat limba, doar pt. că românii spun și romilor și țiganilor nevorbitori tot țigani. Dar dacă strămoșii voștrii erau africani/etiopieni, că și aceștia au fost robi țigani în România. Credeți că dacă sunteți negrii sunteți romi? Strașnic v-ați mai înșelat... Nu există frustrare mai mare decât aceea ca de foame să adopți un nume și o identitate care nu-ți aparține, și pe care o
FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482601643.html [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
-
motiv de-a exista,/ În fiecare nor îți văd privirea/ Și plouă cu tăceri pe rana mea.// Începe amintirea să vorbească,/ Mă mustră gândul c-ai ales să pleci,/ Iar inimii începe să-i lipsească/ Mândria ta ce m-a robit pe veci.// Mă cert cu gândul care nu-mi dă pace/ Și nu-nțeleg de-a fost adevărat,/ Dar amintirea-n ploaie se preface,/ S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat.// Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
căci iată cum în secolele trecute românii distingeau trăsăturile rasiale ale sclavilor africani(2) și indieni (romi): „Sunt trei feluri de blestemuri asupra Țiganilor. Țiganii urâți, buzați și întăciunați, ca curat dracu, sunt blestemați de călugări, după vremea de când erau robi pe la monastiri. Țiganii cei negri, cărora le mai dice și Țigani de vatra, care sciu să lucreze fieru, sunt blestemați de la Hâm. Iar Țiganii de lae: ursarii, lăeții, zavragii, netoții, etc. și toate nemurile de Țigani, câri umblă din loc
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
corecturi și unele explicații. Pe filă 78 în text apare gavaoni, pe margine țigani. Informația o găsim în Studii și materiale de istorie medie, vol. VI pagina 334. Mai departe, un alt document ne dezvăluie temeiul pe care gavaonii erau robi, si anume, neapartenența la religia creștină în articolul Considerațuni asupra termenilor Vlah și rumîn pe baza documentelor interne ale Țării Romînești din veacurile XIV-XVII de St. Ștefănescu. Documentul de la 14 Ianuarie 1617, prin care Alexandru Ilias întărește satului Văslăneștii și
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
adevărat“ (Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Popa, „Înnoirea discursului teologic - o exigență a teologiei contemporane“). El este acela care arată că libertatea nu înseamnă a te bucura de toate păcatele lumești, ci a fi liber înseamnă a nu te lăsa robit de nimic; de exemplu, liber nu este cel care fumează sau se droghează, ci cel ce se poate abține de la aceste patimi. Referindu-ne, în cele ce urmează, la implicarea lui concretă în problemele societății contemporane, vom reține faptul că
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_tanarului_i_stelian_gombos_1371203009.html [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
Din clipa-n care ne văzum? Deși nu e decât femeie, E totuși altfel, „nu știu cum”. De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tăcé; Dac-al ei glas e armonie E și-n tăcere-i „nu știu ce”. Astfel robit de-aceeași jale Petrec mereu același drum... În taina farmecelor sale E-un „nu știu ce” ș-un „nu știu cum”. (Mihai Eminescu, De-or trece anii...) Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-2014-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
AȘ VREA SĂ RĂMÂNĂ, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2105 din 05 octombrie 2016. Eu clipa aceasta aș vrea să rămână, Candoarea ce-mi aduce, raza ei, Rămână clipa aceasta și în urmă, Când somnul îmi va fi robit sub tei. Mirosul verii, al tinereții tale Cu ape liniștite în oglinzi, În suflet mi-ar croi o nouă cale, Când brațele spre mine le întinzi. Dar nu ești tu... e doar închipuirea, Cu ochii mei de jar aprind un
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
ce nu mi-a dat iubirea, Nici soarta mea de fum, fără noroc. Citește mai mult Eu clipa aceasta aș vrea să rămână,Candoarea ce-mi aduce, raza ei,Rămână clipa aceasta și în urmă,Când somnul îmi va fi robit sub tei.Mirosul verii, al tinereții taleCu ape liniștite în oglinzi,În suflet mi-ar croi o nouă cale,Când brațele spre mine le întinzi.Dar nu ești tu... e doar închipuirea,Cu ochii mei de jar aprind un foc
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
omul moare. Însemnătatea Sfinților Împărați Constantin și Elena În ritualul creștin, sunt slăviți Sfinți din icoană, Împăratul Constantin lângă mama sa, Elena. Fiu și mamă au domnit în credința creștinească, prin care au biruit dușmani ce-au vrut să-i robească. Împăratul a văzut noaptea pe cer, semn de cruce. Și îndată a crezut că la biruință-l duce. Punându-și speranțele în credința de-a învinge, a-nsemnat steagurile la soldați, cu semn de cruce. Învingător, a zidit o cetate
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1431983673.html [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
de seară.. Tu ... portativ al armoniei contrariilor Pecetluite-n suflet feminin, Topite-n muzica unui flaut albastru ... Se joacă iubirea și cruzimea În ochii-ți înamorați. Cumplită ești, lascivo! Pe Dumuzi și Ghilgameș Voitu-i-ai pierduți, Dar, vezi, însăți ai fost robită De apriga simțire Ce îți purtă sfâșietoare pașii În regatul umbrelor După cel ce azi, periodic, Apune și renaște din pântecul străbun. Sufletul tău a găsit tămăduirea? Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Isthar, eternul feminin / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ISTHAR, ETERNUL FEMININ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Isthar_eternul_feminin_mihaela_oancea_1389014407.html [Corola-blog/BlogPost/353755_a_355084]
-
adăăpostit în ființa lucrurilor ca într-un tufiș, adică al Cuvântului dumnezeiesc, Care în vremurile mai de pe urmă a strălucit din rugul Sfintei Fecioare și a petrecut cu noi prin trup". Taina adâncă a ființei lucrurilor este inaccesibilă unei minți robite de fascinația argumentărilor discursive, a demonstrațiilor analitice ce nu pot sesiza viul creației, caracterul iconic al lucrurilor. Lumea este o icoană ce se cere contemplată, nu explicată prin legi științifice, iscodită cu o minte însetată de a cuprinde exclusiv rationalist
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
greu de observat că parcursul vieții creștine, ce vizează devenirea spirituală a omului, contrastează teribil cu oferta de joc și divertisment a prezentului. Sfântul Ioan Scărarul prezintă, într-o bine cunoscută lucrarea a sa, drumul spiritualizării vieții, între coordonatele existenței robite de material și sensibil și lumina și bucuria vieții duhovnicești. Lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul prezintă scara hristificării vieții omenești, treptele pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof. Pustiu, sinistru și doar chipuri triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste, Mai mulți fățarnici și plini de cinism. . . Îngenunchez mereu, seară de seară, Șoptind: ,,O, Doamne, câte
E-N MIEZUL IERNII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1451886008.html [Corola-blog/BlogPost/369685_a_371014]
-
formele ei bolnăvicioase. Eu știu, de pildă, că acest text ar fi avut mai multe șanse, odată ajuns pe rețelele de socializare, să ia share-uri și like-uri, dacă în loc de Socrate și Platon aș fi făcut referiri, dese, la Andrei Versace, Robi Roberto și Mihai Bendeac. Ar fi avut și mai multe parcurgeri propriu-zise, dacă ar fi fost mult mai scurt. Vorba celor de la Sectorul 7, nu e un text „pentru dacă te ia somnu când citești”. Dar asta e marea bucurie
Dacă Socrate ar fi avut WhatsApp, Skype sau FB by https://republica.ro/daca-socrate-ar-fi-avut-whats-app-skype-sau-fb [Corola-blog/BlogPost/338480_a_339809]
-
majoritatea obtuză să-și practice cultura tradițională. Oricum, lumea căzuse pe gânduri... Păi, nu era oare mai bine s-o arzi toată ziua cu cerșitul, iar seara s-o dai pe furăciune!? Că, uite, era parcă mai ușor decât să robești ca boul toată ziua și să te dea afară orice neisprăvit de patron când îi venea lui cheful. Păi, și dacă te prindea, ce? Doar pușcăriile lor erau bine dotate cu aer condiționat, televizor și vizite ale soției săptămânal, în
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420215335.html [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
pentru noi? Spune-mi! De aceea trebuie să ne asigurăm și să avem zel numai față de realizarile sfinților, iar de indolența și de călcarea legii să fugim cu multă sârguință, căci vom da cuvânt de socoteală nu celor ce sunt robi împreună cu noi, ci Domnului, iar Lui îi vom da răspuns pentru toate cele făcute și trăite în viață"". Așa spun sfinții, noi însă, fraților, pentru că Domnul ne-a chemat la pace, se cade să ne supunem și arhiereilor și duhovnicilor
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
se înfrânează de la toate : ei să ia o cunună stricăcioasă, iar noi una nestricăcioasă. Drept aceea, eu așa alerg, și nu orbește. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care bate văzduhul; ci îmi chinuiesc trupul meu și îl robesc ascultării, ca nu cumva altora propovăduind, eu însumni să mă fac netrebnic” (I Corinteni 9, 24-27; Romani 9, 16; Galateni 5,7). Toți au posibilitatea să câștige, însă nu toți doresc. Iar din cei care doresc, unii încearcă să învingă
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1466441125.html [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
prin oase, prin carne și prin gânduri și visul îmi tot coase sub pleoape hâde riduri. privesc a neputință păcatu-mi din oglindă, iar ultima-mi dorință prin gări pustii colindă. nu vreau să-mi scrii vreo carte, cuvântul nu-l robi, că-i prea târziu, și-i noapte... mai bine ne-am iubi. pe ramura cerească, ce-mi bate la fereastră, toți mugurii plesnească iubind iubirea noastră... ca mărul de prin curte, prin floare să rodească. Citește mai mult rugină e
ELENA SPIRIDON by http://confluente.ro/articole/elena_spiridon/canal [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]