1,111 matches
-
în brațe, fireDe galbene narciseși palizi ghiocei.Tresaltă-ntreaga viață!Din lut răsare iarba,Iar mugurii pe ramurițâșnesc triumfători!Renaștem dimineată,Din neguri și durere!Din pulbere și moartePornim biruitori, Spre zări memărginitePictate cu albastru;Spre bobul de sămânțăBogat și roditor.Ne naștem bucurie,Din clipe de-ntristare!Din lacrimi și păcateNe îndreptăm spre zori!... XIV. MĂ-NTREB, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017. Mă-ntreb, unde-i cărarea Ce duce către ziuă? Am
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
în Botiza”, mărturisește Părintele Isidor Berbecar. În drum spre neundele meu din sud nu puteam pune geană pe geană, gândindu-mă cât de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de roditor legase toate acestea de familia Părintelui Isidor Berbecar. Căci numai aici, în „Casa Botezului”, cum a explicat numele satului marele istoric maramureșean Ion Mihaly de Apșa, izvorăsc, așa cum relatează Părintele Isidor Berbecar, cinci unice izvoare: primul cu apă naturală, care
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
însurat Care i-a născut 2 fii și l-a iubit mereu, Asnat ! Că DOMNUL m-A făcut să uit : necazuri, Țara, tată, case Când mi-a dat pe "cel ce uită", primul meu născut : Mânase ! M-a facut DOMNUL roditor în Egipt unde trăim Cu-al doilea fiu cu "roluri duble", în "rodire", Efraim ! Din Abraham, dar nelegitim, născutu-s-a Ismael (Prin Hagar, deci în robie), mulți au "coborât" din el : Nebaiot : "agricultură"sau "rodnicie pentru nat Apoi se născu Chedar
DE LA ISAAC LA MOISE. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383164_a_384493]
-
controversată Vicina, cea care apare prima oara menționată în lucrarea Anei Comnena, ,,Alexiada’’, depășea prin tranzacțiile comerciale Caffa și alte factorii din Marea Neagră. Idrisi o menționa pentru secolul al XII-lea că un oraș înfloritor, cu locuri deschise, cu câmpuri roditoare și culturi cerealiere, în el existând tot felul de grâne ale căror prețuri sunt mici”.Vicina a colaborat cu Lycostromo la adăpostirea și funcționarea flotei danubiene.În secolul al XIII-lea afacerile sale anuale, menționate în însemnările notariale sus-amintite,se
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Mare, întregită în hotare firești e foc mistuitor... Am participat azi, 10 septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, la Poduri de dor - arme ale spiritului rostuite de scriitori și poeți din stânga Prutului la Muzeului Unirii din Iași, într-o roditoare simțire de cuget românesc. Cuvântul scris și pornit din suflet, răscolitor, sub pana scriitorilor din Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova, amintind nostalgic de Grigore Vieru cu a sa Scrisoare din Basarabia, având invitați de marcă prin Horia Zilieru, Mihai Păstrăguș
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Mare, întregită în hotare firești e foc mistuitor... Am participat azi, 10 septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, la Poduri de dor - arme ale spiritului rostuite de scriitori și poeți din stânga Prutului la Muzeului Unirii din Iași, într-o roditoare simțire de cuget românesc.Cuvântul scris și pornit din suflet, răscolitor, sub pana scriitorilor din Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova, amintind nostalgic de Grigore Vieru cu a sa Scrisoare din Basarabia, având invitați de marcă prin Horia Zilieru, Mihai Păstrăguș
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
din partea slujbașilor, administratorilor, logofeților și a primarilor, care îi bat și îi chinuie fără milă... numai românii se duc în Moldova c cei mai mulți acolo au rude, prieteni și cumnați, și mulți oameni laudă acea țară, că acolo pământul este mai roditor decât pe la noi, și dăjdiile și robotele sunt mai ușoare.” b) Cauzele de ordin politic-național își găsesc originea în nerecunoașterea națiunii române, alături de unguri, sași și secui, deși românii singuri erau mai numeroși decât toți ceilalți luați împreună. încă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al treilea competitor. încă o dată, un conflict reglementează în forță o succesiune considerată imposibilă. încă o dată, așa cum s-a mai întâmplat de cinci ori până acum, această transmitere a puterii între două porturi se decide în mediul rural, pe câmpiile roditoare. Și asta pentru că pământul furnizează în continuare totul: hrană, îmbrăcăminte, unelte, lemn pentru energie și pentru construcția corăbiilor. Tot aici este produsă și renta funciară, ce finanțează industria și creează primele profituri. în 1768, un nou război de țesut inventat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în Botiza", mărturisește Părintele Isidor Berbecar. În drum spre neundele meu din sud nu puteam pune geană pe geană, gândindu-mă cât de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de roditor legase toate acestea de familia Părintelui Isidor Berbecar. Căci numai aici, în "Casa Botezului", cum a explicat numele satului marele istoric maramureșean Ion Mihaly de Apșa, izvorăsc, așa cum relatează Părintele Isidor Berbecar, cinci unice izvoare: primul cu apă naturală, care
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
unei astfel de activități, cuprinsă în planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit la amenajarea grădinii publice și a parcului comunal "Podișor", a plantat cu elevii pomi roditori și copaci (tei, sălcii, arțari, duzi) pe marginea digului Râușorului, în curtea Primăriei și a bisericilor, pe Braniște și pe Valea Cheii cu brazi și pini. Pasiunea sa pentru fitotehnia, pomicultura și zootehnia montană era atât de mare încât s-
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Acasa > Manuscris > Studii > BABE, STERPĂCIUNI ȘI FETE RODITOARE (I) Autor: Maria Părpăuță Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ion Creangă proslăvește femeile care zămislesc. Cele sterpe, nefertile sînt condamnate, batjocorite, luate în rîs. Moș Nichifor Coțcariul este „teoreticianul” (din stirpea lui rabelaisianului
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
fata moșului, capra (din Capra cu trei iezi), iapa (din Făt frumos Fiul Iepei), Smaranda însăși, pe de altă - babele absolute și soacra. Despre aceasta din urmă voi vorbi data viitoare mai pe larg. Referință Bibliografică: Babe, sterpăciuni și fete roditoare (I) / Maria Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maria Părpăuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
m-aș răzbuna, de-ar fi adevărat! Și poate și groparii accepta-vor mite Și în al meu loc plătit, altul va fi-ngropat. Aș face poate multe să o duc mai bine Să mă bucur și eu de pământul roditor, Te rog cu disperare! Dă-mi ceva și mie! Să las ceva în urmă atunci când am să mor! 2012 Referință Bibliografică: Oricum, nu pierd nimic / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 915, Anul III, 03 iulie 2013. Drepturi
ORICUM, NU PIERD NIMIC de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363894_a_365223]
-
Organism pelasgo-tracic. Înmulțindu-se peste măsură, populația din acest leagăn Carpatic al Civilizației europene, în urma revoluției agrare și a revoluției demografice din neolitic, triburile, „culturile” (Cultura Gumelnița, Cucuteni, Vădastra, etc.) din acest Areal, au plecat în căutare de noi pământuri roditoare, care să le ofere turmelor și oamenilor iarbă, și hrană, condiții mai bune de viețuit. Rupându-se de marele trup pelasgo-tracic, ieșind din ordinea în care trăiseră atâtea milenii, ajung într-un pământ necunoscut, dar acest Nou spațiu necunoscut trebuia
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
roci, lavă și funingine, acoperind case, ogoare, păduri, totul! Însă la poalele muntelui viața continua, și nu mult timp după dezlănțuirea temutului vulcan, totul reintra în normal, iar oamenii reveneau iarăși în satele părăsite, căci pământul din jurul vulcanului era deosebit de roditor. În localitatea Catania, cei doi misionari tocmai întemeiaseră o biserică frumoasă de vreo patruzeci de suflete, care aveau o râvnă deosebită pentru noua credință vestită de Theodoros și de ucenicul său, Artemios. Erau oameni atât de dragi celor doi, care
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
fabricarea suvenirurilor, de exemplu pe insula trăiau șerpi neveninoși pe care autohtonii îi vânau, luându-le pielea din care confecționau anumite obiecte pe care le vindeau că suveniruri de pe insulă).1 Populația de pe Ada Kaleh mai practică pescuitul, cultivarea pomilor roditori (măslini, smochini ), dar majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări, care primea materie primă din Bulgaria ( tutun de cea mai bună calitate) sau la Șantierul Naval din Turnu Severin.2 Referință Bibliografica: ANDREEA TĂRĂȘESCU,Comunitatea insulara și românii. Relații interumane
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Am intat în subconștientul cuvintelor să caut sunetele în care vibrez pe notele armonizate ale toamnei. Partiturile pe care o să le cânt au ritmul roditor și culorile arămii cu voce să dea glas profunzimii. Cu netăgăduită uimire de suflet înrămat în simboluri și ochii plecați pe fereastră către niciundele timpului umbros; am simțit în tine respirul, iarba sortită pentru descântec, în dimineți cu ciocârlii căzute
MIRAJ DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363092_a_364421]
-
tot la grădinărit. Pământul în statul unde sunt stabilite felele mele, are o culoare roșiatică, este cam sărăcăcios parcă ar fi bauxită de Dobrești. Dar prin stăruință omenească și putere dumnezeiască și acest pământ poate fi ameliorat pentru a deveni roditor. Proverbul spune că nu este pământ rău ci numai lucrător nepriceput. La casa copiilor unde locuiesc (Statul Georgia SUA) terenul din jurul casei lor fiind destul de mare, am înființat și acolo o frumoasă grădină de legume ba chiar și o livadă
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În lumea foarte serpentinată, românească, după anul 1989, la nimic nu s-a lucrat cu mai roditor zel ca la clădirea unui om nou: omul politic. De la muncitorul harnic de altădată, la șomerul de azi, de la doctorandul ce-a ras toate facultățile din calea sa, împăunându-se cu câte o biografie cât un tom, la personalități din
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
tuturor celor care vor să primească. Vom descoperi noi înșine în acest tezaur: dorințe, îmbrățișări, cuvinte-mpreună, „picuri scurși dintr-o lumină” care au darul să ne servească drept candele, flori de suflet, un „izvor imens de apă vie”, flăcări roditoare, „scântei de floare dalbe”, „muguri de magnolii” care se desfac în „floarea sufletului viu”, dar și suficiente motive de răvășire sufletească, născătoare de vers menit să dăinuie. Peste toate acestea, „tandru, versul” - prelins din călimară, picurând în „calde, mirifice unde
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
-o mai mult, mai bine și mai călăuzitor spre gloria eternă a tezaurului spiritual moștenit de la străbuni, decât artiștii din folclor. El a ivit lumina spiritului, în studii, în documente, în creație și interpretare. În ținutul dintre Dunăre și Mare, roditor, pitoresc și divers, interpreții de muzică folclorică s-au înfrățit dintotdeauna și etern, cu întreaga populație dobrogeană căreia i-a purtat într-o neîntreruptă continuitate toate însușirile, exteriorizările și profunzimile sufletești. Așa s-a sudat în cuprinsul unuia și aceluiași
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
remarcat-o Teodora Popescu, redactor al Televiziunii Române, pe care interpreta o numește „mesagerul Lui Dumnezeu”. Acesta-i întâmplarea crucială a tinerei Aneta Stan. A fost invitată la emisiunea tv a Teodorei Popescu, după care a început o colaborare permanentă și roditoare cu Televiziunea și Radiodifuziunea Română, intrând în atenția tuturor redactorilor de emisiuni cu profil folcloric. În 1970 s-a angajat, prin concurs, la Ansamblul ,,Brâulețul”, al Județului Constanța, iar după șase luni a efectuat cu acesta un turneu în capitala
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
se petrece timpul, în iris, în oglinda în care nu se mai reflectă decît valul. Sîmburele este amar de dulce, colțul de stîncă e ca o stea la roata Carului Mare. Trezește-mă în grație, în lumea dinafara înlăuntrului ploii roditoare, pasărea nocturnă cu umbra adîncită în blana verde a pămîntului numără pietrele din cerc ce se roagă la soare pînă încremenește umbra.” Dacă ne imaginăm că psihicul subliminal gîndește prin intermediul simbolurilor arhetipale, deducem că zeii își au sălașul în inconștient
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
nouri muți, scoboară, mai în vale! Nu-n semeție mi-e pofta să-nțeleg, cu pumnul strâns trântindu-mă-n țărână, ci să m-ajuți. Mi-e frig și noapte, ține-mi coroana-n mână, din cerul Tău răsfrânt și roditor pe ape cu buzele-nsetate ca să pot dumnezeirea-ntreagă să-Ți culeg, nimic din veșnicie să nu-mi scape! POVESTEA POETULUI FĂRĂ TALANȚI Pe la sfârșitul toamnei cei cu talanții înfățișa-se-vor pentru divan să-Ți reîntoarcă din binecuvântare. Vor
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
timpul să le smulgi rădăcinile, să le desprinzi colțurile adânci, să tai lianele junglei crescute, să le fărâmițezi, să le arzi și să le împrăștii cenușa. Topește-n lumină temerile toate! Hai, eliberează-le, lasă-le, luminează-ți acum pământul roditor și apele limpezi să-ți oglindească cerul! O rază de lumină! Pășește-ncrezător în verdele-nceput ce curge lin din primăvara ta! Privește! Privește răsăritul în edenul-ntins, un nou pas, un nou ceas, te-așteaptă magia călătoriilor și clipelor
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]