575 matches
-
mâncată de carii ascunse. Cuverturile din lână roșie, mițoase, cu care erau acoperite cele două canapele, își schimbaseră demult culoarea aprinsă pe care o ținea el minte, iar covorul era atât de rărit pe margini, încât acum arăta ca o rogojină. Pendula veche se mișca mecanic, măsurând timpul sec, cu un zgomot liniștitor. Pierduse deja noțiunea timpului când se auzi o voce din veranda lungă: - Am venit, tanti Florica! Radu putu vedea cum mama lui își șterse imediat ochii. Părea că
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
din Ardeal sau de pe la Buzău, mi se pare... Și l-au băgat la blocurile alea două, care erau făcute fără closete. Prostu’ nu și-a dat seama că oamenii din bloc se c...ă la doi pași distanță după niște rogojini... Nici apă nu aveau la bloc... Așa au făcut și la Bragadiru și la Otopeni... Îl duceau securiștii pe unde știau ei că trebuie și îi arătau numai de bine peste tot. Ce, tu nu ai auzit, nu ai știut
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
a fost mare când au văzut că sfântul nu era slăbit de post și de viața aspră pe care o ducea. Se spune că sfântul mânca o dată pe zi, pâine și sare, și bea doar apă. Patul său era o rogojină, iar noaptea de cele mai multe ori nu dormea, ci se ruga necontenit. Pe mulți dintre cei care veneau la ei i-a vindecat de suferințe și boli trupești. Ascet până la trecerea la Domnul În vremea persecuțiilor pe care împăratul roman Maximian
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
gospodăriilor. Casele bieților oameni aveau cel mult două încăperi, folosite fiind ca magazii de cereale, dar și ca adăpost noaptea. În rest, toate acareturile și toate vasele de bucătărie erau prin curte, pe sub umbrare de frunze, sau pe jos pe rogojini, ori atârnate pe garduri și ramuri de copaci, să fie cât mai aproape, mai la îndemână, lângă vatra de foc. Dintre sutele de căsuțe, una atrăgea privirea cel mai mult. Era casa evreului Efraim. Ziua, o femeie tânără, Hannah pe
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
de papirus în jurul taliei, muncea de dimineața până seara pentru asigurarea hranei pentru familie. Treaba cea mai importantă a ei era să râșnească boabe de grâu pentru făină, din care cocea turte. Pe jos, în bucătăria din curte, așternute pe rogojini de stuf, erau frunze de salate și rădăcini de plante ce așteptau să fie fierte. Doi copii mici, un băiețel și o fată, Levi și Talya, cu pielea înnegrită de soare, dar curați și cuminți, mai mult despuiați decât îmbrăcați
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
de salate și rădăcini de plante ce așteptau să fie fierte. Doi copii mici, un băiețel și o fată, Levi și Talya, cu pielea înnegrită de soare, dar curați și cuminți, mai mult despuiați decât îmbrăcați, stăteau așezați pe o rogojină, așteptând răbdători să fie gata turtele și fierturile pregătite de mama lor, apoi să fie chemați la masă. În zilele bune, prin oalele de lut din cămară se mai găseau anumite bunătăți : pește prins din fluviu sau din iazuri, măsline
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
în basme, Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri. Ne închinăm la-nvățături abstracte, Dorind, cu zel, pe toți să-i epatăm. Ființe de carton, nu suntem apte Nici dragoste, nici ură s-arătăm. Ne-nghesuim, tăcuți, pe-o rogojină De-orgolii reci, ce-ndeamnă la eșec, Voința noastră-i scut din plastilină, Iar îndărătnicia-i lemn de tec. În cupa sorții ne e izbăvirea, Amară ca licoarea de pelin. E-o luptă dârză a ne-nvinge firea, Când clipa
CUPA SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381199_a_382528]
-
în basme, Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri. Ne închinăm la-nvățături abstracte, Dorind, cu zel, pe toți să-i epatăm. Ființe de carton, nu suntem apte Nici dragoste, nici ură s-arătăm. Ne-nghesuim, tăcuți, pe-o rogojină De-orgolii reci, ce-ndeamnă la eșec, Voința noastră-i scut din plastilină, Iar îndărătnicia-i lemn de tec. În cupa sorții ne e izbăvirea, Amară ca licoarea de pelin. E-o luptă dârză a ne-nvinge firea, Când clipa
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
uscat. Se decojește și partea aleasă pentru lucru se înmoaie, în sac de celofan, o zi. A doua zi se așchiază (se desface în două) și începe lucrul pe calapod. Din realizările proprii la Festivalul de la Muzeul Țăranului Român expun: rogojini, coșuri de piață, coșulețe de pâine, cutiuțe, sticle și pahare îmbrăcate, vaze de flori, brâuri, poșete, pălării. Centrul de Creație Brăila expune țesături realizate de Lascu Rădița și Iancu Steluța. Acestea țes în război pânză limpede „simplă” și chiriachie „năvădită
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
împreună cu Philip Yancey, el povestește o seară semnificativă, petrecută în mijlocul pacienților săi leproși, o seară neuitată, de inspirație deosebită. Dr. Brand s-a apropiat de curtea în care erau adunați pacienții leprozeriei din Vellore și s-a așezat pe o rogojină alături de ei, cum făcuse și de alte dăți. Aerul era încărcat de mirosul greu emanat de trupurile celor prezenți, de sărăcie, bandaje năclăite de infecție și izul medicamentelor. Văzându-l printre ei, pacienții au insistat ca doctorul să le adreseze
MÂINILE LUI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344881_a_346210]
-
să capete limpezime și profunzime. Poeta Valentina Becart, neobosită căutătoare de expresii inedite... contemplă în zilele însorite „zorii scăldându-se ca pruncii // în lacrimi de fericire; Alte expresii ca; „pe buzele tale aprinse surâde abisul”; „ de sângele uitării zace-acum pătată” „rogojină împletită din doine strămoșești” ; „toamnă bănuți de aur pentru clipe de nostalgie” ; „viața-mi sângera peste tot”.... produc reverberații cu ecouri lăuntrice tentaculare. Însetate de transcendent, versurile caută liniile verticale în speranța evadării din spațuil strâmt, limitat al vieții. Timpul
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > REZEMAT PE TIMPUL ÎNVIERII Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului ce foc proaspăt e lumina Ta Doamne nu ca mierea de rogojină a furilor acestui timp nu ca cerul lor de-arginți și cenușă trezire din moarte mustrările Tale cum câmpia-nsetată fulgere vestitoare primește de ploaie și rod de voi și alerga nebunește în ochii cuminților Tu singur știi Părinte și
REZEMAT PE TIMPUL ÎNVIERII de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376598_a_377927]
-
Criș, 9/10 Septembrie 1872 Vineri, 9 Septembrie 2016 Simt prin mine Duhul lui urcând Și lacrima din fluier azi mă doare, Mai obosesc și eu din când în când Și-atunci îmi reazem tâmplele de zare... Sărmanul Crai, pe rogojini întins, Acolo-n Munții cu miros de iască Își doarme Dorul, Unicul, ne-nvins, De Țara asta, pururi românească! La noapte, înspre zori, sub luna mută, Plin de durere și de nenoroc, AVRAM IANCU în văzduh se mută, Când pe
SĂRMANUL CRAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375959_a_377288]
-
insulanou-ieșităși-o strânge la sân cum noaptea sărutăși-nghite-apoi stele mai bine prinse pe boltăorimai... V. REZEMAT PE TIMPUL ÎNVIERII, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017. ce foc proaspăt e lumina Ta Doamne nu ca mierea de rogojină a furilor acestui timp nu ca cerul lor de-arginți și cenușă trezire din moarte mustrările Tale cum câmpia-nsetată fulgere vestitoare primește de ploaie și rod de voi și alerga nebunește în ochii cuminților Tu singur știi Părinte și
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
scurta sa viață (așa i se părea lui!). Ce se întâmplase de fapt!? Mâna destinului, cea care-l lăsase pradă gerului și disperării, lângă gard, știa foarte bine ce face! În urmă cu trei zile, pe vremea viscolului, câinii familiei Rogojină începură să bată și să urle de mama focului acoperind șuieratul năprasnic la stihiilor. Badea Dumitru, îndemnat mai mult de gura nevestei, își luă sarica în spate, pușca retezată în mână și ieși în prag să vadă despre ce este
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
fi să ne uităm prin cărțile de istorie (da’ ce-am înnebunit!) când niște oameni pricepuți își propun ceva (mai ales dacă ceva-ul ăla e un război în care mor alții), ei reușesc întotdeauna. Între timp, în ograda familiei Rogojină, Hanți dragule, cum era numit acum soldățelul, dădea dovada unei priceperi deosebite la orice lucru, inventa mereu tot felul de mașinării ce ușurau munca la câmp, sau în gospodărie și, culmea, muncea din zori și până noaptea cu o singură
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
și-a înființat o firmă pe profil și, din când în când, mai scrie poezii în limba germană pe care le publică sub numele Rogojină-Pumpel, că la ei nu e caraghios să te cheme Pumpel, iar sonoritatea exotică a numelui Rogojină îi asigură o bună vânzare a cărților. Referință Bibliografică: SAGA UNUI SCRIITOR / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1561, Anul V, 10 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de canicula de peste zi. După ce carul este încărcat cu toate cele necesare de duminică seara, el se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau la câmp și vaca de lapte, legată cu lanț de șușlețul din spatele carului. Secerișul grâului este cea mai grea muncă a câmpului pentru oamenii acestor meleaguri. Secerătorii înaintează în rând, aplecați înainte, tăind
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de mâinile puternice și protectoare ale bunicului, încearcă să se ridice. Îmi era teamă că nu va reuși. Deodată, bunicul Costea îl ridică și-l pune pe picioare. Mânzul se clatină o clipă, apoi voincește pare că se înfige în rogojina ce acoperă podeaua. Se scutură o clipă, își încordează trupul, coada se ridică ușor și pare gata s-o ia la goană. A reușit! Citește mai mult În gajdul plin de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul.Un nechezat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
de mâinile puternice și protectoare ale bunicului, încearcă să se ridice. Îmi era teamă că nu va reuși. Deodată, bunicul Costea îl ridică și-l pune pe picioare. Mânzul se clatină o clipă, apoi voincește pare că se înfige în rogojina ce acoperă podeaua. Se scutură o clipă, își încordează trupul, coada se ridică ușor și pare gata s-o ia la goană. A reușit!... XXXII. CÂND NU AI INSPIRAȚIE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 205 din 24 iulie
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
una la Baia (Suceava) și patru în ținutul Covurlui. În statistica din 1862 se indică ca funcționând în sate numai trei tăbăcării din totalul de 88 câte se aflau în Moldova. Un meșteșug specific sătesc era producerea frânghiilor și a rogojinilor. Frânghieria era practicată mai ales în ținuturile Roman, Bacău, Suceava, Tecuci și îndeosebi în satele lipovenești din ocolul Moldovei (Suceava), iar rogojinăria în ținuturile Iași, Bacău, Suceava, Tecuci și într-o măsură mai mare în ocoalele Bilăești (Putna) și Prutul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Prutul (Covurlui). Din rândul meșterilor se desprind cei mai înstăriți care devin „rogojinari” recunoscuți, ca de pildă Ion Partag din satul Bosie (Iași), care cumpăra cu 30-40 lei carul de păcură pe care o folosea la execuția a 50 de rogojini. În 1865, acest meșter a expus produsele sale la expoziția economică din Iași. În satele din ținuturile Dorohoi, Neamț, Iași, Roman, Putna, Tutova se practica, pe o scară mai întinsă decât în alte ținuturi, cărămidăria și olăria. În statistica din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
important să stați pe o suprafață tare și plată. Majoritatea paturilor sunt prea moi pentru practica qi gong în poziție întinsă. Acest aspect poate fi, de obicei, corectat prin amplasarea unei planșete sub saltea; dacă nu, puteți sta pe o rogojină sau pe un covor pe podea. Atunci când sunteți întins pe o parte, de obicei se stă pe partea dreaptă: această poziție nu numai că elimină din presiunea exercitată asupra inimii, ci facilitează și inspirația pe nara stângă, care, datorită poziției
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
pus medicamentele?! ― Ești de-a dreptul naiv! De pe o orbită joasă, am trimis câteva proiectile cu medicamente în izvor. A fost extrem de simplu. ― Prin acoperiș?! strigă Isidor oripilat. ― Da. Proiectilele erau însă foarte subțiri; nici nu se văd găuri în rogojinile alea pe care ei le cred acoperiș. ― Dar dacă, deviate de acoperiș, seringile astea ar fi căzut alături? Ar fi văzut și... Isidor se opri cu mintea încețoșată de nenorocirile pe care le-ar fi adus contactul clonelor cu asemenea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]