304 matches
-
Starea Civilă și vînzolind orașul, ce sînt decît irepresibilele ambiții ale nuntașilor de a profita o dată-n viață de datul în spectacol?) Ne mirăm foarte cum de un Big Brother de peste Ocean n-a îmbrăcat încă haina de împrumut a românașului atît de talentat în astfel de imitațiuni. Deocamdată, surplusul hormonal al teleaștilor și telespectatorilor noștri se consumă în inevitabilele Surprize, surprize. Peste v'un an, poate... Numai exhibiționistul de geniu Picasso putea suporta aparatul de filmat în timp ce picta. Secolele de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intră, evident, și manglitorii de lebede) care comit infracțiuni în Austria și care, judecați (de austrieci), să-și execute pedeapsa în închisoarea, s-o numim așa, Liliacul. Pentru că nu e de glumă (austriecii nu prea știu de glumă): numai cercetarea românașilor suspectați de infracțiune îi costă anual pe strănepoții operetei 1.400.000 de euro. Așa că, ce s-a gîndit herr Dieter: să compună el însuși o operetă, iar episodul ei cu închisoarea să se consume, chiar dacă nu tot atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Al. Mateevici. Din august 1914 C.m. a editat un supliment cu același titlu, care avea în atenție tot mai buna cunoaștere a literaturii române, problema limbii române; aici și-au văzut apărute primele versuri I. Buzdugan (sub pseudonimul Nică Românaș), I. Friptu, Pan Vicol și au fost găzduite traduceri din A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, A. Fet, I. S. Turgheniev, A. N. Tolstoi, S. Nadson, Vl. Korolenko, A. P. Cehov, V. Hugo, Maupassant, A. Daudet, Fr. Schiller, H. Heine, A. Mickiewicz
CUVANT MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
Și-n lumina ei cea vie Ca ea nu găsim. Dulce vietuiți! Saltă inima-n plăcere, De ce limba românească Când o ascultăm Să n-o cultivăm? Și pe buze-aduce miere Au voiți ca să roșească Când o cuvântăm Țărna ce călcăm? Românașul o iubește Limba,țara,vorbe sfinte Ca sufletul său, La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
românește Vorbiți, scrieți românește, Pentru Dumnezeu! Pentru Dumnezeu! Vocabular: armonioasă: (aici) melodică, melodioasă, muzicală, sonoră, unduioasă; țărnă: pământ sfărâmat mărunt; stratul de la suprafață (s pământului. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiți enunțuri cu cuvintele: armonioasă, românașul, strămoși, țărna. 3. Găsește perechile de cuvinte cu înțeles opus. 4.Compune cel puțin trei expresii despre limba românească. 5. Interpretează cântecul „Limba românească”! ALEXE MATEEVICI Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari d. 24 august 1917, Chișinău) este unul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ca sociologi, plecând de la exemplul lui Brâncuși: a crezut atât de mult În el, Încât i-a obligat pe toți profesioniștii vremii să-l „ia În seamă”. Azi nu se mai poate scrie istoria artei fără revoluția nonfigurativului declanșată de românașul nostru genial. Nici istoria universală a sociologiei nu trebuie să-l ignore pe D. Gusti, dar pentru asta trebuie să „producem” noi acel tratat. Atâta timp cât ne rezumăm să traducem, uneori fără discernământ, tot ce apare În Occident, vom continua suicidul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avut de suferit persecuții din partea autorităților rusești. În 1917 este ales secretar al Sfatului Țării, iar în 1918, deputat de Bălți în Parlamentul României, păstrându-și mandatul pe durata a opt legislaturi. Încă din 1913-1914, B. colabora, sub pseudonimul Nică Românaș, cu versuri originale și traduceri din scriitorii ruși, la „Cuvânt moldovenesc” din Chișinău, revistă pe care o conduceau N. N. Alexandri, Simion Murafa și Pan Halippa. Publicistică și producții lirice îi vor apărea în multe alte periodice („Răsăritul”, „Viața Basarabiei”, „Sburătorul
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
de acum clară. România nu va fi admisă în spațiul Shenghen. De cum s-a dat sfoară, nu în țară, ci în lume, despre acest lucru în privința acestui popor francofon cu acte în regulă și european cu hărți în regulă, toți românașii noștri rămași rușinos de căruță, au început să arate cu degetul în toate cele patru puncte cardinale vinovații. Și au apărut chiar și nume, ba că Băsescu, ba că Igaș, ba că Blaga, ba că Ponta de la PSD, ba că
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
În ispită Să mă scape de scârba De a fi viu. Elena MITITELU <biography> Semnătură de autor: Elena Mititelu Data și locul nașterii: 25 Septembrie 1950, Oșești, Vaslui, Colaborări la reviste: „Făclia”, „Meridianul”, „Învățătorul vasluian”, „Ecouri literare”, „Floare albastră” - Vaslui, „Românașul” - Iași; Debut literar: În revista Liceului Pedagogic „Al. Vlahuță”, Bârlad - „Făclia” nr. 6 -1977; Debut editorial: „Cuvinte spre cer” - Editura „Tiparul”, Bârlad - 2006; Volume publicate: „Cuvinte spre cer”; „Ferestre deschise” - Editura „Pim”, Iași - 2009; „Floare albastră” - Volum colectiv, omagiu lui
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
câteva rânduri către conuʹ Mihai. ‐ Ai grijă pe urmele cărora calci! ‐ Da, coană Otilica! și iar am părăsit casa din Zlataust, casă pe care am mai văzut‐o și acum doi ani, dar fără acea teribilă inspirată pentru micii noștri românași, acea duioasă, bună și me reu prezentă la toate, coana Otilica. Bica Stelian Ciortolom (Din volumul „Bârladul odinioară și astăziʺ, pa g. 611‐612) Panait Cerna (Stanciof) (1881‐1913) „Ibrăileanu îl așeza din punctul de vedere al atitudinii sociale, alături de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
niște încălțări de iarnă, s-a gândit cineva sus-pus, care nu doar din pură întâmplare avea și monopolul importurilor de anvelope de peste mări și țări. Și a propus el, ca pentru liniștea și confortul sărmanelor mașini a și mai sărmanilor românași, tot mai rupți în coate și în alte părți proeminente, să devină obligatoriu de la 1 noiembrie, încălțarea mașinilor cu cauciucuri de iarnă. Se miră premierul și acum, de câtă mentalitate rutieră mioritică dă dovadă acest popor, de altminteri blând, că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pe dată la liberarea Ungariei vecină și prietenă”... Am stabilit: când Rusul zice că te liberează, tu trebuie să Înțelegi că te ocupă! Cu patru luni Înainte de a... scrie bilețelele cu procentajul, Stalin ocupase deja România - și-atunci cum Îndrăznesc Românașii noștri să spună că Churchill ne-a vândut la Ialta, În februarie ’45? Auzi! „Nouăzeci la sută - Rușilor”! Dar Românii iștia cu ce dracu gândesc? Unde-s cele zece la sută pe care nu le cedase Stalin lui Churchill? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Orhei precum că persoana fotografiată pe contra pagină cu adevărat este Învățătorul din satul Mana j. Orhei GOMA EUFIMIE, pentru de ce și semnăm și aplicăm sigiliul Bisericii parohiale. Paroh pr. Gh. Dodon 3 martie 1943’.) - Bun! În cele din urmă, Românașii Îmi dau drumul din lagăr, după nouă luni - au avut nevoie de cât are nevoie un copil, ca să... a, nu ca să priceapă: Românul pricepe repede, pricepe fulgerător, dar nu vrea să accepte că... a priceput altceva... În fine, uite-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bombonele? Da. Dar numai dacă sunt bine așezate pe colivă! Cum vom sta, madame Ofelia, cu finanțele în noul an ? Excepțional de tot. Va geme haznaua Băncii Naționale de aur. De aici și proiectul poleirii câtorva sute de mii de românași cu aur pentru a fi trmiși în străinătate. Ca studenți? Ași. Ca mumii egiptene! TERMOPAN EA Va si leeeee.... EL Ce faci ? EA Țip în șoaptă, că-s îngrozită ! EL Vine mama soacră ? EA Nu. Mai rău. E cineva la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Așa! Da’ al meu, ăsta d-o să vă învăț acuma, dă când să cântă, mă taică? Dă azi? S-o spui tu lu’ mutu! Tot dăcând lumea și pământu’, măăă, capete seci ce sunteți! Adică, dăcând ne-am aciuat noi, românașii, p aici, măăăă! Da’, dăgeaba vă cert io, mai bine să vă cânt. Băgați bine la cap, că, la urmă, v-ascult, ca la școală. Și, cine n-o ști, vai dă pielea lui o fi. Să fim buni înțeleși
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ce nu s-a văzut și pomenit, pe urmă (iertată-mi fie alăturarea!) zice Cioran că suntem ca pietrele, pe urmă Nae Ionescu și el grăiește și spune că ortodoxul este român din fire (ontologic) în timp ce greco-catolicul e altfel, adică românaș din îndatorare cetățenească (fenomenologie, ar fi asta de pe urmă). Unul, orice ar face, este român ca pasărea pe creangă, aceasta cântă frumos pentru că ontologic este menită să împodobească muzical cosmosul; chiar fără să vrea, chiar fără să priceapă: dumneaei este
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Poate că, tocmai de asta îți place scrisul meu, pentru că amintește de țara de origine. Întâmplător, am cititori răspândiți în Franța, Belgia, Italia, Anglia, Norvegia și Germania, precum și în S.U.A. și Canada și știu cu câtă plăcere și bucurie citesc românașii noștri cărți în românește. Îmi pare bine că am fost coleg de generație cu tatăl mata, ca oameni a fi sortiți drept generație de sacrificiu. Născuți în timpul Primului Război Mondial am fost numai buni să participăm la următoarea catastrofă mondială, așa cum a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu știu-ce-uri turcești. - Ma-mare... - strigă către curte lighioana de taximetrist - m-a rugat vecina de la un coleg s-o ajut să-și mute căruța asta cu boarfe până la strada PERONE... Ce zici, să i-o mut? - Mută-i-o, românașule, că, dacă tot te-ai îndurat până aicea... Că dacă i-oi mai muta-o înc-o străduță, la stânga, e-un mizilic... Strada PERONE era o ulicioară, tipic sătească, în plină Capitală. Cu oi, rațe, gâște, curci, cu plantații minuscule de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tot felul de năzdrăvănii și tîmpenii..." - Hoopa!... Iarăși vrăjește Bănulescu! Au început deja să-ți crească pe spate pene de papagal. 300 DANIEL BĂNULESCU seminare mai puțin importante și vor trece să bea una dintre acele mizerabile cafele, pe care românașii le numesc nechezol, cu dânșii. Pe 22 aprilie 1988, într-o vineri -, era cea de-a doua seară de când Regele și IF-ul ședeau în galantar, la "Cafenea" și-și țineau cerurile gurilor scufundate în nechezolul ăla oribil, să-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
față dosarele grele de păcate. Vară. Arșiță ca în Caragiale, dar nu suntem pe strada Sapienței, ci în curtea cu un havuz în paragină a unei instituții. O instituție culturală abandonată de stat și nedescoperită încă de sponsori. Câte un românaș, toropit de căldură, mai înjură, dar fără consecințe în plan imediat. Toți par să fi căzut de acord că nu se poate schimba nimic. Cursul spre Moscova a fost stabilit de mult, cei pe care i-am ales în Parlament
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
dispariție din motiv de șomaj cronic, au alte preocupări pe meleagurile acestea mioritice. In timp ce popoarele cu tradiție de adevărat muncitorească, precum de exemplu rușii și nemții, se întrec de 1 mai, în demonstrații pro și antiguvernamentale, ce fac românașii noștri, care mai poartă încă numele de muncitori, până la convertirea lor completă în șomeri. Muncesc sărmanii, chiar în sfânta zi muncitorească de 1 mai în mijlocul naturii. Să vedeți cu ce spor învârtesc micii și cârnăciorii pe grătare, cum îi mănâncă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dezvoltat ca al românilor. Păi, numai imaginați-vă domnilor, doamnelor și domnișoarelor, amatori și amatoare de senzații tari, oferite prin farse, că dacă ar fi fost pe acolo Jugaru Shukaru și Mihai Morar amestecați strategic printre mafioții ucigași. Cred că românașii noștri, le-ar fi făcut o farsă așa de isteață polițiștilor, că ar fi plâns sărmanii de necaz două săptămâni încercând în zadar să dezlege misterul. Jugaru Shukaru, chiar cică ar fi expus verbal, cum ar fi trebuit să se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică, să nu se poată fura chiar așa, nimic, nimic? Păi europenii aceștia, încă nu au aflat că noi suntem români și la noi merge altfel?" Au încercat ei, românașii noștri, o interpretare curat autohtonă a mesajului european, promițând una și făcând alta (cum este cazul cel mai recent al ministrului Muncii, Botiș), dar n-a ținut și basta! Și în aceste cazuri, ca și în altele, devierile de traseu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
stau și acum cu deștiu-n gură și se întreabă nedumeriți: „Cum adică, să nu se poată fura chiar așa, nimic, nimic? Păi europenii aceștia, încă nu au aflat că noi suntem români și la noi merge altfel?” Au încercat ei, românașii noștri, o interpretare curat autohtonă a mesajului european, promițând una și făcând alta (cum este cazul cel mai recent al unui ministru), dar n-a ținut și basta! Și în aceste cazuri, ca și în altele, devierile de traseu al
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a culturii este „păpușa în costum național”. De vânzare în târguri și magazine de suveniruri, ilustrând copertele cărților și ale revistelor, păpușile evocă imaginea locuitorilor și, odată cu ea, cultura respectivă, esențializată în câteva elemente de fizionomie și detalii vestimentare distinctive. Românașul și româncuța, păpușile rusești, păpușile în costum german, micile japoneze sunt câteva exemple. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.romanianorthodoxchurch.com/images/dolls.jpg&imgrefurl=http://www.romanianorthodoxchurch.com/index.cfm%3FpkLink ID%3D20&h=374&w=400
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]