304 matches
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj. Biserica a fost ridicată cel mai probabil în secolul 18. Pictura murală interioară este atribuită pictorului Ioan Pop din Românași. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05044. Data ridicării bisericii de lemn din Creaca nu poate fi precizată în lipsa izvoarelor istorice clare, a unei inscripții sau a unei datări dendrocronologice. Conform tradiției, biserica ar
Biserica de lemn din Creaca () [Corola-website/Science/309698_a_311027]
-
acelei biserici de lemn anterioară ciumei din 1738-1739. Dacă nu a fost reînoită după 1776, înainte de zugrăvire, atunci biserica de lemn de astăzi este aceeași cu cea vizitată în 1756 și 1776. Pictura interioară este atribuită lui Ioan Pop din Românași, activ în zonă în ultimele decenii ale secolului 18 și primul deceniu al secolului 19. Biserica a fost restaurată în 1972 și în jurul anului 1998.
Biserica de lemn din Creaca () [Corola-website/Science/309698_a_311027]
-
Popa, în 1931, biserica adăpostea vechi icoane datând din secolul al XVIII-lea, preluate din mai multe biserici de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Biserica a fost pictată în anul 1808 de Ioan Pop din Ungurași, azi Românași, județul Sălaj, pictură în ulei pe pânză. Din păcate pictura prezintă un grad avansat de degradare și se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. În anul 1917, în decursul primului război mondial, austro-ungarii au confiscat [din biserică
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
Local al Comunei Moisei - Consiliul Local al Comunei Ocna Sugatag - Consiliul Local al Comunei Repedea 4. Județul Mehedinți - Consiliul județean 5. Județul Sălaj - Consiliul județean - Consiliul Local al Municipiului Zalău - Consiliul Local al Orașului Cehu Silvaniei - Consiliul Local al Comunei Românași - Consiliul Local al Comunei Sarmasag - Consiliul Local al Comunei Cuzaplac 6. Județul Sibiu - Consiliul Local al Municipiului Sibiu 7. Județul Timiș - Consiliul Local al Municipiului Timișoara - Consiliul Local al Orașului Buzias - Consiliul Local al Orașului Deta 8. Județul Vrancea - Consiliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120938_a_122267]
-
și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și cinstiți preoți Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilul zugrav Ioan Pop din Ungurași, anul 1800, iulie 10” (Ungurași este denumirea de atunci a comunei Românași). În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păușa a fost restaurată. Acoperișul unitar și clopotnița scundă, cu doi ochi rotunzi și fleșa ascuțită, au fost refăcute, punând astfel la adăpost, pentru o perioadă de timp, prețioasa decorație sculptată și pictată
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
(n. 11 ianuarie 1970, Românași, România) este un politician român, parlamentar, deputat de Cluj din 2004, reales în 2008 în circumscripția electorală nr. 13 (Cluj), colegiul uninominal nr. 2, Cluj-Napoca, în legislatura 2008-2012 ocupând funcția de președinte al Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități din cadrul
Daniel Buda () [Corola-website/Science/305554_a_306883]
-
de naos printr-un perete de grinzi frumos ornamentate care avea ferestre și o ușă prin care se intra în naos. Pe pânză de cânepă lipită pe pereți era pictura bisericii. Programul iconografic realizat de cunoscutul pictor Ioan Pop din Românași a rămas în amintirea credincioșilor. Fostul sfăt, Traian Varga ce încă trăia la începutul anilor '80 își amintea de pilda celor 10 fecioare, de scenele din Noul și Vechiu Testament dar și de reprezentarea morții sub forma unui schelet uman
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
parte a acoperișului în sezonul de toamnă, iar acoperișul nou a fost așezat abia în primăvara următoare, fapt ce a pricinuit deteriorarea ireversibilă a picturii. Pictura a fost executată, conform pisaniei, în anul 1794 de către pictorul itinerant Ioan Pop din Românași, aceasta fiind cea mai veche din lucrările sale cunoscute. și a împodobit întreaga biserică, având un caracter oarecum naiv, dar, totuși, sugestiv. Anterior bisericii monument istoric, mai sunt atestate alte două lăcașuri de cult. Cel dintâi se găsea pe culmea
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
cînd un cioban din satul Nihoreni se mută cu traiul la Sturdzeni, cu scopul de a construi o stîna. Începînd construcția a dat de un ulcior cu galbeni. Ciobanul, care se numea Gheorghe Gîjdea a venit cu ulciorul la Ion Românaș, care era starostele satului, cerînd un sfat, ce să facă cu averea găsită. Au presupus că ulciorul cu galbeni a rămas de la turci și au hotărît să construiască o biserică. Piatră de temelie a fost pusă în anul 1852 în
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Poarta Sălajului, mai demult "Vașcapău" (în , în traducere „Poarta de Fier”), este un sat în comuna Românași din județul Sălaj, Transilvania, România. Cu o suprafață de 814,34 hectare, localitatea Poarta Sălajului este așezată în partea de sud a județului Sălaj și face parte din comuna Românași, care include în teritoriul său administrativ șase localități: Românași, Poarta
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
în traducere „Poarta de Fier”), este un sat în comuna Românași din județul Sălaj, Transilvania, România. Cu o suprafață de 814,34 hectare, localitatea Poarta Sălajului este așezată în partea de sud a județului Sălaj și face parte din comuna Românași, care include în teritoriul său administrativ șase localități: Românași, Poarta Sălajului, Ciumărna, Păușa, Romița si Chichișa. Satul Poarta Sălajului este așezat de-a lungul drumului național DN1F cuprins în culoarul european E81, între Cluj și Zalău la o depărtare de
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
comuna Românași din județul Sălaj, Transilvania, România. Cu o suprafață de 814,34 hectare, localitatea Poarta Sălajului este așezată în partea de sud a județului Sălaj și face parte din comuna Românași, care include în teritoriul său administrativ șase localități: Românași, Poarta Sălajului, Ciumărna, Păușa, Romița si Chichișa. Satul Poarta Sălajului este așezat de-a lungul drumului național DN1F cuprins în culoarul european E81, între Cluj și Zalău la o depărtare de 22 km de Zalău, reședința de județ, și 63
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
de-a lungul drumului național DN1F cuprins în culoarul european E81, între Cluj și Zalău la o depărtare de 22 km de Zalău, reședința de județ, și 63 km de Cluj. În partea de nord, satul se învecinează cu satul Românași, la est cu Hida, la vest cu Păușa, iar la sud cu satul Sânmihaiu Almașului. Satele Sănmihaiul Almașului și Hida sunt delimitate de satul Poarta Sălajului și de hotarul împădurit format de pădurile Gorgana și Jernău. În partea de nord
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
demult satul Ciumărna. În afară de știrile scrise este cunoscut faptul că la o distanță de 15 m. de șoseaua națională DN1F trecea drumul lui Traian. În "Tabula pentigeriană" se vede clar cum acest drum venea de la Napoca și mergea prin Largiana (Românași) spre Porolissum. Urme din acest drum, care în totalitate e acoperit, se scot la iveală (blocuri mari de piatră) cu prilejul săpăturilor. În hotarul satului se află un deal pleș care domină zona, numit Tabara unde pe vremuri imemorabile susține
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Coriolan Munteanu din Cluj Napoca, în tehnica tempera grasă. Lucrările de renovare și înfrumusețare au fost binecuvântate în toamna anului 1981, de catre P S Vasile Coman, episcop al Oradiei. Începând cu vara anului 2001, filia Poarta Sălajului, care aparținea de parohia Românași devine parohie, fiind hirotonit și instalat părintele Gabriel Gârdan de către P S Ioan Mihălțan, la 5 august 2001. Din 2003 biserica are un sistem modern de încălzire, iar în 2004 s-a renovat exteriorul și a fost împrejmuită cu un
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima, "Măștile exilului sau paradisul și infernul realității imediate," în „Astra. Literatură, arte și idei”, nr. 3-4/2015; Constantin Trandafir, "Realitatea imediată, grotescă și parodică," în revista „Argeș” nr. 1, ian. 2016; Felix Nicolau, "Cu românașii de pretutindeni", în „Ziarul de duminică”, 26 februarie 2016 ș.a. Referințe critice în volume:
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
15 milioane de locuitori. Prima asociație românească din Kazahstan s-a înființat juridic pe 27 mai 2003, fiind intitulată "Asociația româno-moldoveana din Kazahstan". Bazele acesteia au fost puse de învățătorul Mihai Groza. Tot cu ajutorul acestuia a fost înființat și ansamblul "Românaș". Pe 29 aprilie 2005 a fost creată o a doua asociație românească, "Societatea Culturală DACIA", la Karaganda unde trăiește o importantă comunitate românească (peste 3.500 de persoane). Vasile Soare, ambasadorul României în Kazahstan și Kârgâzstan, a descoperit, în vara
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
cuprinde etape din viața artistului cât și momente din istoria României într-o abordare proprie. Tema din lucrarea "Ciucea-Gălpâia" este redarea naosului din biserică de lemn de la Muzeul Octavian Goga din Ciucea. Biserică a fost pictată de Ioan Pop din Românași, dar acum se păstrează foarte putin din acea pictură. Biserică a fost mutată din satul Gălpâia în Ciucea, de aici rezultă și titlul lucrării care are dimensiunea totală de 500/1600 cm. A fost pictată la Zalău în anul 2012
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
Românași, (mai demult "Unguraș", în ), este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Chichișa, Ciumărna, Păușa, Poarta Sălajului, Românași (reședința) și Romita. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Românași se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Românași, Sălaj () [Corola-website/Science/310744_a_312073]
-
Românași, (mai demult "Unguraș", în ), este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Chichișa, Ciumărna, Păușa, Poarta Sălajului, Românași (reședința) și Romita. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Românași se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,68%), cu o minoritate de romi (14
Comuna Românași, Sălaj () [Corola-website/Science/310744_a_312073]
-
Românași, (mai demult "Unguraș", în ), este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Chichișa, Ciumărna, Păușa, Poarta Sălajului, Românași (reședința) și Romita. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Românași se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,68%), cu o minoritate de romi (14,41%). Pentru 7,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Românași, Sălaj () [Corola-website/Science/310744_a_312073]
-
anu 1783 august 8 zile.” În acest spațiu al bisericii pictura s-a păstrat în bună măsură și prin comparație cu ceea ce există în naos și foarte redus in pronaos, se poate crede că zugrav a fost Ioan Pop din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena Nașterii lui Isus, pe peretele de
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
o "Sala a Regatului" a Martorilor lui Iehova. Biserica românească de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită în anul 1806 de meșterul lemnar Ghiran Ioan din Nadiș și pictată în 1808 de Ioan Pop din Unguraș, azi Românași, județul Sălaj.
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Transilvaniei întocmită între 1768-1773 se poate observa că în acele vremuri satul Brebi era așezat pe locul numit azi ,Bucuru”, iar la drumul regesc care venea de la Zalău(Zilah) și mergea la Cluj trecând prin Creaca( Karika) și continuând spre Românași (Unguraș) exista o stație de poștă, lucru important pentru acele timpuri.Acest lucru se explică și prin faptul că, la Brebi a existat o vreme sediul unui protopopiat greco-catolic ("Protopopiatul Bredensis" sau "Protopopiatul Bredului"), precum și o mănăstire pe locul ce
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
români au trasat pe muntele Meseș frontieră nord-estică a Imperiului Român. Acest "limes" delimită teritoriile provinciei Dacia de zonă rămasă neocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele române de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) și de la Românași (Largina). Cronicile bizantine și cronică "Gesta Hungarorum" a lui Anonymus fac primele mențiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu și Menumorut), precum și despre prima atestare documentara a localității Zalău (Ziloc). În epoca medievală
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]