163,495 matches
-
o grevă. Nu vor obține nimic altceva, în afara câtorva zile de întârziere a cursurilor. Li se va promite (sau nu li se va promite) mărirea salariilor, dotarea școlilor și tot felul de facilități, dar vor continua să rămână paria societății românești. Brambureala inimaginabilă din minister nu poate crea decât sistemul derutei fără sfârșit, al modificărilor ce se bat cap în cap, al ,inovațiilor" ce ne ajung din urmă cu o viteză amețitoare, fără să se fi încercat, măcar de formă, să
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
sa carieră începută la 1881 chiar pe scena teatrului brăilean în care ne aflam. Am ascultat cu toții, cu o mare emoție vocea lui Darclée în singurele înregistrări care ne-au rămas, cu acompaniament de pian, și anume cele două lieduri românești Cântecul fluierașului de George Ștephănescu și Vai bădiță dragi ne-aveam de Tiberiu Brediceanu, imprimate când artista avea 76 de ani. Apoi, din Tosca de Puccini, cântată de Darclée în premieră mondială la Roma în 14 ianuarie 1900, la răspântie
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Mihnea Berindei, Gabriela Adameșteanu, Horia-Roman Patapievici, Vlad Zografi. Ruptura de Paul Goma devine definitivă, iar relațiile cu Dumitru }epeneag și Alain Paruit traversează o criză cauzată de polemicile pe care cei doi (mai ales }epeneag) le poartă în viața literară românească. Timpul face ravagii asupra unor oameni care le-au marcat tinerețea și anii exilului. Christinel Eliade, Ion Ioanid, Adriana Georgescu, Theodor Cazaban, Simone Boué sînt atinși de boli care fac dificilă comunicarea. Uneori, Monica Lovinescu trăiește o dureroasă nostalgie. Cîte
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
Dificultățile pe care le întîmpină Monica Lovinescu pentru a reintra în posesia casei părintești, chiar și după schimbarea de putere din 1996, în pofida abuzului judiciar evident căruia i-a căzut victimă mama sa, dă o idee despre relativismul sistemului juridic românesc și, în fond, despre fragilitatea democrației instaurate după căderea regimului Ceaușescu. Deși beneficiază de serviciile unuia dintre cei mai importanți avocați ai momentului respectiv - regretatul, astăzi, Doru Cosma - Monica Lovinescu trăiește un coșmar kafkian legat de această casă. Ignorînd cu
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
mai importanți filozofi francezi de azi, Alain Finkielkraut, în apărarea lui Emil Cioran: , Ne amintim că anumiți ziariști au trecut la românizarea lui Cioran a doua zi după moartea lui. Un asemenea demers nu este, desigur, inocent. În adolescența lui românească, Cioran a scris o carte fascistă: a-l româniza înseamnă, pentru această lume a urii, a bănuielii și a lozincilor, a-l lega pentru totdeauna de această carte barbară, pe care o contrazic toate cele care au urmat și pe
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
sofisticat încît autorul a simțit nevoia să pună la finalul cărții un corpus consistent de Note și trimiteri pentru o mai profundă înțelegere a rebisiei sale. În Jocul poeziei (1985), una dintre cele mai frumoase cărți scrise vreodată despre poezia românească, Ion Pop găsise în comentariul făcut de poetul însuși pe marginea unui rondel de Macedonski (în Afinități selective) o admirabilă exprimare valabilă inclusiv autorului Simplerozelor. Iat-o: ,un joc aproape gratuit (și delectabil) al propriei lui civilizații." Unde, spun eu
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
sclifosiții ăia elitiști, destinși, care sunt și contra orice ai face, care strâmbă din nas pă orișiunde că aia nu, aia nu; că nu mai pot să audă haidem să... care habar n-au ce-nseamnă o vorbă cinstită, colo, românească. Cică mai și moare de foame. Să moară! Dacă la tot le pute... Cultură proletară, cinstită. Nu aia cu doamna Muscă și Patapievici...
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
termeni, celălalt rămînînd implicit: ,}eapa din Piața Revoluției, sfințită de un sobor bisericesc" (RL 6.09.2005), ,Cartoful Revoluției " (paginiromanesti.com). Descrierea metaforică a obiectului e motivată suplimentar de interpretarea simbolică: țeapa e asociată mai puțin mitului Dracula, în variantă românească ("Capodopera seamană cu un turban al unui turc tras în țeapă pe vremea lui Vlad }epeș. Turcul însă a plecat puțin la plimbare, că e liber la trecut granița", FG) - și mai mult sensului argotic al cuvîntului ("înșelătorie, păcăleală"): ,Cartoful
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
Scenariile lor, care pot spune totul prin expresia mișcării, sunt epurate de detalii narative. Dar publicul rus, ca și o parte a celui American, de la New York City Center, unde compania Teatrului de Balet Boris Eifman are rezidență anuală, precum și publicul românesc așa cum s-a dovedit la spectacolele bucureștene, vor în continuare povești, dacă sunt spuse cu aplomb. Dar, tocmai datorită scenariilor, cele două spectacole prezentate la București nu s-au situat pe același plan valoric. Lui Boris Eifman îi convine, în calitate de
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
scrisului, între două episoade ale grupului ,Vacanța Mare" este un prilej pentru a constata cît de departe a ajuns ignoranța, inclusiv la nivelul responsabililor departamentelor culturale din mass-media. Pe fondul confuziei de valori care tinde să se instaureze în societatea românească, o carte precum cea publicată recent de Daniel Cristea-Enache este mai mult decît binevenită. Mircea Anghelescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Nina Cassian, Gabriel Dimisianu, Ștefan Augustin Doinaș, George Gană, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ileana Mălăncioiu, Dumitru Micu, Virgil
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
numai mie trebuie să mi se întîmple de-alde de-astea", 121.ro). Alde pare bine reprezentat și în româna vorbită și scrisă în Republica Moldova; citatele din Internet ilustrează aceleași situații de uz și aceleași valori ca în restul spațiului românesc, preponderent - dar nu exclusiv - ironice: ,sunt ferm convins că la noi în republică sunt zeci de alde Suruceanu, Dani, }opa, Dumitraș" (vadymas.com.md). Pare totuși să se manifeste, în textele moldovenești, o preferință pentru construcția în care alde este
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
modul în care opoziția spațială dintre est-vest se desfășoară sub ochii noștri în Republică Moldova. Cu o istorie recentă, noul stat apărut din cenușă fostului URSS a balansat în ultimele decenii între vocația pro-rusă și pro- orientala și cea pro românească, pro europeană și pro-occidentală. Corupția, lupta pentru putere, viziunile diferite asupra modului în care mediile politice de la Chișinău se raportează la cetățean se regăsesc în articolul cercetătoarei din Republică Moldova. Opinia coordonatorilor este că acest articol ar putea fi interpretat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bătăliilor intereselor inter-civilizaționale pentru putere, influența, piețe și, mai ales, resurse. În vremea celor trei mari imperii (Rus, Habsburgic și Otoman), dar nu numai, aceste culoare strategice au avut o importanță colosală (desigur, pentru ele) și efecte dramatice pentru spațiul românesc, spațiu pe care, totuși, nu au reușit nici să-l asimileze, nici să-l distrugă, ci doar să-l folosească. Am identificat și analizat, în spațiul european, pentru care și în care s-au dus mai toate bătăliile importante ale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe culoarul strategic Marea Neagră - Marea Mediterana. Joc strategic cu suma nula sau dinamism complex, cu efecte incerte?! Trei din cele patru culoare strategice (Central european, al Dunării și cel maritim de sud) au afectat și încă afectează foarte serios și arealul românesc. Acest lucru a existat și pe vremea lui Burebista, si pe vremea lui Decebal, si pe vremea imperiilor, dar există și astăzi. Și iată de ce: 1. Falia strategică Marea Neagră - Marea Baltica trece prin apropierea teritoriului României, afectând o parte destul de importanță
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a existat și pe vremea lui Burebista, si pe vremea lui Decebal, si pe vremea imperiilor, dar există și astăzi. Și iată de ce: 1. Falia strategică Marea Neagră - Marea Baltica trece prin apropierea teritoriului României, afectând o parte destul de importanță din arealul românesc (Nordul Bucovinei și teritoriul dintre Prut și Nistru); 2. Cele trei culoare strategice pornesc din zona de interes strategic imediat pentru România, unele trecând chiar și prin spațiul românesc (culoarul strategic al Dunării) și, din acest motiv au menținut (și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prin apropierea teritoriului României, afectând o parte destul de importanță din arealul românesc (Nordul Bucovinei și teritoriul dintre Prut și Nistru); 2. Cele trei culoare strategice pornesc din zona de interes strategic imediat pentru România, unele trecând chiar și prin spațiul românesc (culoarul strategic al Dunării) și, din acest motiv au menținut (și încă mențin) țară într-o zonă de siguranță strategică dintre Estul și Vestul European; 3. Pe vremea imperiilor, reunificarea spațiului românesc în arealul Daciei era practic imposibilă, întrucat teritoriul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru România, unele trecând chiar și prin spațiul românesc (culoarul strategic al Dunării) și, din acest motiv au menținut (și încă mențin) țară într-o zonă de siguranță strategică dintre Estul și Vestul European; 3. Pe vremea imperiilor, reunificarea spațiului românesc în arealul Daciei era practic imposibilă, întrucat teritoriul românesc era, sub diferite forme, spațiu de siguranță strategică 5 (spațiu-tampon) între aceste imperii. Astfel, Moldova dintre Prut și Carpați a fost spațiu de siguranță strategică pentru Imperiul Rus, iar Țara Românească
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culoarul strategic al Dunării) și, din acest motiv au menținut (și încă mențin) țară într-o zonă de siguranță strategică dintre Estul și Vestul European; 3. Pe vremea imperiilor, reunificarea spațiului românesc în arealul Daciei era practic imposibilă, întrucat teritoriul românesc era, sub diferite forme, spațiu de siguranță strategică 5 (spațiu-tampon) între aceste imperii. Astfel, Moldova dintre Prut și Carpați a fost spațiu de siguranță strategică pentru Imperiul Rus, iar Țara Românească (Muntenia) era considerată un fel de zonă de siguranță
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
românesc în arealul Daciei era practic imposibilă, întrucat teritoriul românesc era, sub diferite forme, spațiu de siguranță strategică 5 (spațiu-tampon) între aceste imperii. Astfel, Moldova dintre Prut și Carpați a fost spațiu de siguranță strategică pentru Imperiul Rus, iar Țara Românească (Muntenia) era considerată un fel de zonă de siguranță strategică pentru Imperiul Otoman. Imperiul Habsburgic nu a mai avut unde să-și realizeze o zonă de siguranță strategică exterioară și a creat una interioară, în zona adiacenta arcului Carpaților de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între planurile imperiale austro-ungare se află și un posibil atac fulgerător, la momentul potrivit, pentru a cuceri, prin Poartă Focșanilor, Gurile Dunării și a asigura astfel ieșirea imperiului la Marea Neagră. Prima rocadă strategică, în cazul acțiunilor spre Vest, cuprinde teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, care se prelungea, cu cel din Galiția occidentală și cu cel al Țărilor Baltice până la culoarul strategică baltic. În aceste condiții, unificarea statelor românești era, practic, imposibilă, întrucat geopolitică interesul geopolitic al celor trei mari imperii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Marea Neagră. Prima rocadă strategică, în cazul acțiunilor spre Vest, cuprinde teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, care se prelungea, cu cel din Galiția occidentală și cu cel al Țărilor Baltice până la culoarul strategică baltic. În aceste condiții, unificarea statelor românești era, practic, imposibilă, întrucat geopolitică interesul geopolitic al celor trei mari imperii nu permitea aceste lucru, iar statele românești nu erau suficient de puternice pentru a impune o astfel de unificare. Mentalitatea imperiala din acea vreme se menține încă și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prelungea, cu cel din Galiția occidentală și cu cel al Țărilor Baltice până la culoarul strategică baltic. În aceste condiții, unificarea statelor românești era, practic, imposibilă, întrucat geopolitică interesul geopolitic al celor trei mari imperii nu permitea aceste lucru, iar statele românești nu erau suficient de puternice pentru a impune o astfel de unificare. Mentalitatea imperiala din acea vreme se menține încă și azi în o parte a Europei, România fiind încă tratată că un fel de zonă de siguranță strategică între
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vremuri imperiale. Deși România este una dintre puținele țări din Europa în care există o unitate lingvistică indestructibila (limba care se vorbește pe teritoriul României nu are dialecte, ci doar graiuri), o identitate culturală inconfundabila, în pofida istoriei dramatice a neamului românesc, managementul de țară este nu doar de foarte proastă calitate, ci chiar antiromânesc. Deși nimeni nu contestă unitatea de cultură, de limbă, de teritoriu, însăși logo-ul stemei țării, în loc să reprezinte unitatea spațiului românesc, sugerează, prin readucerea în stema a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
inconfundabila, în pofida istoriei dramatice a neamului românesc, managementul de țară este nu doar de foarte proastă calitate, ci chiar antiromânesc. Deși nimeni nu contestă unitatea de cultură, de limbă, de teritoriu, însăși logo-ul stemei țării, în loc să reprezinte unitatea spațiului românesc, sugerează, prin readucerea în stema a simbolurilor vechilor principate, aglutinarea, nu reîntregirea. Reconfigurări paradoxale de noi paradigme geopolitice și geostrategice Geopolitică spațiului de confluenta și, în același timp, de fractură Est-Vest (spațiu care nu se află la Munții Ural, acolo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Est. Din perspectiva alternativelor politice din Est, care se revendicau de la valorile apusene, Vestul a reprezentat o permanentă sursă de inspirație, de dialog politic real sau imaginar, de continuă raportare. Prin statutul său, monarhia constituțională, în imaginarul politic și simbolic românesc, a fost într-o congruenta perfectă cu valorile politice, sociale, economice, culturale aparținătoare Occidentului. Din perspectiva politică, monarhia constituțională era formă de stat cu vaste ramificații și legături care "unea" civilizația românească de lumea occidentală, producând o îndepărtare controlată de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]