201 matches
-
populată de "isteți, volubili, neobosiți, inspirați, bărbați și femei". Cîteva instantanee: "îl vedeam pe dl. Hrebenciuc dispărînd pe o ușă, ca purtat de un zefir, clipă de neuitat. Îl auzeam, în toată armonia glasului său angelic, pe dl. Bolcaș punînd românimea la curent cu indignarea ce-i stăpînește partidul - de fapt nu al său decît într-o infimă părticică, nouăzeci și nouă la sută aparținînd lui Corneliu Vadim Tudor, distinsul istoric, om de știință, doctor și doctorand în țară și străinătate
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
în zona localității Cornu. Stăm ,la gura Jurnalelor tv", cum zice prietenul Haralampy, în timp ce afară șuieră un siberian atât de aprig, că e gata-gata să sugușe conductele Gazprom-ului în trecere prin Ucraina... Dintr-un reportaj-sondaj de opinie, aflăm că toată românimea îl îndrăgește pe Traian Băsescu, inclusiv cei mai iubiți fii ai poporului - parlamentarii - ei fiind cei care, nevotând ,chestia" cu DNA-ul, au confirmat adevărul spus televizat de domnul Președinte, cum că este conducătorul unei țări de mafioți. Această întâmplare
Noi ziceri televizionistice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10875_a_12200]
-
d-sa adnotează de exemplu poeziile afișate de o vreme prin tramvaie, resimțindu-le nu altminteri decît o prelungire a imundelor inscripții de pe pereții toaletelor. Dacă lucrurile stau așa, de ce să nu le îmbogățim pe cele din urmă? „Cred că românimea va fi făcînd un mare pas nainte atunci cînd pe mahmurii muri ai mizerabilelor noastre latrine, ecologice au ba, s-ar vedea fresce de Sabin Bălașa și / strofe vadimnice de tot rahatul! (In paranteză fie spus: pictorul prerafaelito-botticelliano-ceaușist era, cînd
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
din perspectiva unei opoziții între clase sociale. Prin urmare, o mai subtilă strategie sovietică a fost aceea de a susține ipoteza unei limbi moldovenești "purificate" de elementele latine atît de mult prețuite dincoace de Prut, de către reprezentanții boierimii din Regat. Românimii feudale i se opunea astfel o moldovenitate sadea țărănească, iar loialitatea față de imperiul sovietic urma a fi una de tip convențional socialist: clasa socială trece înaintea naționalității. Însă strategia a eșuat. Cum observă Charles King, țăranii moldoveni erau prea îngrijorați
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
pesemne, a unei legi cu probleme, de pildă a serviciilor secrete. îl vedeam pe dl. Hrebenciuc dispărând pe o ușă, ca purtat de un zefir, clipă de neuitat. îl auzeam, în toată armonia glasului său angelic, pe dl. Bolcaș punând românimea la curent cu indignarea ce-i stăpânește partidul - de fapt nu al său decât într-o infimă părticică, nouăzeci și nouă la sută aparținând dlui Corneliu Vadim Tudor, distinsul istoric, om de știință, doctor și doctorant în țară și străinătate
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
înșirate într-o pledoarie avântată ce anunță forța persuasivă a oratorului: "Blajul are vinele sale; are și Sibiul, Bucureștii, Iașii, toți românii. Dar Blajul are și faptele sale la care se poate uita înapoi cu fală. Multe alte locuri din românime au și au avut de sute de ori mai multe mijloace de a lucra pentru literatură, cler, naționalitate, decât Blajul, de n-au făcut mai puțin, de n-au făcut nimica". Un episod erotic care implică înalte fețe bisericești și
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
de afaceri prosperi, dar și ziariști patrioți au ajutat din punct de vedere material pe frații transilvăneni. în 1963, Al. Papiu Ilarian mulțumește brăilenilor pentru cele "cinci stipendii acordate studenților din Transilvania, Bucovina, Maramureș și Macedonia". "Junimea studioasă din toată românimea vă va fi pururea recunoscătoare pentru generoasa subvenție", iar Nicolae Densușianu, care primise un asemenea "stipendiu", în scrisoarea de mulțumire către primăria Brăilei, scria că "este surprins de devotamentul Consiliului municipal" și că "se va putea numi totdeauna un fiu
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
rușii își urmăreau propriile scopuri în România; acoperindu-se cu mantaua sovietică, românii comiteau crime împotriva românilor... Cei care voiau atunci să parvină în „noua lume”, zămislită de tancurile rusești, nu șovăiau să spânzure de turelă ființa națională și simbolurile românimii. N-am tresărit deci prea tare citind declarația dlui Hrebenciuc cum că 19 noiembrie, ziua virtualei intrări a României în NATO, „pentru noi are aceeași încărcătură de simboluri ca anul 1918”. Pentru care noi, dle Hrebenciuc, a-i pune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
buni, frumoși, curați, dacă nu pe dinafară, cel puțin pe dinăuntru. Certezenii mi-au atras atenția că pot să greșesc. Românul sărac poate fi tot atât de urât pe dinăuntru cum e ciocoiul plin de bani. În Maramureș, în Oaș, în plină românime, iată că țăranii din Certeze nu sunt nicidecum preocupați să păstreze tradițiile seculare închise în râurile înnegrite de ploi din lemnul porților maramureșene, ci să maimuțărească, cu bani munciți, opulența betonată a hoților de tranziție. Nu pot să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Parcul Titan, a fost prilejuit de celebrarea a două evenimente reper în viață locuitorilor Capitalei. Bucureștiul a sărbătorit 554 de ani de la atestare, iar pe 25 septembrie s-au împlinit o sută de ani de la nașterea Mariei Tănase, “reprezentanta întregii românimi”, cum a numit-o Constantin Brâncuși, emblemă a Bucureștiului, pe care ea însăși l-a sărbătorit la împlinirea a 500 de ani, susținând spectacole. Spectatorii au aplaudat recitalurile oferite de formația academică de cameră Brass Quintet București și mezzosoprana Claudia
Concerte by Gabi MATEI [Corola-journal/Journalistic/83962_a_85287]
-
fanariote de la noi, pentru cari patriotismul și naționalitatea sunt niște mărfuri ce se cumpără la mezat prin pensii reversibile, propuse de fanariotul Giani și primite de fanariotul C. A. Rosetti, e o luptă foarte grea și existența acestor dușmani ai românimii, predominarea lor în politica statului include pericolul permanent de-a vedea drepturile noastre pe Dunăre trădate străinului. Dar să sperăm că nu vor mai izbuti a pune la mezat decât virtuțile lor casnice prin coloanele "Pseudo-Romînului". [3 aprilie 1882] [""ROMÎNUL
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de durere vânzarea. Ei bine, toate acestea le-am pus în vederea alegătorilor; le-am spus să nu se uite în gura panglicarului țarigrădean din Strada Doamnei, pentru care și țara aceasta și poporul acesta și interesele materiale și morale ale românimii întregi nu sunt decât o marfă de vânzare, un obiect de speculă pentru a-și îmbogăți rudele și partizanii, un obiect de trafic zilnic și de câștig zilnic. Nu vom zice că nimenea nu ne-a ascultat. Vom constata cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acel popor pacinic n-are alte aspirațiuni în afară decât a păstra ce are și înăuntru de a fi ceva mai puțin jefuit de banda guvernamentală. Acei dar cari în fapt dau Basarabia, dau Dunărea, dar în cuvinte anexează toată românimea de la Nistru până la Tisa comit o îndoită crimă, întîi: de a înstrăina ce avem; al doilea: de a scuza până la un oarecare punct pe vecinii noștri de cotropirile lor, fiindcă le dau pretext prin fanfaronadele lor mișelești, la cari ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
moarte în ficțiune, cei doi regi erau amici buni în realitate și puteau fi văzuți în orice seară la birtul actorilor de lângă Teatrul Național. După cei doi bărbați vestiți, mirosind a levănțică împotriva moliilor, dar din coapsa cărora ieșise toată românimea, veneau, flancați de soldații lor cu zale și chimire de piele, cu coifuri de fier lustruit, alți voievozi ai neamului, fiecare înveșmîntat ca în tabloul ce-l reprezenta, de parcă ar fi avut doar un singur rând de straie, fiecare cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o stâncă de argint Lucind prin veacuri negre, prin moarte mări lucind, Lucind peste morminte cu fața ei senină Și văd că-n lumea asta fui umbra-i de lumină. Acea sublimă stâncă ce stă cu capu-n cer E românimea toată... e visul meu de fier Ce l-am visat o viață făr' să-l pot ridica. Azi sufletu-mi înceată, viața mea se stinge, Dar las-o moștenire ce-am scris-o cu-al meu sânge, Las romînimei toate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
1848 [sau] MOARTEA - MORS (apare din pământ într-o haină simbolică) 2254 Sunat-a moartea aspră... tu-n lume ce aștepți? Au vrei tu ca poporul român să îl deștepți? În van îți e chemarea și cântecul în van: Necată-i românimea pe-a lumei ocean. Cu suflet rece, aspru, sublimul rege Nord Va amorți pe liră-ți românul tău acord Și fiii plini de viață ai Asiei pustii Vor stinge-a lirei tale sublime armonii. Nu vezi că moartea-ntinde umbroasele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tale, De-acolo nu se-ntoarce neci om, neci națiune! Tu stai să-mi stingi suflarea, tu vrei a te opune La spiritul ce-n lume cu aripa-mi l-alung, Ca moartea de puternic, ca secolul de lung? Cânți românimea, care pe calea morții trece Cum se arunc-o steauă în fundul mărei rece? Piei om în a ta umbră! Te risipește-n vînt! (solemn) Nainte de-a te plânge al clopotelor cânt, Nainte de-a-ți așterne în galbenul mormânt, Pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
una dintre cele mai crunte, mai urâte și mai vindicative ființe bolșevice de la noi, cea care, Împreună cu Dej, băgase spaima nu numai În burgheji (cum glăsuia un teribil slogan ce făcuse epocă În primul deceniu comunist), dar și În toată românimea necomunizată. Așa și obișnuia să se prezinte profesorul Corcoțoi: „... din Codăești, satul celebrei Ana Pauker”. Din prea puținele date pe care le mai am În memorie despre regretatul profesor CORCOȚOI Încerc să-l evoc printr-o scurtă schiță portretistică. Era
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
a putea înlocui talentul prin impertinență și prin admirație reciprocă. Iartă-mi, stimate amice, acest ton polemic, dar te asigur că a fost pentru mine o rară mângâiere de-a mă vedea remunerat dintr-un colț atât de depărtat al românimii, din Oradea Mare, - când în țara mea proprie nu voi ajunge nicicând să însemnez ceva, escepție făcând de cercul restrâns al câtorva amici. Ș-apoi să nu fiu pesimist? Grecii noștri au o ură atât de înrădăcinată și de instinctivă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
spusă de Petrică, și care se termină astfel: Sucind limba românească, Stricând graiul strămoșesc, După moda franțuzească Sau cu modul letinesc, Ne-am strâns mințile cu fracul Și simțul ne-am îmbrăcat Cu haina de unde dracul Copiii și-a înțărcat! Românimea, cât trăiește, Graiul nu și-l va lăsa, Să vorbim, dar, românește!; Orice neam cu limba sa! Factura piesei, naivă, adevărată reprezentare intelectuală a vremii, a plăcut, totuși, unui public restrâns, singurul public care exista la vremea aceea. Apoi era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Cristea etc. Aici Caragiale vorbește cu lacrimi în ochi despre iubirea sa față de Transilvania, apoteozând pe Gh. Coșbuc. Poate acum i-a încolțit pentru prima dată regretul că a fost plecat la Berlin și n-a rămas aici, în inima românimii. Tot acum Caragiale merge la Goga, la Rășinari, și dorește ca vara viitoare să vină aici cu toată familia, dar să fie și Vlahuță. Veștile de la vechii lui prieteni îl reconfortează. Spre finele anului 1911 simte că nu poate finaliza
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
noastră românească. Nu orice inspirație întîmplătoare e un cuvânt de-a ne atinge de această gingașă și frumoasă zidire, în care poate că unele cuvinte aparțin unei arhitecturi exotice, dar în ideea ei generală este însăși floarea sufletului etnic al românimii. 98 {EminescuOpXV 99} [LIMBĂ ȘI PSIHOLOGIE] 2258 Asupra limbei în raportul ei cu psicologia Notițe ["ACCENTUL - SUFLETUL... 2255 Accentul - sufletul Limba cîntar: FILOLOGIE ROMÎNĂ GENERALITĂȚI [SUBSTRATUL LINGVISTIC TRACO-ILIRIC] 2257 Toate limbile câte se vorbesc păstrează o seamă de însușiri filologice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nuferi nu mai au culoare, Iar luna stă încremenită Căci vântul nu aduce boare, Zadarnic azi suspină-n orice floare. Trecut-au anii lungi și mulți ei vor mai trece, Cinstind pe Eminescu al versurilor rege. Luceafăr între stele, poetul românimii Lui Eminescu psalmii îi cântă heruvimii. Dinu Lucia, clasa a V-a Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Râmnicu Vâlcea - Vâlcea profesor coordonator Constantinescu Mihaela Îngerii albi Deschid geamul spre rai Soare, mult soare cu raze albe În zbor lent, îngeri
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
vântul mărei moarte. ANUL 1848 (: apare din pământ într-o haină simbolică: Sunat-a moartea aspră... tu-n lume ce aștepți? Au vrei tu ca poporul român să îl deștepți? În van îți e chemarea și cântecul în van: Necată-i Românimea pe-a lumei ocean. Cu suflet rece, aspru, sublimul rege Nord Va amorți pe liră-ți românul tău acord Și fiii plini de viață ai Asiei pustii Vor stinge-a lirei tale sublime armonii. Nu vezi că moartea-ntinde umbroasele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
De-acolo nu se-ntoarce nici om, nici națiune! Tu stai să-mi stingi suflarea, tu vrei a te opune La spiritul ce-n lume cu aripa-mi l-alung Să pustiască totul în lat, în larg, în lung? Cânți Românimea care pe calea morții trece Cum se arunc-o steauă în fundul mării rece? Piei om în a ta umbră! Te risipește-n vînt! (Solemn): - Nainte de-a te plânge al clopotelor cânt, Nainte de-a-ți așterne în galbenul mormânt, Pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]