605 matches
-
dubioase”, care exploatează neajunsurile existente și a unor spioni, care „cutreieră țara nestingheriți”; - situația deficitară din agricultură, raportarea de statistici false, nemulțumiri ale țăranilor față de măsurile restrictive; - economia suferă „de pe urma șperțului”, iar birocrația afectează sistemul de învățământ și de sănătate; - românizarea a sporit numărul funcționarilor, însă evreii, în pofida măsurilor de expropriere a imobilelor, au rămas cu capitalul aproape intact, acesta fiind „principalul instrument al puterii lor”. În încheiere, fostul director general al Poliției a afirmat că primul ministru nu este corect
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și pomi în piese izolate, tufișuri, patria de pămînt nu limbaj secundar, limbaj liminar și subliminar, ne scapă, Mîrșid biserica, tăpșanul ei în jumătatea pantei, biserică penticostală pe stradă, stația Poptelec, trecut Popeni pe imobil, dubletul din politica interbelică de românizare, casa bătrînească părăsită, vopseaua de ulei cărămizie, stîlpii groși la tîrnaț, prea rotundă suma de activități din ziduri și se îngroapă înăuntru cînd să mai lase treburile, gardurile inflorescență alb-verzuie, metri de liane, nu este hamei de floră spontană, troița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să devină centrul de iradiere a românismului odată cu acțiunea apostolică desfășurată de Gheorghe Lazăr începând cu 1818. În aceste reforme fanariote, prin care s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de românizare a reprezentat fortăreața care le-a protejat identitatea și continuitatea istorică. În concert cu consensul Școlii Ardelene, Moldovan descrie "apúnerea dacilor" ca singura finalitate posibilă ce putea să urmeze din "Frecàrile Romaniloru cu Dacii" (Moldovan, 1866, pp. 8, 5). Măsurându
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia revanșa, lansând propria sa campanie de românizare asupra populației maghiare înghițită, odată cu Transilvania, înăuntrul noilor sale granițe teritoriale. 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno- naționalism herderian Epoca habsburgică în Transilvania (1691-1865), cât și perioada regulamentară și cea postpașoptistă în principatele danubiene (1831
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nimic surprinzător în investirea unui asemenea volum de energii simbolice în hiperbolizarea semnificației unirii din 1600. Ce frapează este modul în care alte personaje istorice au fost racolate în regimentul de unificatori (în intenție) a fragmentatei vetre românești. Neașteptată este românizarea moldovenilor Ștefan cel Mare, Rareș cel Mare și Vasile Lupu în imediatul postludiu al unirii din 1859. Într-un manual de Istoria Romaniloru publicat tocmai în anul unirii, A.T. Laurian (1862) [1859] îi atribuia lui Ștefan cel Mare mobiluri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii - în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară - este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
astfel, pe de o parte, etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de altă parte, în urma încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie masivă. Numai în primul an, după cum cu mândrie raportează ministrul C. Angelescu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este totuși minimalizată. La N.A. Constantinescu (1928), slavii au venit după "închegarea neamului românesc", astfel că efectul lor a rămas superficial. La fel cum coloniștii aduși de Traian au romanizat populația dacă, așezarea slavilor în mijlocul românilor s-a soldat cu "românizarea" acestora din urmă: "poporul român a avut multe legături cu Slavii și a înghițit mulți dintr-înșii, romanizându-i pe toți, cari au rămas între Tisa, Nistru și Dunăre; dar firea poporului nostru [...] moștenită dela Traco-Romani nu s-a schimbat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I și Ferdinand I vor fi plasați în continuarea dinastiei naționale românești, în prelungirea marilor figuri eroice ale neamului. Concluzii: consolidarea memoriei naționale. Perioada 1918-1947 stă sub semnul "consensului naționalist". Autoritățile statale investesc masiv în infrastructura educațională în efortul de românizarea ideologică a teritoriilor alipite trunchiului reprezentat de Vechiul Regat. În acest sens, perioada interbelică cunoaște o "explozie școlară": rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conducerea lui Horea. "Răscoala țărănească" devenea "revoluție populară", caracterul social, de clasă, al răscoalei era metamorfozat la rându-i în caracter național. Punând întreaga mișcare ca desfășurându-se sub egida idealului național, Pascu procede la etnificarea revoluției, ceea ce echivalează cu românizarea mișcării. Solidaritatea de clasă este pulverizată în fața solidarității naționale, țăranii români luptând împotriva nobililor maghiari. Revoluția populară a lui Horea avea și un pronunțat caracter naționalist, întrucât scopul final urmărit de țăranii români "nu a fost restaurarea vechii ordini, ci
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nivelurile gimnazial și liceal (în ciclul primar în învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale, cele două materii se predau în limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și Geografiei României reflectă politica de românizare a comunităților minoritare, revigorând proiectul interbelic de omogenizare etnico-lingvistică a populației statului-națiune român. Pe lângă epurarea componentei ideologiei comuniste, legislația postdecembristă propune încă alte două inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cincizeci, când Partidul Comunist abia se instalase ca stăpân atotputernic în România. La acea epocă, procentajul evreilor la toate nivelurile de conducere ale Partidului era deja relativ important, dar niciodată determinant. Cu atât mai mult după ce cu timpul procesul de "românizare" a cadrelor de conducere din aparatul de partid și de stat va deveni politica perseverentă a nucleului de conducere suprem. Această politică va avea la un moment dat drept consecință profilarea P.M.R. P.C.R. ca un partid devenit judenrein aproape în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Până în toamna anului 1942, repatrierile au fost efectuate după norme stabilite de guvernămintele Basarabiei și Transnistriei, precum și de comandamentele militare, luându-se ca bază domiciliul anterior, cetățenia sau originea etnică. Apoi, acțiunea a fost preluată de Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării și Inventarului, cu concursul echipelor speciale ale Institutului Central de Statistică, ale Marelui Stat Major, marilor unități militare de la est de Bug și ale Guvernământului Transnistriei. În baza dispozițiilor și criteriilor stabilite, până în octombrie 1942, au fost repatriați
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu 1. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Până în toamna anului 1942, repatrierile au fost efectuate după norme stabilite de guvernămintele Basarabiei și Transnistriei, precum și de comandamentele militare, luându-se ca bază domiciliul anterior, cetățenia sau originea etnică. Apoi, acțiunea a fost preluată de Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării și Inventarului, cu concursul echipelor speciale ale Institutului Central de Statistică, ale Marelui Stat Major, marilor unități militare de la est de Bug și ale Guvernământului Transnistriei. În baza dispozițiilor și criteriilor stabilite, până în octombrie 1942, au fost repatriați
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
degenera în conflicte grave", iar "Cea mai simplă și eficace măsură" adoptată de regim în acest sens a fost, așa cum am constatat mai sus, "școlarizarea" ("Aspecte privind politica...": 17 mai 1974, 2). Pe scurt, Ceaușescu avea ca obiectiv central treptata românizare a maghiarilor și a celorlalte minorități de pe teritoriul RSR: în acest sens, industrializarea și dinamica forței de muncă erau utilizate de PCR pentru diluarea "pungilor" de populație ungară prin aducerea de muncitori români în acele regiuni și prin încercarea de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu ni se permitea. În 1945 am ajuns În Iași. Am revăzut familia, casa unde am stat noi Între timp a fost golită de toate lucrurile, de toate obiectele noastre, am găsit-o complet goală. A trecut prin procesul de românizare - nu știu dacă știi de legea aceea cu românizarea. Ar fi interesant să ne povestiți fapte personale, ce vă amintiți exact. De exemplu, dacă ați mers cu trenul, ce vă amintiți din timpul când ați mers cu trenul spre Moghilev
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Iași. Am revăzut familia, casa unde am stat noi Între timp a fost golită de toate lucrurile, de toate obiectele noastre, am găsit-o complet goală. A trecut prin procesul de românizare - nu știu dacă știi de legea aceea cu românizarea. Ar fi interesant să ne povestiți fapte personale, ce vă amintiți exact. De exemplu, dacă ați mers cu trenul, ce vă amintiți din timpul când ați mers cu trenul spre Moghilev. Sau ce vă amintiți de acolo sau ce vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
așa, ca niște animale. (decembrie 2002) „Foamea era marea problemă” interviu cu Ghizela Vasiliu Mihai Vakulovski: Doamnă Ghizela Vasiliu, ce făceau părinții dumneavoastră Înainte de Holocaust și cum ați simțit legile antisemite? Ghizela Vasiliu: Tatăl meu avea o cofetărie, dar, o dată cu românizarea, a pierdut-o. Ne-am dus la Sărdeni, să fim toată familia Împreună, și de acolo ne-au luat pe toți În Transnistria. Noi am fost trei surori și un frate, dar fetița cea mai mică - avea un an și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
deportați. Din ordinul mareșalului Antonescu, toți evreii din Suceava am fost deportați: n-a rămas nici un singur evreu În Suceava... — De ce legi antisemite vă aduceți aminte din acea perioadă dinaintea deportării? — În primul rând era legea aceea, cum se chema, românizarea. Ei, atunci au fost confiscate bunurile evreiești, pe urmă a fost o lege cum că evreii n-aveau voie să locuiască la țară: pe toți evreii de la sate i-au adus la orașe, În ghetouri... Tatăl meu era dintr-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]