277 matches
-
de a-i tempera pe români În cazul În care aceștia s-ar fi gândit la aplicarea unui nou „fapt Împlinit”. Diplomația franceză a exagerat, probabil, intenționat ecoul unor tatonări românești. Așadar, anul 1868 a marcat o răcire a relațiilor româno-franceze, din cauza deschiderii României spre Rusia și Prusia, situație ilustrată și de o notă diplomatică franceză din 5 februarie 1868, pe care Carol a respins-o ca fiind jignitoare <ref id="17"> 17 D’Avril c. Moustier, București, 24 martie 1868
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
puțin sau deloc frecventate până atunci. Operele sunt analizate cu o percepție critică atentă, ce distinge nota specifică a fiecărui autor, originalitatea mijloacelor de expresie. Edificatoare sunt lucrările Începuturile romanului românesc, Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale (1976), Interferențe literare româno-franceze (1977), Epopeea națională în literatura romînă (1980), Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, Scriitorii români și unitatea națională (1988). Contribuții importante la data elaborării lor sunt monografiile și micromonografiile Alecu Russo (1964), Doi nuveliști: Emil Gârleanu și
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
Emil Gârleanu, Scrieri alese (I-II, 1963), cât și Gala Galaction, Jurnal (I-III, 1973-1980), asupra căreia revine după 1989 cu o versiune a textului original, mutilată de cenzura din anii ’70, ș.a. În domeniul literaturii comparate, volumul Interferențe literare româno-franceze reprezintă o lucrare de pionierat, ce evidențiază îndeosebi ecourile metodei lui Sainte-Beuve în critica românească. SCRIERI: Începuturile romanului românesc, București, 1956; ed. București, 1963; Alecu Russo, București, 1964; Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu, București, 1965; Dimitrie Anghel
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
Comentarii literare, București, 1971; Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, București, 1971; Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972; Aspecte istorico-literare, București, 1973; Perpessicius, București, 1974; Prietenia literară, București, 1975; Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976; Interferențe literare româno-franceze, București, 1977; Scriitori și opere, București, 1978; Epopeea națională în literatura română, București, 1980; Clasici și contemporani, București, 1982; Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985; Scriitorii clasici și armata română, București, 1986; Idei și idealuri
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
Gabriel Dimisianu, Între critică și hagiografie, RL, 1975, 20; Valeriu Cristea, Eveniment și literatură, RL, 1976, 45; Dumitru Micu, Literatura independenței naționale, CNT, 1976, 50; Ion Buzași, „Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale”, ST, 1977, 5; Valeriu Cristea, „Interferențe literare româno-franceze”, RL, 1977, 42; Florin Mihăilescu, „Interferențe literare româno-franceze”, RITL, 1978, 2; Dimisianu, Opinii, 291-298; Mircea Braga, „Scriitori și opere”, T, 1979, 4; Mihai Coman, Critică și istorie literară, LCF, 1979, 26; Pompiliu Marcea, „Scriitori și opere”, RMB, 1979, 10 869
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
20; Valeriu Cristea, Eveniment și literatură, RL, 1976, 45; Dumitru Micu, Literatura independenței naționale, CNT, 1976, 50; Ion Buzași, „Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale”, ST, 1977, 5; Valeriu Cristea, „Interferențe literare româno-franceze”, RL, 1977, 42; Florin Mihăilescu, „Interferențe literare româno-franceze”, RITL, 1978, 2; Dimisianu, Opinii, 291-298; Mircea Braga, „Scriitori și opere”, T, 1979, 4; Mihai Coman, Critică și istorie literară, LCF, 1979, 26; Pompiliu Marcea, „Scriitori și opere”, RMB, 1979, 10 869; Valentin Tașcu, „Scriitori și opere”, ST, 1979, 10
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
membru al board-ului editorial al revistei Valahian Journal of Historical Studies, Târgoviște; cărți de autor: România În politica orientală a Franței (1866-1878), ediția a II-a, adăugită și revizuită, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2011; Bibliografie istorică a relațiilor româno-franceze (1853-1878) / Bibliographie historique des relations francoroumaines (1853-1878), București, Editura Tranversal, 2009. Ion Varta: cercetător științific dr. la Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău; a publicat alături de Tatiana Varta volumele Moldova și Țara Românească
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
pe aceea a specialiștilor francezi. Merite deosebite are și Bibliographie franco-roumaine, „operă excepțională prin proporții, prin erudiție și prin utilitate” (Perpessicius), care, completând și îmbunătățind lucrarea lui G. Bengescu din 1907, rămâne un instrument prețios, indispensabil pentru studierea relațiilor culturale româno-franceze. SCRIERI: Studente. Luminițe. Flori presate, Craiova, [1925]; Bibliographie franco-roumaine (în colaborare cu Getta-Hélène Rally), I-II, pref. Mario Roques, Paris, 1930. Traduceri: Ronsard, Antologie lirică, introd. trad., pref. Șerban Cioculescu, București, 1967; Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref.
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la o documentație parțial nouă, istoricul mișcării felibrilor, ecourile trezite în lumea latină, relațiile dintre Alecsandri și poeții felibri, dar se face și un istoric al legăturilor culturale româno-franceze din secolul al XIX-lea, căruia i se adaugă o privire asupra modului în care s-a valorificat literar ideea latinității la noi după 1900. Pasiunea pentru aspectele puțin cunoscute, acuratețea caracterizărilor și siguranța situărilor generale constituie și de această
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
, publicație apărută la București din 15 aprilie 1922 până în februarie 1927, cu subtitlul „Revue mensuelle littéraire, artistique, mondaine, sportive”. Redactor (din 1923), apoi director (din 1926): Francis Lebrun. Este publicația cea mai importantă pentru studierea relațiilor româno-franceze din epocă și pentru cunoașterea mișcării francofone din țară, deoarece oferă periodic informații asupra corpului de profesori veniți să predea în învățământul universitar și liceal din România, asupra activității Institutului Francez, a Bibliotecii Franceze de la București și a tuturor activităților
PARIS–BUCAREST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
ale legendelor expuse”. Cenzura a descompletat repertoriul legendei, înlăturând aproape 300 de texte. O ediție fidelă concepției autoarei este Legende populare românești (I-III, 1994). În manuscris au rămas Catalogul tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de folclor și literatură, București, 1967
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
președintele Consiliului de stat al României, Nicolae Ceaușescu, a declarat că "s-ar putea realiza și în Europa, sub egida Națiunilor Unite, eventual, un organism de colaborare, permanent, care să ajute la promovarea colaborării între statele de pe continentul nostru". Declarația româno-franceză, adoptată cu prilejul vizitei șefului statului român în Franța (15-19 iunie 1970), relevă că, la capătul procesului de edificare a securității europene, "politica blocurilor va trebui să facă loc unei organizări a securității, reclamând un sistem de angajamente și măsuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Spanțov, făcând astfel gestul suprem al dragostei de noi și de țara noastră. În tendința generală a României de a se îndepărta de Tripla Alianță și de a se alătura Triplei Înțelegeri, un rol deosebit de important l-au avut relațiile româno-franceze, ca și noul context politico-militar creat de cele două războaie balcanice din anii 1912 - 1913 a determinat cele două guverne să-ți precizeze pozițiile față de evenimente. Noua orientare a politicii externe franceze în Balcani, pentru care alianța Rusiei valora mai
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93400]
-
general, Marelui Komandir îi plăceau femeile. Le aprecia până și pe cele mai puțin înzestrate. Știa, din experiență, că există întotdeauna compensații, unele chiar deloc neglijabile. Auzise despre întâmplarea hazlie dinainte de Crăciun, când năzdrăvanul cățel al doamnei Ledoulx tăvălise relațiile româno-franceze pe orizontala covorului consular. Se amuzase copios. Așa încât Toinette primi acum din partea lui un zâmbet și o privire anume, al căror subînțeles nedescifrat pe deplin o obsedă toată seara. Ea uitase deja de acea întâmplare, cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
nu ați voi să vă dărui cu o astfel de soartă?... -, cartea lui Radu Cârneci, Scrisorile către Dorador. Jurământul, apărută în 2006 la Editura Orion din București, într-o prezentare grafică deosebită (coperta și ilustrațiile: „Salons” parisiens), în ediție bilingvă româno-franceză (traducerea în limba franceză: Paula Romanescu), are ca punct de plecare și etalon Cântarea Cântărilor, iubirea fără seamăn dintre Solomon, fiul lui David, și Sulamita, și este construită ca un lung monolog adresat, în care iubita / iubirea, Dorador (un termen-ființă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Absolutio sînt scoase de tineri moderniști evrei cu simpatii umanitariste (E. Relgis și, respectiv, I. Ludo), Simbolul îi are printre lideri pe S. Samyro și Marcel Iancu, iar citata Versuri și proză e condusă de un „duo” alcătuit din profesorul româno-francez I.M. Rașcu și publicistul evreu Alfred Hefter-Hidalgo. În aceste medii se dezvoltă un adevărat cult pentru doi dintre „asimilatorii” autohtoni ai modernismului european: Ion Minulescu și, mai ales, Tudor Arghezi, cu consecințe inclusiv în plan artistic (v. cazurile unor B.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca membri cu drepturi depline specialiști din domeniul tratamentului, recuperării și integrării persoanelor cu afecțiuni ortopedice a considerat necesară înființarea unei școli de tehnicieni ortoproteziști, nivel postliceal. Astfel, Asociația Internațională de Ortopedie și Recuperare în Ortopedie a realizat un parteneriat româno-francez, având ca reprezentanți Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Primăria sectorului 3, Colegiul tehnic „D. Leonida” și Organizația Handicap International - Lyon, Franța și Liceul Montplaisir din partea franceză care a pus la dispoziție documente pedagogice și susținere tehnică pentru formarea profesională a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Pogorʺ - poeme, ed. Euchro nia, Iași, 1994; ʺDincolo de disperareʺ - poeme, ed. Heliconʺ, Timișoara, 1995; ʺTanz der Monaden (Dansul monadelor)ʺ - poeme, ediție bilingvă româno germană, ed. Dionysos Verlag, 1996; ʺLucianogrameʺ - poeme, ed. Axa, Botoșani, 1999; ʺPoeme/ Poemesʺ - ediție bilingvă româno-franceză, ed. Cogito, Oradea, 1999; ʺCambei în Chinaʺ - jurnal, ed. Sedcom Libris, Iași, 2000; ʺGrenade și îngeriʺ - proze cezariene, ed. Junimea, Iași, 2001 Art.6. Obiectivele asociației sunt: crearea unui public cultivat care să cunoască și să respecte cult ura de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de slugi e foarte adînc înrădăcinat în subconștientul nostru colectiv, în matricea noastră culturală, încît la declanșarea crizei am ajuns să ne bucurăm că deținem, "avantajul subdezvoltării". În concluzie, ne merităm soarta. Și pe Emil Boc. 4.3. RELAȚIILE ECONOMICE ROMÂNO-FRANCEZE De sute de ani, Franța a fost un model pentru noi, construindu-și în timp un mit cultural, de libertate și democrație. Începînd cu secolul al XVIII-lea, limba franceză a început să fie intens folosită în România, atît ca
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mare ascensiune. Pe de altă parte, Franța constituie primul nostru partener în ce privește cooperarea descentralizată, cu peste 400 de relații stabilite la nivel local (293 înfrățiri, 12 asocieri, 83 de colaborări, 27 de parteneriate ș. a. În 2003, s-a constituit Forumul româno-francez al cooperării descentralizate, avînd ca obiectiv dezvoltarea de noi proiecte la nivel local. Iată deci o succintă trecere în revistă a relațiilor economice românofranceze. Potențialul e mult mai mare și eu cred că Franța poate să devină în următorii ani
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
241 3.11. Benazir și stăpînii aparențelor 247 3.12. Istoria urîtului 254 IV. ELEGII DIN POSTTRANZIȚIE 259 4.1. Economia românească înainte de criză 265 4.2. Brand fără țară (The Land of No Choice) 272 4.3. Relațiile economice româno-franceze 276 4.4. Noi, criza și globalizarea 279 4.5. "Economiile" României față cu criza globală 282 4.6. Vocile schimbării 289 4.7. Ambiguitate constructivă 293 4.8. Economism reducționist 297 4.9. De ce există bănci? 300 4.10
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
1985; Fiul Omului, Editura Cartea Românească, București, 1986; Verile după Conachi, Editura Junimea, Iași, 1990; Mierla de la Casa Pogor, Editura Euchronia, Iași, 1994; Dincolo de disperare, Editura Helicon, Timișoara, 1995; Tanz der Monaden, ediție româno-germană, Dionyses Verlag, 1996; Poeme/ Poèmes (ediție româno-franceză), Editura Cogito, Iași, 1999; Lucianograme, Editura Axa, Botoșani, 1999; Atelier de potcovit inorogi, Editura Junimea, Iași, 2003; Șobolanul Bosch, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Cărți de proză: Cambei în China (Jurnal de turism cultural, Editura Sedcom Libris, Iași, 2000); Grenade
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
curente față de Academia Mihăileană, pe de o parte, și față de Epitropia Învățăturilor Publice, pe de alta, i-au îngăduit lui Mihalic de Hodocin, abia în 1841, să încredințeze tiparului o sinteză a cercetărilor sale montane din 1839, în versiunea paralelă româno-franceză, sub titlul inițial deja amintit, Relație despre cercetările geognostice în Moldova. Partea a doua a sintezei, intitulată Despre mijloacele prin care pot spori și înflori minele într-o țară înzestrată cu munți de metale spre folosul țării, republicată peste câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de floarea-soarelui pentru însămânțarea a 150 de hectare de teren, destinate localităților afectate de inundații. Donația provine din regiunea franceză Alpes Maritimes, cu care județul Timiș are un acord de colaborare, și a fost posibilă datorită sprijinului Asociației de prietenie româno-franceze. Marți, 28 martie, la locul depozitării ( S.C. UTT de pe Calea Aradului) a avut loc o conferință de presă cu participarea domnului Constantin Ostaficiuc, președintele Consiliului Județean Timiș, și a domnului Jean Parigi, președintele Asociației de prietenie româno-franceze. Tot prin intermediul Asociației
Agenda2006-13-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284898_a_286227]
-
Asociației de prietenie româno-franceze. Marți, 28 martie, la locul depozitării ( S.C. UTT de pe Calea Aradului) a avut loc o conferință de presă cu participarea domnului Constantin Ostaficiuc, președintele Consiliului Județean Timiș, și a domnului Jean Parigi, președintele Asociației de prietenie româno-franceze. Tot prin intermediul Asociației de prietenie româno-franceze, ca urmare a vizitei efectuate în județul Timiș de președintele acesteia, domnul Jean Parigi, în luna august a anului trecut au sosit ca donație patru containere cu rechizite școlare, de care au beneficiat elevii
Agenda2006-13-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284898_a_286227]