490 matches
-
acord ceho-român, ridicată în mod sistematic și dezmințită de mine în mod sistematic, începe să mă obosească. Când rușii vor voi să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi“. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația 97 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol. al II-lea , 19351941..., lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă 98. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Articolul 1 Prezentul protocol reglementează: 1. regulile de trecere a frontierei de stat româno-sovietice (denumită în continuare frontieră de stat), de către specialiștii români și specialiștii sovietici care participă la îndeplinirea activităților referitoare la protecția culturilor agricole împotriva căderilor de grindină în zona frontierei de stat; 2. regimul vamal pentru persoanele prevăzute la pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132750_a_134079]
-
va efectua pe baza legitimației eliberate pentru o singură trecere a frontierei de stat în ambele părți, în conformitate cu art. 51 pct. 4 din Tratatul dintre guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind regimul frontierei de stat româno-sovietice, colaborarea și asistența mutuala în problemele de frontieră, semnat la București la 27 februarie 1961. Această trecere se va face sub controlul organelor de grăniceri ale fiecărei părți. Articolul 3 1. Persoanele prevăzute la art. I din prezentul protocol au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132750_a_134079]
-
Atelierelor Nicolina, mai mereu pus la colț pentru activitatea lipsită de vervă. Vinovații se ghicesc ușor. De obicei, membrii Comitetului de Partid nu se îngrijeau de buna funcționare a cercului. În limbajul Partidului, corecția răsuna astfel: „Abia în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice am ajutat ARLUS de a populariza prin gazetele de perete metodele înaintate de lucru sovietice, ale Ninei Nazarova, Bacov-Borthkievici, Cuznețov și Cotleari. Organizația de Partid a sprijnit în mobilizarea muncitorilor la marele meeting organizat cu ocazia vizitei în orașul nostru
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Partid a sprijnit în mobilizarea muncitorilor la marele meeting organizat cu ocazia vizitei în orașul nostru a delegației sovietice condusă de oameni de știință și de cultură. De asemenea am ajutat la mobilizarea muncitorilor la conferințele organizate în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. Comitetul de Partid nu s-a interesat în ce măsură Cercul ARLUS se preocupă de problema mărirei numărului membrilor săi, sarcină pe care o aveau în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. De asemenea, vrem să arătăm datorită faptului că Comitetul de Partid nu a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
De asemenea am ajutat la mobilizarea muncitorilor la conferințele organizate în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. Comitetul de Partid nu s-a interesat în ce măsură Cercul ARLUS se preocupă de problema mărirei numărului membrilor săi, sarcină pe care o aveau în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. De asemenea, vrem să arătăm datorită faptului că Comitetul de Partid nu a reușit să conducă în întregime organizația ARLUS dânșii organizau anumite acțiuni fără a ne cere sprijinul”. Tema prieteniei româno-sovietice reprezintă una dintre obsesiile anilor `50. „Admirația” pentru
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sarcină pe care o aveau în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. De asemenea, vrem să arătăm datorită faptului că Comitetul de Partid nu a reușit să conducă în întregime organizația ARLUS dânșii organizau anumite acțiuni fără a ne cere sprijinul”. Tema prieteniei româno-sovietice reprezintă una dintre obsesiile anilor `50. „Admirația” pentru marele vecin de la Răsărit răzbate din paginile informărilor asupra evoluției relațiilor internaționale, cele care - obligatoriu - deschideau ședințele de partid, în cadrul fiecăreia dintre numeroasele secții ale fabricii Nicolina. Orice muncitor, membru de partid
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
stabilirea relațiilor diplomatice și comerciale cu R.F. Germania (1967), dezvoltarea impetuoasă a legăturilor economice cu țările puternic industrializate: Franța, Marea Britanie, R.F.G., Italia, S.U.A., Canada etc., crearea societăților mixte cu multe din aceste țări, aderarea României la F.M.I. și B.I.R.D., convorbirile româno-sovietice din 3-11 septembrie 1965, pe tema restituirii tezaurului statului român refugiat în Rusia, în anii 1916-1917, la sfatul partenerilor din cadrul Antantei, desființarea unor pârghii ale sovietizării A.R.L.U.S., Institutul "Maxim Gorki", librăriile "Cartea Rusă", Muzeul Româno-Rus, alungarea consilierilor sovietici din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dizidentă a lui Nicolae Lupu și a partizanilor săi. Majoritatea amănuntelor din raport au fost • Paul D. Quinlan, Ciocnire deasupra României. Politica anglo-americană față de România, 1938-1947, Iași, 1995, p. 147. • Vezi Misiunile lui A. I. Vâșinski în România (Din istoricul relațiilor româno-sovietice, 1944-1946). Documente secrete, București, 1997, p. 231-242. • Vezi Claudiu Secașiu, Preliminarii ale asaltului final asupra P.N.Ț. Contribuția organelor de informații (1944-1947), în „Analele Sighet“, nr. 5, 1997, p. 532. În vara aceluiași an, în timpul dezbaterilor Conferinței de pace de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aboneze la Scânteia. Au venit din „marea Uniune Sovietică” tot soiul de consilieri, specialiști în îndopare cu ideologie. S-a început o vastă operă de traducere din limba rusă a cărților și revistelor rusești. S-a creat Institutul de Studii Româno-Sovietice, care avea tocmai acest obiectiv. În fine s-a organizat unul dintre supliciile intelectualității: învățământul politic. La început a fost „Scurta istorie a PCUS”, apoi s-au diferențiat cercuri de socialism științific, altele de economie politică sau de materialism dialectic
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sub tutela Universității din Petroșani, cercetătorii fiind transferați) și altul de cercetări biopsihosociale, creat de Ceaușescu după greva minerilor. Interpretarea lui Nicolau este aceea că Valea Jiului era sub influență și manipulare KGB încă din 1948, când se înființase societatea mixtă româno-sovietică condusă de un colonel KGB; greva minerilor, la rândul ei, nu ar fi fost altceva decât o încercare a KGB-ului (care manipula prin amintitele laboratoare de cercetări) de a-l contracara pe acel Ceaușescu megaloman-naționalist ce susținea desovietizarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
VIAȚA LITERARĂ SOVIETICĂ, publicație apărută la București, lunar, între ianuarie 1960 și decembrie 1963, ca „buletin informativ” al Institutului de Studii Româno-Sovietic din cadrul Academiei Republicii Populare Române. Comitetul de redacție (menționat de la numărul 1/1961): Mihai Novicov (redactor responsabil), Teodor Rudenco, Tamara Gane, Gheorghe Barbă, Georgeta Ruță (secretar de redacție); la numărul 5/1963 sunt cooptați G. C. Nicolescu, George Munteanu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
activitatea unităților de rezistență antisovietică, parașutate din Germania și Austria În România și formate În special din foști legionari refugiați după 1941 - odată cu lichidarea mișcării legionare de către generalul Ion Antonescu - În Germania și Austria. Ei urmau să lupte În spatele frontului româno-sovietic cu scopul de a răsturna regimul politic din țară instalat după 23 august 1944 și de a reînscrie România În alianța cu Germania. În intervalul 6 martie 1945-10 decembrie 1945, au acționat un număr de 17 grupuri parașutate În toată
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
la 3 iulie 1933, de către România, Uniunea Sovietică, Polonia, Estonia, Letonia, Turcia, Iran și Afganistan. În discursul rostit cu acestă ocazie, diplomatul român preciza că: “Tratatul ce am semnat azi are o 30 Nicolae Titulescu, op. cit., p.492. 31 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.411413. 24 21 importanță considerabilă, deoarece instituie obligația absolută și perpetuă de neagresiune“32. A doua Convenție a fost semnată, în aceeași localitate, la 4 iulie 1933 de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în lupta pentru păstrarea păcii generale. În semn de recunoaștere a acestor eforturi, Uniunea Sovietică a fost invitată sa adere la Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Semnarea Convențiilor pentru definirea agresiunii a determinat facilitarea reluarii relațiilor diplomatice româno-sovietice. În documentul final adoptat în cadrul sesiunii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie 1934 se stipula: “Cei trei miniștri ai Afacerilor Străine au hotărât între ei, și sub condiția ca hotărârea să nu fie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și Jeftic, miniștrii de externe ai Cehoslovaciei și Iugoslaviei, Titulescu a avut mai multe întrevederi cu ministul de externe sovietic Litvinov. În mai 1934 s-a ajuns la un acord între cei doi miniștri de externe privind restabilirea relațiilor diplomatice româno-sovietice. La 7 mai 1934 comunică autorităților românești că guvernul sovietic dorește restabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. La 7 iunie 1934, Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu, autorizarea de a restabili legăturile diplomatice dintre cele două țări 49. Astfel
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
iunie 1934, Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu, autorizarea de a restabili legăturile diplomatice dintre cele două țări 49. Astfel la 9 iunie 1934 la Geneva, în urma unui schimb de scrisori între cei doi miniștri de externe, se 48 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934, p.416. 49 Lidia Pădureac, op. cit., p.92. 36 33 reluau relațiile diplomatice între cele două state, relații care fuseseră întrerupte în ianuarie 1918, printr-o decizie unilaterală a regimului bolșevic 50. În acest context cele
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu suntem de acord cu unii autori 52 care consideră că din momentul restabilirii relațiilor diplomatice româno - sovietice, între Titulescu și 50 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.428 - 430. 51 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii (colecția microfilmeă, rola 627, cadrele 1206 - 1210. 52 A se vedea , de exemplu Ion Grecescu , Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică , Ediția a II-a, revăzută
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Momentul hotărâtor este reprezentat de intransigența lui Titulescu cu privire la impunerea unor sancțiuni Italiei , în urma atacării de către aceasta a Etiopiei , la 3 octombrie 1935 , și violența limbajului folosit de către Titulescu la adresa ziariștilor italieni în ședința Adunării Generale a Societății Națiunilor. Negocierile româno-sovietice au reînceput la 5 noiembrie 1935. Mai întâi Titulescu a discutat cu Mihail Ostrovski, ministrul sovietic la București și apoi cu Litvinov la Montreaux. Ostrovski a informat Moscova că pe diplomatul român îl interesa în mod deosebit obținerea recunoașterii indirecte
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1993, p. 56 - 66. 88 Ion Grecescu, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a , revăzută și adăugită, p. 302. 89 Ibidem, p. 319. 90 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p. 801. 58 55 viitor tratat de asistență mutuală româno-sovietic. Rămâne întrebarea de ce Titulescu nu a transmis la București prevederile viitorului tratat de asistență mutuală ? Considerăm că răspunsul poate fi desprins chiar din conținutul acestor prevederi. Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
român, ridicată în mod sistematic și dezmințită de mine în mod sistematic , începe să mă obosească.Când rușii vor voi să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi “ 98. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit 98 Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, p.80. 64 61 traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Cuza, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu 110 . Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. Polonia se pronunța împotriva încheierii tratatului româno-sovietic, argumentând că acest fapt ar fi crescut ostilitatea Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei 111. Regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga 109 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
ministrului de externe prin care avertiza că: “România trebuie să fie gata și în vederea discutării condițiilor de pace și să se pregătească din timp pentru ea”123; un memoriu raport trimis regelui la începutul anului 1940, referitor la istoricul relațiilor româno-sovietice în care își menține poziția în privința acestor raporturi: ”Am fost, sunt și voi rămâne mereu în favoarea unui pact de asistență cu Uniunea Sovietică ...”124; un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]