856 matches
-
conjunctură s-au reactivat acei lideri maghiari - în primul rând István Bethlen - care susțineau planul unei uniuni trialistice, româno-transilvăneanoungare95. Era însă o variantă ce nu putea fi acceptată de către București, pretențiile maghiare de natură teritorială blocând orice fel de apropiere româno-ungară. Anul 1921 a fost anul celor două tentative ale lui Carol al IV-lea de restaurație habsburgică în Ungaria, deci o perioadă de agitații profunde și dezbateri acerbe din perspectiva ocupării tronului maghiar. După eșecul primei încercări, aceea din martie-aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
plus, scria Stârcea, „observ că, de atunci, s-a petrecut însuși actul Încoronării, la care au luat parte toți reprezentanții străini, pe când ministrul Ungariei nu“107. În orice caz, în ciuda tuturor dezmințirilor - maghiare și românești -, zvonurile privitoare la o federație româno-ungară au continuat să circule de-a lungul întregii Europe. Astfel, nu întâmplător, Nicolae Iorga a trebuit să răspundă, în primăvara anului 1923, la Paris, la o întrebare pusă de un ziarist polonez cu privire la o eventuală uniune personală între Ungaria și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decât utopic. Însă opinia publică românească nu putea să nu remarce ceea ce stătea, în fapt, în spatele planului de uniune personală. Spre exemplu, un articol din ziarul „Universul“, din 30 octombrie 1926, indică cu claritate subtextul acestei inițiative maghiare: „Uniunea personală româno-ungară, readusă pe tapet astăzi, nu-i decât un ultim balon de încercare al Ungariei, care nu se poate resemna să fie un stat mic, redus la propriile sale mijloace, fără putința de a mai sugruma milioane de naționalități străine de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fel de organ de administrație, sub egida guvernului regal român“; instituirea unei uniuni vamale româno-maghiare; în cele din urmă, realizarea „uniunii celor două Coroane“ în persoana lui Carol al II-lea129. Politicianul maghiar intuia faptul că o soluție germană dată diferendului româno-ungar în privința Transilvaniei „nu poate fi decât o soluție provizorie, creând adânci resentimente între România și Ungaria și care ar trebui corectate cât mai repede tot prin această politică de apropiere și unire între cele două țări“. Eckhardt considera că însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și de Germania, „spulberânduse astfel o nouă iluzie maghiară cu privire la reconstituirea deghizată a Regatului Sf. Ștefan“. • Ibidem, f. 31-32. • Ceea ce nu i-a împiedicat pe unii dintre exilații români și maghiari de la Viena să discute, în 1944, despre o „Federație Româno-Ungară“ sau „Româno-Ungaro-Slovacă“ (M. Sturdza, op. cit., p. 62-63). RELAȚIILE ROMÂNO-POLONE ȘI POLITICA BRITANICĂ DIN ESTUL EUROPEI, 1938-1939 Bogdan-Alexandru Schipor O dată încheiată pacea, la sfârșitul „Marelui Război“, Marea Britanie s-a întors la politica sa tradițională, de neintervenție în Europa de Est. Acest fapt nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Craiova, Turnu Severin, Iași și Mănăstirea Dealu, își ia licența în drept și filosofie la Universitatea din București (1920). Deține funcția de șef de cabinet la Ministerul de Finanțe și la Interne (1920) și Externe (1931), este secretar al comisiei româno-ungare însărcinată cu supravegherea aplicării Tratatului de la Trianon (1924), ocupă, între 1920 și 1934, diferite posturi în diplomație, la Vatican, Varșovia, Haga, Cairo, Belgrad și Copenhaga. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Capitala”, „Convorbiri literare”, „Cronicarul”, „Datina”, „Flacăra”, „Gândirea
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
lor Externe. Un exemplu de astfel de amestec este o notă din 1952, conform căreia „tov. Atanasie Joja Consilier Ministerial la MAE va fi Împuternicit să semneze tratatul Între Guvernul RPR și Guvernul R.P. Ungaria asupra regimului frontierei de Stat Româno-Ungare și Convenția asupra modului de rezolvare a conflictelor și incidentelor de frontieră”. Studierea dosarelor din fondurile Secției de Relații Externe și Cancelariei CC al PCR de la Arhivele Naționale a conturat o anumită imagine asupra Ministerului Afacerilor Externe, prezentându-l ca
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aceasta sprijinul pentru diminuarea constrângerilor impuse de politica de bloc promovată de C.A.E.R. și de Pactul de la Varșovia. VI. La jumătatea anului 1966, am fost trimis la Ambasada de la Budapesta, unde am lucrat până la începutul anului 1971. Relațiile româno-ungare erau marcate atunci de pozițiile diferite ale celor două țări față de politica de bloc, promovată de Tratatul de la Varșovia și C.A.E.R. din care făceau parte ambele țări. În timp ce România depunea eforturi stăruitoare pentru ieșirea din încorsetarea impusă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a României pentru neparticipare. Aceeași reacție am înregistrat-o ulterior și la Budapesta, precum și la Bratislava, capitala Slovaciei, unde m-am deplasat pentru documentare asupra pulsului opiniei publice privind invadarea. În pofida deosebirilor menționate ale pozițiilor celor două țări, relațiile bilaterale româno-ungare s-au dezvoltat în perioada respectivă. A fost reînnoit Tratatul de prietenie dintre România și Ungaria și au fost încheiate o seamă de înțelegeri în domeniul economic, cultural-științific și al turismului. În legătură cu desființarea Regiunii Autonome Maghiare, s-au făcut unele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
dezbătute la Conferința miniștrilor de Externe. Problemele teritoriale erau reglementate în Partea I a proiectului, intitulată Frontiere, în numai două articole ! Frontierele României, indicate pe hartă (Anexa 1) - prevedea art. 1 - erau cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare, definită în art. 2, care declara „nule și neavenite hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940”, fiind restabilită aici frontiera de la 1 ianuarie 1938. Același art. 1 stabilea, printr-o singură propoziție, o graniță străină de principiile etnice, istorice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bună și cuvenită formă, s-au înțeles asupra dispozițiunilor ce urmează: PARTEA I FRONTIERE Articolul 1 Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de față (Anexa 1), vor fi cele care erau în ființă la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare care este definită în articolul 2 al Tratatului de față. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Articolul 2 Hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
spațiile de interes românesc; participarea la inițiativele militare de cooperare regională (Reuniunile Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei SEDM); Grupul de Cooperare Navală la Marea Neagră BLACKSEAFOR; participarea în Marea Neagră la operația BLACK SEA HARMONY; Batalionul multinațional de geniu "TISA"; Batalionul mixt româno-ungar de menținere a păcii; Inițiativa de securitate a frontierelor la Marea Neagră. Cel de-al patrulea obiectiv al politicii de apărare a României vizează susținerea activității autorităților publice în vederea asigurării funcțiilor vitale ale societății. Sprijinul acordat adrninistrației centrale sau locale se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
una armată, ce afost „încredințată grupurilor active” și una pașnică, în care vor activa așa-zise „grupurile pasive”. Astfel „Grupurile active” erau bine organizate încât, direct sau indirect, puteau să colaboreze „cu trupele maghiare în eventualitatea declanșării unui conflict armat româno-ungar”. Acestea erau foarte bine antrenate în acte de sabotaj și de terorism, de procurare de informații sau de sprijinire a parașutiștilor și de distribuire de arme aduse din Ungaria etc. Aria de operații era zona Transilvaniei care nu a fost
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care i-a propus regelui Ferdinand și lui Ionel Brătianu ca Ungaria să se alipească la România, într-un stat dualist, după modelul dualismului austro-ungar instituit în 1867! Nici mai mult, nici mai puțin! După cum se vede instituirea unui dualism româno-ungar a fost proiectul politic cel mai dorit, speranța cea mare a politicienilor maghiari! Probabil că lipsiți de exercițiul guvernării, al libertății, fruntașilor unguri le-a fost teamă de riscurile și provocările la care te supune vrei, nu vrei, suveranitatea. S-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a călători, dreptul la cuvînt și la practicile religioase, în mod excesiv, comparativ cu standardele occidentale. Restricțiile le suportau, însă, toți cetățenii români, indiferent de etnia și religia de care țineau. Mai mult decît atît, dat fiind conflictul istoric româno-ungar, orice restricție avea să fie respinsă în special de unguri și catalogată imediat ca discriminatorie 1799. Pe 2 iunie, Ford a cerut Congresului să-i permită să-și exercite dreptul de a scuti România de prevederile Paragrafului 402 privind emigrarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest vot, succesul lui Wolf și al adepților săi era pe jumătate asigurat. Mai rămînea ca și Senatul să adopte un amendament similar. București, Budapesta și Moscova Votul Camerei Reprezentanților nu era singurul motiv de iritare pentru Ceaușescu. Și relațiile româno-ungare luaseră o întorsătură nefastă. Delegatul maghiar la cea de-a Treia Reuniune a Conferinței pentru Securitate și Cooperare Europeană din Viena ridicase problema discriminării ungurilor în statele învecinate. În aceste prime declarații făcute în decembrie 1986, el nu pomenise, însă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a alimenta conflictul. Problemele legate de drepturile omului aveau priză la public și, în scurt timp, situația minorității maghiare din Transilvania a ajuns în atenția opiniei publice internaționale, captînd și interesul cîtorva congresmeni americani. Pe lîngă faptul că relațiile româno-ungare continuau să se deterioreze, Ceaușescu a primit încă o veste proastă. Gorbaciov voia să facă o vizită la București. Ministrul sovietic de Externe, Șevardnadze, ridicase această problemă în luna octombrie a anului 19862440 și în mai, România rămăsese singura țară
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe acești susținători. Audierile de pe 5 mai s-au axat pe situația minorităților ungare din România și Cehoslovacia. Thomas Simons, un delegat al secretarului adjunct de stat, a prezentat poziția Administrației. Casa Albă nu intenționa să se implice în litigiul româno-ungar cu privire la tratamentul minorităților etnice și nici în disputa referitoare la drepturile istorice privind Transilvania. Președintele nu avea nimic de cîștigat dacă lua partea uneia din cele două țări în această dispută. În consecință, Simons s-a limitat, în declarațiile sale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
graniță. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la problema "sistematizării". Conducerea de la Budapesta voia ca Ceaușescu să oprească acest program. Acesta a refuzat, dar a permis Ungariei să trimită o delegație, pentru a supraveghea implementarea proiectului 2518. La sfîrșitul anului, relațiile româno-ungare erau la fel de tensionate. În tot acest timp, Ceaușescu a încercat să-și mențină relațiile cu diversele companii americane. La cîteva săptămîni după anunțul din februarie al Departamentului de Stat, liderul român a trimis membrilor Consiliului Economic Româno- american un mesaj
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar fi fost aprobată, această măsură ar fi interzis Statelor Unite să importe vin, brînză, carne și alte produse agricole din România 2547. Întrucît Europa de Est era cuprinsă de un val de schimbări liberale, Bucureștiul a construit bariere de-a lungul graniței româno-ungare, pentru a împiedica alte mii de oameni să fugă de persecuții și sărăcie 2548. La un Congres Est-Vest al drepturilor omului, de la Paris, delegatul ungur Andre Erdos a pus un semn de egalitate între România și Africa de Sud, descriind barierele de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exercite presiuni serioase pentru ca aceasta să nu accepte cererea Congresului privind îmbunătățirea situației drepturilor omului în România ca o condiție a prelungirii Clauzei. Pe măsură ce scădea numărul susținătorilor Clauzei României, creștea cel al oponenților. Aproape pe tot parcursul ultimului secol, relațiile româno-ungare au fost încordate, din mai multe motive, unul din cele mai importante fiind revendicarea Transilvaniei. Cînd s-au stabilit în America, imigranții ungari și cei români și-au adus cu ei și antipatia reciprocă. Deși nu există cifre exacte, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
articolul intitulat O graniță imposibilă, în care sublinia cu argumente sub raport etnic, socialeconomic și istoric, imposibilitatea menținerii graniței româno ungare. Lapedatu a considerat cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei horthyste ca fiind o situație vremelnică, precizând în articolul său: ,,granița româno-ungară de la Viena trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fost un dictat impus României de către Germania și Italia, în favoarea Ungariei. Față de un astfel de abuz, Alexandru Lapedatu a răspuns prin articolul intitulat O graniță imposibilă, în care sublinia cu argumente sub raport etnic, socialeconomic și istoric, imposibilitatea menținerii graniței româno-ungare. Lapedatu a considerat cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei horthyste ca fiind o situație vremelnică, precizând în articolul său: ,,granița româno-ungară de la Viena trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
prin articolul intitulat O graniță imposibilă, în care sublinia cu argumente sub raport etnic, socialeconomic și istoric, imposibilitatea menținerii graniței româno-ungare. Lapedatu a considerat cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei horthyste ca fiind o situație vremelnică, precizând în articolul său: ,,granița româno-ungară de la Viena trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]