203 matches
-
1939 a fost bursier al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses (Franța). Și-a completat instrucția universitară printr-un doctorat pregătit la Freiburg im Breisgau, cu Martin Heidegger (1940-1947). Începând din 1942 este lector de limba și literatura română la Catedra de romanistică a lui Hugo Friedrich la Universitatea din același oraș. Pleacă la Paris în 1947 ca bursier al Universității germane și, la recomandarea lui Jean Wahl, devine, în același an, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique, unde activează până în 1951
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
a lumii lumen "se împlinește în orizontul misterelor lumii cu afectivitate" (p. 243-244). Privind așa lucrurile, e de la sine înțeles că nu putem delimita rigid eseistica de literatura propriu-zisă a Svetlanei Paleologu-Matta, născută în 1928, la București, cu studii de romanistică la Paris și Zϋrich, autoarea unor prestigioase lucrări de luminoasă metafizică asupra operei lui Bacovia și Eminescu. E un caz clasic în care autoarea i-a citit pe Nietzsche, Heidegger, Borges, Paul Valéry, apropiindu-se în acest fel de zona
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de alcătuire sufletească, la probleme care țin de „forul lăuntric“. Asta îmi amintește de o discuție purtată în 1975 cu un student din Germania Federală, participant la o grevă universitară care cerea eliminarea latinei din programa analitică a facultăților de romanistică și protesta împotriva scumpirii untului la „mensa“ cu cinci pfenigi. Am încercat să-i explic cum stau lucrurile în țările comuniste și ce răsfăț implică, prin contrast, cocheta lor răzmeriță. A fost de acord, dar a adăugat, după o scurtă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
S. Micu și Gh. Șincai (Elementa lingua daco-romana sive valachicæ, 1780) (v. Gheție 1975; ILRL 1997; Timotin 2016). Astfel, se cuvine să atragem atenția, de la început, asupra faptului că faza veche a limbii române nu corespunde cu ceea ce bibliografia de romanistică consideră faza veche a limbilor romanice (care au atestări timpurii)42, ci este mai degrabă o fază medievală a românei prin raportare romanică. 3.2 Corpus Corpusul analizat constă în texte originale și traduceri din secolele 16-18 incluse în corpusul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2015a). În lingvistica romanică, Poole (2007) îl indică pe filologul Winthrop Holt Chénery ca fiind primul care a observat posibilitatea nonadiacenței pronumelor clitice la verb, denumind acest fenomen interpolare (engl. interpolation). În funcție de analiza sintactică data acestor structuri, în bibliografia de romanistică a mai circulat și termenul engl. scrambling (preluat de la analiza limbilor germanice), cu echivalentul românesc aproximativ dislocare (e.g., v. Martins 2002 asupra portughezei; Dragomirescu 2014, 2015a asupra românei vechi). Vom folosi în continuare termenul de dislocare, deși din analiza pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sintactice decât în limba modernă; deplasarea V-la-C nu se manifestă doar în vederea verificării trăsăturii [+directiv], ci reprezintă o strategie generală de marcare a forței asertive (v. Ledgeway 2008), speficifică limbilor romanice vechi - prin aplicarea testelor sintactice propuse în bibliografia de romanistică pentru analiza fazelor vechi ale limbilor romanice ca sisteme cu gramatică V2 relaxată (cu excepția francezei vechi, care prezintă o gramatică V2 strictă), se poate conchide că structurile cu deplasare V-la-C din româna veche sunt o formă reziduală a gramaticii V2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aflau o zestre culturală fabuloasă, ce stârnea admirație și uimire. De câte ori era cazul, puneam accentul pe relații ale unor personalități din străinătate (scriitorul Gino Lupi, din Italia, prof. univ. dr. Alf Lombard din Lund, Suedia, Gustav Weigand, șeful catedrei de romanistică la Universitatea din Leipzig, Jean Boutière, profesor la Sorbona, care și-a dat doctoratul, cu Ion Creangă), cu localnici de seamă. După 5 ani de navetă din Suceava (unde locuiam) la Fălticeni, „mam adunat acasă”, obosit. Am lucrat mai departe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de specialitate. Fiecare parte va sprijini studierea limbii, literaturii, istoriei și civilizației celeilalte țări, precum și prezentarea celeilalte țări în manualele școlare și cursurile universitare, corespunzător obiectivelor prezentului acord. Ele vor promova în continuare activitatea didactica și de cercetare în domeniul romanisticii și germanisticii, precum și editarea de lucrări în aceste domenii, schimbul de lectori și participarea unor cadre didactice și studenți la cursurile de vară, colocvii științifice și alte manifestări similare. Articolul 4 Părțile vor promova și sprijini colaborarea în domeniul culturii
ACORD din 27 iunie 1980 de colaborare culturală şi ştiinţifică între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Democrate Germane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133070_a_134399]
-
române, ale centrelor culturale românești, precum și ale lectoratelor de limbă, literatura și civilizație românească, cu suportarea cheltuielilor prilejuite de derularea programelor, precum și a cheltuielilor privind cazarea, masa și transportul intern. ... (2) Universitățile organizatoare pot invită, anual, personalități străine din domeniul romanisticii, cu suportarea cheltuielilor prevăzute la alineatul precedent, din veniturile proprii realizate în condițiile legii, inclusiv din taxele de participare. ... (3) Alte instituții, fundații, organizații românești sau străine interesate își pot înscrie invitații lor la aceste cursuri, cu achitarea taxei de
HOTĂRÎRE Nr. 522 din 26 iunie 1996 privind organizarea anuală a cursurilor de vara de limba, literatura, istoria şi civilizatia românească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115543_a_116872]
-
de Iași, Paul Miron s-a exilat în Germania stabilindu-se, în 1962, la Freiburg, un important centru al diasporei române. Din 1972 devine singurul profesor universitar din Germania care se ocupa de limba și literatura română, în cadrul catedrei de romanistică pe care a condus-o mult timp și unde a pus bazele fragilei discipline europene numită "românistică". Legat de Iași și de câțiva oameni de calitate pe care îi aprecia aici (Al. Andriescu și Al. Zub, între primii), pornește, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebuie să amintim volumul lui Theofil Simenschy și al lui Gheorghe Ivănescu, Gramatică comparată a limbilor indoeuropene (1981) sau pe cel al Luciei Wald și al lui Dan Slușanschi, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene (1987). Școala românească de romanistica este considerată una dintre cele mai bune din lume, romaniștii români 13 publicînd lucrări considerate fundamentale în acest domeniu (v., printre altele, volumele colective Enciclopedia limbilor romanice sau Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice). Amintim și celebra lucrare a lui Iorgu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
engleză, From Latin to Romanian (2005). Volumul El problemă de las lenguas en contacto, UNAM, México, 1988 cunoaște o ediție românească revizuită, Limbi în contact, Editura Enciclopedica, București, 1997 și una spaniolă: Lenguas en contacto, Gredos, Madrid, 1998. În domeniul romanisticii, Marius Sală mai publică Le judéo-espagnol (1976), L'unité des langues romanes (1996), precum și o serie de lucrări scrise în colaborare, cum ar fi El léxico indígena del español de América. Apreciaciones sobre șu vitalidad (1977). Lucrarea Limbile lumii. Mică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de pe alte continente. Cea mai cunoscută împărțire a limbilor romanice cuprinde un grup italo-romanic (română, dalmata, italiană, retoromana și sarda), un grup galoromanic (franceză și occitana/ provensala) și un grup iberoromanic (catalana, spaniolă și portugheză). Friedrich Diez, unul dintre întemeietorii romanisticii, împărțea limbile romanice în limbi sigmatice (folosesc desinența -s pentru plural) și asigmatice (folosesc desinențe vocalice pentru plural). În cea de-a doua categorie intră limbile română și italiană. În articolul din LL autorii descriu limbile romanice în special prin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Edimpex S.R.L., București, 2008. Vinereanu, Mihai, Rădăcini nostratice în limba română/ Nostratic Roots în Romanian Language, Editura Alcor Edimpex S.R.L., București, 2010. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Introducere în studiul limbii occitane (provensale), Universitatea din București, Institutul de Lingvistică, București, 1981. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Romanistica românească din utimele două decenii, în "Studii și cercetări lingvistice", XLVII, nr. 1-6, 1996, pp. 247-272. Walter, Henriette, Limba franceză în timp și spațiu, Casa Editorială "Demiurg", Iași, 1998. Wheeler, Max W., The Phonology of Catalan, Oxford University Press, Oxford
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 226, 228, 229, 239, 244, 249, 251, 252, 253, 258, 261, 262, 263, 270, 271, 272, 280, 286, 289, 290, 294, 296, 297, 300, 301, 305, 313, 339, 340, 346, 351, 355, 358 romanistica 18, 19, 154, 160 romanșa 107, 147, 296, 297, 322 română 19, 21, 29, 30, 55, 65, 79, 88, 90, 91, 98, 101, 102, 108, 111, 113, 117, 118, 129, 131, 132, 142, 143, 145, 147, 148, 149, 153, 154
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
glossematică 25, ~ integralista 16, 25, 71, 72, ~ pragmatică 25, ~ structuralista 25, 29, ~a americană de lingvistică a limbilor 175, 214, ~a de lingvistică textului 100, ~a franceză de analiză a discursului 100, ~a lingvistică de la Praga 76, ~a românească de romanistica 18-19 Ț tabar (mandara) 306 tabasaran 306, 321, 332 tadjika 292, 307, 335, 337 tagalog 87, 197, 260, 307, 322 tahitiană 196, 198, 284, 307, 331 tai-kadai 88, 187, 189, 190, 191, 192, 279, 308, 315, 342, 352 tamazight tarifit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanice și Bibliografia generală. 14 E vorba de o ediție revizuită și adăugita a lucrării Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluția și starea actuală a lingvisticii romanice, publicată în 1932 la Institutul de Filologie Română de la Iași. 15 Ioana Vintilă-Rădulescu, Romanistica românească din utimele două decenii, în "Studii și cercetări lingvistice", XLVII, nr. 1-6, 1996, pp. 255-256. 16 Alexandru Graur, Sorin Stați, Lucia Wald (coordonatori), Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. Subcapitolul IV. B. Clasificarea limbilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Coșeriu, Eugeniu, Principios de semántica estructural [1977], versión española de Marcos Martínez Hernández, revisada por el autor, segunda edición, Biblioteca Románica Hispánica, Gredos, Madrid, 1991. Coșeriu, Eugeniu, "Sp. no cabe duda, rom. nu încape îndoială. Pentru utilitatea unei frazeologii a romanisticii comparate" ["Sp. no cabe duda, rum. nu încape îndoială. Zur Notwendigkeit einer vergleichenden romanischen Phraseologie", 1987], în Forum, vol. 34, nr. 5-6, 1992, pp. 69-75. Coșeriu, Eugeniu, Competencia lingüística. Elementos de la teoria del hablar [Sprachkompetenz. Grundzüge der Theorie des Sprechens
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
262. 59 Harald Thun, "Quelques relations systématiques entre groupements de mots figés", în Cahiers de lexicologie, vol. 27, 1975, p. 58. 60 E de semnalat, în această privință, că însuși Eugeniu Coșeriu a pledat intens pentru "utilitatea unei frazeologii a romanisticii comparate", pe care a și schițat-o, de altfel, într-o suită de studii proprii: Eugeniu Coșeriu, "Ein Wieb ist ein Weib, fr. femme que femme, rom. femeia ca femeia", în Festschrift für Karl Baldinger zum 60. Geburtstag, Niemeyer, Tübingen
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Tübingen, 1979, pp. 266-282; Idem, "Tenir Dieu par les pieds", în Revue romane, nr. 18 [= Mélanges d'études romanes offerts à Leiv Flydal], 1979, pp. 34-44; Idem, "Sp. no cabe duda, rom. nu încape îndoială. Pentru utilitatea unei frazeologii a romanisticii comparate" ["Sp. no cabe duda, rum. nu încape îndoială. Zur Notwendigkeit einer vergleichenden romanischen Phraseologie", 1987], în Forum, vol. 34, nr. 5-6, 1992, pp. 69-75. 61 Harald Thun, Probleme der Phraseologie. Untersuchungen zur wiederholten Rede mit Beispielen aus dem Französischen
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dialectul moldovenesc al limbii române, care se vorbește în Moldova (R.P.R.) dintre Prut și Carpați”. Însă, misiunea consemnării acestor realități evidente a revenit unor istorici, lingviști și etnografi străini. Inexistența limbii moldovenești o constata lingvistul Carlo Tagliavini la Congresul de romanistică din 1956. El afirma că „pretinsa limbă moldovenească nu este, în fond, decât româna literară, scrisă cu alfabet rusesc, ușor modificat (adică în chirilică modernă, diferită de chirilica slavei eclesiastice folosite de Țările Române pe parcursul secolelor), cu unele ușoare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
centrală a continentului European și sînt în număr de zece: româna, dal-mata (astăzi dispărută), retoromana, italiana, sarda, provensala (occitana), franceza, catalana, spaniola și portugheza. Ele au fost clasificate în mai multe moduri, mai întîi de însuși întemeietorul lingvisticii romanice (sau romanisticii 39) Friedrich Diez, care avea în vedere modul de formare al pluralului. După acest criteriu, româna și italiana sînt limbi asigmatice deoarece formează pluralul în vocală, iar celelalte sînt sigmatice pentru că formează pluralul cu desinența -s. O altă clasificare, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gr. ειδόλον), s-a putut ușor raporta la lat. idolum, cu aceeași origine grecească, atunci cînd româna literară a fost orientată spre lumea occidentală. 38 În anul 276 în zona apuseană și în anul 610 în cea răsăriteană. 39 Cuvîntul romanistică provine din germ. Romanistik. Germanii sînt, de altfel, cei care au fundamentat această știință și au realizat cele mai impor-tante lucrări în domeniu. 40 În multe limbi germanice nordice și de vest nu există desinențe personale, în unele există însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
oameni care să se dedice cărții, s-o facă cunoscută și în alte spații culturale? Cei care acum sunt de vârsta a doua sunt cei ce au învățat limba română la cursurile de la Sinaia a anilor 70, la seminariile de romanistică cu lectori români ai marilor universități europene. Acestei strălucite pleiade i s-au adăugat în ultimul deceniu tinerii care veneau la cursurile de la Mogoșoaia organizate de ICR (sper din toată inima că există în continuare). În Germania am avut în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
singura ediție completă din Germania) se află în al 13-lea an de la apariție și anual se mai vând până la 20-30 de exemplare dar... cumpărătorii nu sunt cititori de rând, ci bibliotecile universitare din tot spațiul german cu secții de romanistică și subsecții de românistică. Studenților le este ușor să-și scrie lucrările cu această carte unde au toate reperele de care au nevoie, mai ales că este bilingvă. Deci interesul pentru "Eminescul meu" e doar de ordin pragmatic. La fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]