758 matches
-
pe care am cunoscut-o am vorbit cu un greiere și cu fratele său de pământ păianjenul păreau amândoi străini în starea de atingere unul legat de ovulele adâncului altul lovindu-se de propriul sunet ca două pietre aflate în rostogolire nimic nu este astfel a început să spună cel ce ucide cum aripa ta atinge aerul nimic nu se aseamănă cu respirația literei înainte de a fi număr în adâncul unei dureri liniștea este starea de absolut a firii nu trebuie
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
din lacrima promisă lor când începutul și sfârșitul se sărută pe o falie de așteptare, golită de farmecul gândurilor de întrupare a fericirii, într-un gest prins între zalele orgoliilor și tandrețea sublimă a inimii. mi-a mai rămas o rostogolire printre frunzele căzute deja sub tălpile tale, când vei pleca uimit de alt anotimp și când toamna va deveni pentru tine simplă trecere a timpului către nimicul unei ierni obișnuită a fi de gheață pentru flăcările ce ard veșnic într-
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
de sus, de pe stânci, un puhoi de apă se revărsă în gol, creând în jur o zarvă asurzitoare ce se înălță către crestele ce plutesc printre norii de ceață. Curentul de aer format de deplasarea masei de apă în gol, rostogolirea acesteia pe stânci, precum și stropii desprinși din ea și purtați de curent, te revigorează cu noi energii. Este un spectacol fascinant oferit de mama natură pe scena munților. Reîntors în mica stațiune turistul poate lua telecabina și de la înălțime să
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
2011 Toate Articolele Autorului Fii binevenit! Fii binevenit la mine! Să ne-ntindem la taifas, Să-mpletim cum se cuvine Drum de vise spre Parnas. Un perpetuum mobile... Să-nălțăm câte-un palat, Contraziceri grav-subtile, Timpul în ecou sculptat; În rostogoliri - cuvinte Sclipitoare și tumult, Împletirea lor cuminte Cu izvoare de demult. Hai să ne jucăm cu spade Și-apoi iute să pornim Într-o raită prin Ciclade, Fiecare, anonim. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Fii binevenit! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
FII BINEVENIT! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356621_a_357950]
-
-și iertare și rememorând secvențe din viața lor.Doar o lumânare aprinsă și un buchet de flori erau martorele emoțiilor. Autorul e un meșter al spontaneității stilistice, al arhitecturii și mai ales al creionării personajelor.De la Gogol a învățat probabil rostogolirea amănuntului banal până la fantastic, iar de la Celin a preluat ceva din romantismul relatării. Oricum Toader T.Ungureanu este un prozator original și viguros. Capitolele acestui roman trăiesc prin aspectul lor compozit: amestec de narațiune poetică și relatare magică, parabole cu
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
droga! vor țipa, o vor acuza, - altminteri cum ar fi reușit ea, o cățea, să se desprindă dintre noi, din noroi??? ... ” - Nu-ț' mai bate capu' acela frumosu' cu ce-o fost, cu ce ... ai fost! Tu ești numai' o rostogolire din ,,roata” trenului ăstuia, care taman pentru femei ca noi o fost conceput ... Zise și nu pentru sine, oacheșa corpolentă, apăsând din două în două silabe și crișcând din măsele ca și cum ar fi fost bărbat în putere și nu o
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și trâmbițe - „și-n augmentata strălucire / ce-și revarsă / plenitudinea celestă / naște / feeric rod de cuvinte / cu dor adânc de țară...”. Atracție pentru semnele belșugului/recoltei (nu doar în „Toamnă târzie”). Scântei de expresie. „[...] rostogoliri de fân / peste carul vremii...” Finale în suspensie. Implicare afectivă. „O, și pragul uitărilor, / ros de cari, / care-ți mai așteaptă pașii / din visul copilăriei / rătăcit prin unghere de ecouri...”. Poetă pozitivă. Mare suflet. „și a rămas / scris pe cer
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
ne rostogolim la vale, ne tragem sufletul și iar ne rostogolim. Învăluiți în ceață, privim spre soare, noaptea visăm drumul, și dimineața ne rostogolim iarăși spre zări uitate sau necunoscute, încâlcite, greșite sau ascunse, și obosiți, spre târziul vieții, încetinim rostogolirea. Tragem aer în piept și în perioadele de epuizare, pe căi nevăzute, ne încărcăm de proaspete energii venite din univers și iar pornim până va veni timpul să ne înălțăm, ca să completăm energia din care am primit și noi. Dar
SENSUL GIRATORIU AL VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369550_a_370879]
-
fiind turtită spre interior. Nu-și putea permite să verifice și ușa din dreapta, deoarece ar fi însemnat să se expună riscului în cazul în care mașina, și așa într-un echilibru îndoielnic, l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de stâncă de care se agățase. Luă o piatră și sparse geamul, căutând să nu accidenteze și mai mult tânăra cu cioburile ferestrei. Nu știa dacă mai era sau nu în viață. Își dezbrăcă repede bluza, o înfășură
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
îmbrăcată într-o ținută sport. Reuși să o scoată prinzându-i mijlocul subțire cu mâna dreaptă și trăgând-o cu ceva dificultate pe fereastra spartă. Mașina se legănă punând viața amândurora în pericol. Putea să-i angreneze pe amândoi în rostogolirea sa spre fundul râpei. Când scoase definitiv victima din mașină, o așeză pe un strat ud de frunze, și verifică dacă mai are puls. Nu-și putea da seama dacă îl are. Avea o vânătaie urâtă la frunte. Posibil se
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
fata să scape cu viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese instantaneu din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă, creând panică printre cei ce priveau de sus și nu știau dacă a prins pe cineva în rostogolire. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură porniră vâlvătaia ce se prelingea spre dâra de benzină ce se scursese din rezervor. Din șosea se auzeau sirenele celor de la SMURD și ale pompierilor care au ajuns într-un timp record
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
de sus, de pe stânci, un puhoi de apă se revarsă în gol, creând în jur o zarva asurzitoare ce se înalță către crestele ce plutesc printre norii de ceață. Curentul de aer format de deplasarea masei de apă în gol, rostogolirea acesteia pe stânci, precum și stropii purtați de curent, te revigorează cu noi energii. Este un spectacol fascinant oferit de mama natură pe scena munților. Reîntors în mica stațiune turistul poate lua telecabina și de la înălțime să admire panoramă încântătoare care
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
știa cum mă cheamă. Nu mă va căuta... Ochii... Ochii i-am deschis când m-am oprit din zbor. Nu vedeam nimic... - Iartă-mă că te întrerup!... Ai realizat cumva din ce anume cauză? Lumina roșie, teama, șocul puternic sau rostogolirea? Aici nici subconștientul nu a înregistrat totul. ... Poate că nu am reușit eu să-l activez corect... Cred că lumina roșie extrem de puternică... sau lovitura de zăpadă. Era tasată, presupun... - Nu, nu zăpada, chiar dacă era tasată și înghețată. În zăpadă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ȘI DE NU VA FI SĂ FIE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o veghe povârnită pe brumate așteptări îmi împlânt privirea tristă în tomnatecele zări așteptând rostogolirea unor clipe care mint după ce-au băut frenetic al destinului absint. Și nu-mi pasă că-i totuna cu ce-a fost ce pare nou, că de fapt ceea ce este nu-i chemare, ci ecou. Stau și număr numai
ŞI DE NU VA FI SĂ FIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352726_a_354055]
-
TĂCERI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1172 din 17 martie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie parte din setul de 15 poezii participante pentru calificarea în Antologia Sărutul iubirii! Calificare obținută la care am renunțat! Munții înserării numai murmur rostogoliri de trupuri săruturi în cascadă așternute în viforul arcuitelor tăceri atingeri de forme pulberi nesperate învăluie pierdutele cărări șoaptele îngheață în rana clipelor păgânelor tăceri și din adâncuri strigătul mut așteaptă năvalnic învierea eternului cuvânt. Referință Bibliografică: Arcuitelor tăceri / Gheorghe
ARCUITELOR TĂCERI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354144_a_355473]
-
își mai găsesc iepurii și porumbeii în căușul pernei când toată lumea are nevoie de un prieten, tu toamnă poți să-mi fii? în fața ruginitului tău tablou într-o evadare a domesticirii mele de tomnaticul adult mi se îndoaie genunchii a rostogolirii hainei tale în jurul meu și nu știu dacă îmi e bine dar te simt http://www.youtube.com/watch?v=DsdjP1VNWgo *poză și melodie-internet Referință Bibliografică: toamna aceasta trece printre noi / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TOAMNA ACEASTA TRECE PRINTRE NOI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347243_a_348572]
-
o parte a calului. A scăpat coama din mâini și a căzut în colbul încins al drumului icnind dureros de lung. Abia a avut timp să întindă mâinile la contactul cu pământul, să nu se lovească la cap. După o rostogolire a rămas lat, culcat pe spate. Într-o clipită a văzut copita unui picior din spate deasupra pieptului său. A închis ochii, înspăimântat. Aștepta să fie zdrobit de lovitură... N-a simțit durerea. Timpul se oprise în loc pentru băiat și
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
dragoste! Tremurătoare astre Neștiuți, nenumiți sori De dragul contopirii Se aruncă În văile cosmice În hăuri, în mări. Sub învăluitoare duioșie În noaptea asta fermecată Din locul acesta nepăzit În Pomul Vieții poți urca Trezit! Pe sub pământ Apele cheamă extatic la rostogolire Spre hățișurile libertății Dăltuind sacră amintire Perpetuare suflului vieții. Respirul egal, ochiul pierdut În imensitatea înstelată, albastră Timpul abandonat spre gloria gândului. Să crezi în dragoste Chiar dacă uneori te-ndurerează! Sublimă-nălțare Noaptea magică de Sânziene pe tărâmul devenirii În efemera
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
izbutită din punct de vedere artistic și utilă din punct de vedere social. Valentina Becart, cea care își pune amprenta asupra prozelor cuprinse în volum, dovedind că are instrumentele necesare pentru a face o creație literară autentică și rezistentă la „rostogolirea timpului”, cum îi place autoarei să se exprime. Prof. univ.dr. Mihai Păstrăguș Referință Bibliografică: Recenzie. Volumul de proză „Jertfă de seară”, de Valentina BECART / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
constată că este blocată. Nu-și putea permite să verifice și ușa din dreapta deoarece ar fi însemnat să se expună accidentării în cazul în care mașina și așa într-un echilibru îndoielnic l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de stâncă de care se agățase. Luă o piatră și sparse geamul căutând să nu accidenteze și mai mult tânăra cu cioburile ferestrei. Nu știa dacă mai era sau nu în viață. Își dezbrăcă repede bluza, o înfășură
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
tânără suplă, nu prea înaltă, așa că reuși să o scoată prinzându-i mijlocul fragil cu mâna dreaptă și trăgând-o cu ceva dificultate pe fereastră. Mașina se legăna punând viața amândurora în pericol. Putea să-i angreneze pe amândoi în rostogolire spre fundul râpei. Când scoase definitiv victima din mașină, o așeză pe un strat ud de frunze, și verifică dacă mai are puls. Nu-și putea da seama dacă îl mai are. Avea o vânătaie urâtă la frunte. Posibil se
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
unui copil, inoculându-i teamă, aducându-i vise urâte. Omul s-a temut și teme și astăzi de imaginea imaginației apocaliptice, pură și neatinsă, urmare a tot ceea ce îngrămădește în gândirea noastră ca fapte regretate însă conștientul ne duce spre rostogolirea în haos, dând mereu vina pe subconștient. Literatul a cercetat și a transpus în scrierile sale viața cu toată micimea dar și cu mărirea ei avertizându-ne că în realitate, profanul este umbra propriei umbre. El declanșează ura neputinței de
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
este blocată fiind turtită. Nu-și putea permite să verifice și ușa din dreapta deoarece ar fi însemnat să se expună accidentării în cazul în care mașina și așa într-un echilibru îndoielnic l-ar fi prins sub ea într-o rostogolire peste colțul de stâncă de care se agățase. Luă o piatră și sparse geamul căutând să nu accidenteze și mai mult tânăra cu cioburile ferestrei. Nu știa dacă mai era sau nu în viață. Își dezbrăcă repede bluza, o înfășură
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
suplă, nu prea înaltă, așa că reuși să o scoată prinzându-i mijlocul fragil cu mâna dreaptă și trăgând-o cu ceva dificultate pe fereastra spartă. Mașina se legănă punând viața amândurora în pericol. Putea să-i angreneze pe amândoi în rostogolirea sa spre fundul râpei. Când scoase definitiv victima din mașină, o așeză pe un strat ud de frunze, și verifică dacă mai are puls. Nu-și putea da seama dacă îl are. Avea o vânătaie urâtă la frunte. Posibil se
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
fata să scape cu viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese instantaneu din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă, creând panică printre cei ce priveau de sus și nu știau dacă a prins pe cineva în rostogolire. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură, porni vâlvătaia ce se prelingea spre baza muntelui. Flacăra ajunse din urmă grămada de fiare rămase din Maserati și se auzi explozia, iar o pălălaie puternică ilumină feeric fundul râpei. Din șosea
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]