KorAP: Find »[drukola/base=rotar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...37 >

913 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369

respir normal, relua alergatul. Odată ajunși, s-a cățărat ca un râs în vârful unui stejar; abia de-am putut să ajung la al doilea rând de crengi. După care ne-am potolit setea la un izvor, chiar sub copac. Rotari m-a supus acestui tratament o lună, fie că ploua sau ardea soarele, până ce am fost în stare să parcurg traseul fără să mă opresc și să mă cocoț cu el pe crengile cele mai înalte, gonind coțofenele ce-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
de muri. Podeaua toată în mozaic reprezenta o scenă cu o vânătoare de mistreți. M-am uitat mai atent, și am descoperit, îndepărtând praful cu piciorul, un înscris doar în parte citeț: ob innocentiam et labori. L-am întrebat pe Rotari: - Știi ce scrie aici? El a dat din cap. - Eu nu știu să citesc, a recunoscut fără vreo urmă de jenă. - Pentru loialitate și hărnicie, i-am tradus. - Ce înseamnă asta? - Nu știu, fiindcă lipsește o parte. Tu știi ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
izvoarele unde se adunau cerbi, căpriori și mistreți să se adape, copacii cu zgârieturile urșilor. Când a trebuit să ne-ntoarcem, ne-am spălat la izvorul de sub stejar. Tot aici am făcut schimbul de jurăminte la cererea neașteptată a lui Rotari. Cea mai importantă făgăduință pe care doi bărbați și-o pot face: taină, sfat și apărare unul pentru celălalt. În clipa aceea, mărturisesc, am crezut că era ceva smintit și ridicol, o copilărie, și am acceptat să jur doar din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
armele. Bunicul îl iubise, dar se arătase deosebit de zelos într-o singură privință: să facă din el o căpetenie, fără cel mai mărunt gest de afecțiune. În timp ce mâncam, Faroald m-a întrebat: - Când începi lecțiile? I-am răspuns: - Mâine, stăpâne. Rotari a bombănit mânios, dar a doua zi de dimineață, după baie, a venit în odaia mea. Mi-am pus pe masă cărțile, cinci la număr, din cel mai bun pergament. Aveam o Evanghelie a lui Ioan pe care mi-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
ar fi gawarfide-le longobarde. Cândva avusesem și un frumos exemplar din Thàleia, dar sfârșise în mâna cămătarului Paolino, de la care nu am mai izbutit să-l răscumpăr. Am pregătit o tăbliță cu ceara perfect întinsă și un ac de scris. Rotari s-a uitat amuzat la exponate și a zis: - Nici dușmanii nu se înving, nici pământurile nu se cuceresc cu cărți și cu pene de scris. - Dar cu ele se guvernează și se scrie istoria, am replicat. A luat loc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
a luminat. Am scos din desaga cu cărți un sul de pergament într-o stare precară; cuprindea Anecdota de Procopius din Cezareea, scrieri pe care, neputând să-mi permit să le cumpăr, le copiasem în întregime la biblioteca din Aquileia. Rotari, mi-am dat perfect seama, era fermecat de istorie, și, dacă el voia să-i vorbesc despre femei, aveam să-i fac pe plac amestecând cele două lucruri. În timp ce căutam capitolul nouă, l-am întrebat: - Știi cine e Iustinian? A

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
și nerușinările sexuale ce i-au adus faima. Când am ajuns la pasajul în care se despuia în timpul unui banchet, plângându-se că nu are încă două găuri pentru a-și ascunde sfârcurile prea mici, m-am oprit din lectură. Rotari mă privea fix, cu ochii cât cepele. - Citește mai departe! Am clătinat din cap. - Nu, va trebui să citești cartea singur. A sărit în picioare mânios. - Îți poruncesc! Am clătinat încă o dată din cap. - Rotari, tu o să fii duce. Vrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
m-am oprit din lectură. Rotari mă privea fix, cu ochii cât cepele. - Citește mai departe! Am clătinat din cap. - Nu, va trebui să citești cartea singur. A sărit în picioare mânios. - Îți poruncesc! Am clătinat încă o dată din cap. - Rotari, tu o să fii duce. Vrei cumva să fii păcălit de romani numai fiindcă ei știu să citească și să scrie, și tu nu? Sau să cazi pe mâna preoților care se vor distra pe seama ignoranței tale? Te rog, ascultă-mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
au avut alt efect decât cel de a-l enerva. Și nici măcar nu-i cerusem să studieze Retorica lui Cicero. A fost prima dată când l-am văzut în halul acesta, dar nu și ultima, căci marele defect al lui Rotari era mânia. A ridicat mâna să mă lovească, dar a izbutit totuși să se stăpânească. A plecat adresându-mi insulte și înjurături și trântind ușa după el. Nu l-am căutat, și s-a întors singur pe la ora a cincea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
odată cu cântatul cocoșilor, cu liniștirea animalelor nopții și când asurzitorul ciripit al păsărilor era încă timid. Făceam baie, mâncam ceva și urma o scurtă cavalcadă pe unul dintre caii lui Faroald. Începeam apoi lecțiile de citit și de scris cu Rotari, și, imediat după asta, el mă instruia pentru luptă sub comanda lui Gundo, despicând pari și străpungând împletituri de trestie. O alergare până la marginea așezării, apoi o nouă baie spre asfințit și cina la căderea întunericului. Așa că, seara, mă prăbușeam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
prăbușeam în pat de oboseală. Uneori adormeam fără să mă mai dezbrac și mă trezeam dimineața cu mari dureri în tot corpul, încât de-abia mă mai mișcam. Dar, puțin câte puțin, totul a devenit mai ușor. După două luni, Rotari citea și scria, chiar dacă mai făcea greșeli, în vreme ce eu, instruit cu arme de lemn și de fier de două ori mai grele decât cele adevărate, îmi întărisem mușchii, dobândind putere și agilitate. Puteam să alerg o milă fără să-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
întărisem mușchii, dobândind putere și agilitate. Puteam să alerg o milă fără să-mi trag sufletul, rezistam o oră întreagă cu spada și cu scutul în mână, reușeam să mă apăr, făcând față la cel puțin cinci atacuri ale lui Rotari, ocheam cu o singură săgeată un cocoș sălbatic aflat la douăzeci de pași distanță, și cu sulița, un cerb aflat la zece pași. VI Toți mă respectau în ciuda faptului că păream un african din cauza pielii arămii arse de soare, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
visez împreunări, trezindu-mă mânjit de propria sămânță. Odată cu trecerea săptămânilor, situația se înrăutățea, și chinul începea să se întrevadă în felul meu nervos de a mă purta și de a vorbi. Așa se face că l-am întrebat pe Rotari: - Tu cum îți descarci nevoile de bărbat? El tocmai citea primul capitol din Procopiu, pe care i-l tradusesem și i-l transcrisesem din greacă în latină, întrebându-mă când și când înțelesul vreunui cuvânt. S-a înroșit până la rădăcina

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
același lucru. De ce-mi pui o asemenea întrebare? Și-a ridicat privirea din carte, fixându-mă bănuitor și jenat. Mi-am dat pe loc seama că fusesem un prost, drept care am încercat să mai repar ceva cu trucul obișnuit: - Rotari, tu poți să-nțelegi chestiile astea, ești bărbat. Simt că nu mai pot fără să am o femeie. Și-a luat un aer serios și complice, așa cum mă așteptasem, și faptul de a vedea cât de ușor se lăsa manipulat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
lâncezeam în pat. M-a trezit și mi-a spus: -Vino, am să-ți arăt ceva! Ne-am dus la râu. În partea rezervată bărbaților se bălăceau o duzină de băieți longobarzi, cu patru sau cinci ani mai tineri decât Rotari; cea rezervată femeilor părea pustie. Mergând noi de-a lungul malului, am coborât în aval și am traversat râul pe un trunchi căzut de-a curmezișul. Am luat-o în sus, dar pe malul opus. De îndată ce-am auzit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
pustie. Mergând noi de-a lungul malului, am coborât în aval și am traversat râul pe un trunchi căzut de-a curmezișul. Am luat-o în sus, dar pe malul opus. De îndată ce-am auzit glasurile băieților în apropiere, Rotari mi-a făcut semn să tac, și am început să ne furișăm, la adăpostul vegetației râului. Ne-am oprit în spatele unui gard viu de sălcii, soc și arini, chiar la înălțimea gardului de nuiele de pe râu. Din acel loc am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
strigăt cumpătat. Un stol de adolescente, fiice de servitori și țărani, și-a făcut apariția. Și-au scos tunicile scurte și au intrat în apă goale, râzând și strigând, împresurate de libelule albastre. - Uită-te atent, mi-a zis malițios Rotari dintr-o suflare, arătând spre gardul de nuiele. De partea băieților s-a lăsat o tăcere neașteptată și, urmărind privirile bătrânelor care râdeau dându-și coate, am văzut gardul cum se clatină puțin. Fetele s-au prefăcut că le e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
au prefăcut că le e teamă și s-au adunat ciopor, acoperindu-și cu mâinile părțile rușinoase. - Iată de ce femeile stau în apă în amontele râului. Secrețiile bărbatului, amestecându-se cu apa, ar putea să le lase gravide, îmi explică Rotari. M-a amuzat neștiința lui, și m-am gândit că nu era suficient să-l învăț doar latina. În timp ce ne-ntorceam, mi-a spus: - E un secret, dar ne-am jurat unul altuia. Dacă vrei, te duc acolo unde merg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
că aveam într-adevăr nevoie, așa că am lăsat la o parte rușinea și prudența și am fost de acord. Am luat caii și am mers preț de două mile spre apus. - Trebuie să te previn asupra unui lucru, a spus Rotari rupând tăcerea înțesată de jenă. - Spune-mi. - Am auzit de la niște bătrâne că aceea la care mergem este o masca, un pricolici, dar eu nu cred în așa ceva. Am surâs. - Nici eu nu cred. Nu există vrăjitoare, cu atât mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
se-nalță un străvechi paraclis, împrejmuit de plopi, în mijlocul unei pajiști. Ușa bisericii era deschisă, și, din instinct, m-am dus să văd ce era înăuntru. Între cercul de copaci și paraclis se vedeau câteva morminte având deasupra cruci grosolane. Rotari m-a urmat tăcut, fără să se opună schimbării de direcție. Înăuntru era un bărbat care părea în vârstă, și asta poate numai fiindcă pătimise mult. Înmuia un penel într-un vas plin cu cerneală roșie și trăgea linii drepte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
va binevoi, și fără ca eu să vreau, se va ivi chipul Mântuitorului. M-am uitat din nou la picturile acelea de pe zid și i-am urat: - Dumnezeu să-ți călăuzească mâna! Am ieșit în pripă și l-am întrebat pe Rotari: - L-ai mai văzut vreodată pe bătrânul acela? Mi-a răspuns că bărbatul venise pe domeniu cu o săptămână înainte de sosirea mea. S-a așezat sub stejar și a început să vorbească, închipuindu-și că-l asculta cineva, deși nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
spre a-și arăta enormul și largul vagin. Era grasă, urâtă, asudată și unsuroasă. Mi-a făcut scârbă. Și-n plus, întâlnirea cu bătrânul mi-a stricat, fără să știu de ce, buna dispoziție. L-am tras repede după mine pe Rotari, fără să scot vreun cuvânt, urmăriți de măscările femeii. În timp ce ne întorceam acasă, mi-am dat seama că Rotari se simțea umilit. - Iartă-mă, i-am spus, am înțeles și-ți prețuiesc bunele intenții, dar femeia aceea era chiar o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-n plus, întâlnirea cu bătrânul mi-a stricat, fără să știu de ce, buna dispoziție. L-am tras repede după mine pe Rotari, fără să scot vreun cuvânt, urmăriți de măscările femeii. În timp ce ne întorceam acasă, mi-am dat seama că Rotari se simțea umilit. - Iartă-mă, i-am spus, am înțeles și-ți prețuiesc bunele intenții, dar femeia aceea era chiar o lepădătură. - Nu-ți era bună să te descarci? m-a întrebat. - Pentru așa ceva sunt de-ajuns visele și închipuirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
experiență de viață era la nivelul unui băiat, și nu mă-nțelegea întru totul. - Tu ești călărețul, și ea, iapa; te urci pe ea, alergi, cobori și îți vezi de drum, a stăruit el. - Cine ți-a spus lucrul ăsta, Rotari? - Gundo, mi-a răspuns. - Și cum e cu ce mi-ai povestit despre sclava Clotilde? Oricum, sfatul meu e să nu ai de-a face cu prostituate de genul acesta. M-am uitat la el pe furiș și i-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
a poftit să stau pe un pietroi sub un smochin. După ce a ascultat o vreme strigătul unei cucuvele, a intrat direct în subiect. - L-ai dus pe nepotu-meu la curva aia numită Muzia? N-am spus că fusese ideea lui Rotari; m-am limitat să-i relatez adevărul adevărat, dar ca și cum totul a avut loc întâmplător. Mi-a cumpănit cuvintele, nu foarte convins, după care a hotărât: - Tu oricum ai nevoie de o femeie, și mâine o vei avea. Era o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]