428 matches
-
lasă-l să acopere privirile noastre înzăpezite una în alta! Freamătul cuprinde-mi-l in brațele inimii tale de gerul vremurilor neprielnice ascunzăndu-l. Ianuarie Picuri, picuri din gândurile tale pe corzile sufletului meu, fac această ninsoare albă-răscolitoare, să devină chemare rotitoare. Și asta, în primele zile din anul ales, sub fulgii căzuți din ce în ce mai des, întâlniri priviri în aceeași zare, ascunzându-ne pe noi de noi, în aceeași stare, stau în așteptare. Tăcute, dar grăitoare sentimentele-mișcătoare, aidoma crengilor sub zăpadă își păstrează
ALB de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381014_a_382343]
-
în propriile gânduri între extatic și tristețe. între nu știu ce și nu știu cum. între prezență și absență. să te destăinui gândurilor tale singurele care te ascultă și nu te întreabă de unde au venit. singurele care te fură de aici. într-un spațiu rotitor în balans. și numai unul dintre gânduri să fie gândul central. să cauți apoi primul gând care te-a purtat a aiurare și să nu ți-l mai amintești decât pe acela cu care te gândeai la un pom și
POEME TIMIDE (3) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381440_a_382769]
-
ochi al apelor cosmice ce se-nvârt ca o balerină de foc, cu rochii țesute din scânteieri de stele, din cefei de fierbinți, din pitice albe, și galbene, și roși, strălucind orbitor... Te răsucești grațios și-ți întinzi pătimași brațele rotitoare aprinse ca să cuprinzi neantul ce veșnic fuge de tine. Lentilă cosmică gigantă prin care veșnicia ne privește mirat ca pe niște viruși efemeri, dar inteligenși și ciudaș, plămădiți din lumini și din umbre gânditoare, ce-ar putea devora tot Universul
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
toate direcțiile golului imens, nebun, absurd și de ne-nțeles, universul umflându-se ca o budincă infinită, cu stafide de stele în inima lui... Galaxiile - ceremonii gestante de focuri sacre abisale clocotind, flori cosmice cu nunți de atomi care dansează rotitor, căutând-se-ntre ele sau îndepărtând-se brusc unele de altele printr-o explozie armonică uriașă, dintr-o cumplită răbufnire autoconcepută a unui Punct cu densitate strânsă peste imposibil - de un probabil Big Bang cosmic monstruos, halucinant în felul lui
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
gând. Nu pot să pun lumina sub obroc, să calc pe nuferi fără milă și sfială, să biciuiesc cu necinstit avânt pământul gata de rodire fie ploaie, fie vânt. Nu pot să tai din carnea sufletului de la poalele nevoii, neobosita, rotitoarea dăruire, să fiu călăul ce ucide bucuria, când toate florile se pleacă voii. Nu pot să-nfig cuțitul crud în inima ce bate după ritmul păcii, după divorțul nopților de zi, când ani în șir s-a reflectat scindarea-n
RĂSPUNS de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372492_a_373821]
-
aburit cuvintele). Contracarează: ``Răstorn o amintire peste timp, Parcă-mi revine armonia-n fugă`` (Zboară timpul) sau se cufundă în jocul acestuia ca în atmosfera de poveste ( În palma amintirii). Lucidă, îi simte efectul : ``Timpul magic ne-nchide În ornice rotitoare``, ``Taina crește``. Percepe un moment al eternității în care va despleti ``tăcerea peste zare``alături de ființa iubită ; iar ascensiunea pe Scara virtuților``se va produce concomitent (Vor trece...). ``Timpul sonor`` apare însoțit de umbre reci, zdrențuite ușor :``. Fixând pe gând
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
taină foamea a plecat să se culce, ochii în ochi se pătrund și se satură. Gândul are un mugure ascuns, izbește cu dalta în piatră, scrie sfârșind în cuvântul ce iese din fântâni spre cer. Atingând cu privirea un cuib rotitor ca un izvor în cremene, unde lumina gândește pe Unul și ceilalți se întrevăd în EL. Cu zâmbetul, în numele lui, fructul celest se naște cu inima roșie ori verde, moștenire pământului să-i fie. Referință Bibliografică: Zidind în piatră / Llelu
ZIDIND ÎN PIATRĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348889_a_350218]
-
poduri de lemn, prin scândurile cărora Ana, oprindu-se, putea să vadă sub pașii săi temători, cum apa se învolbura bolborosind în jurul pilonilor, smucind puternic bărcile acostate în apropiere și-apoi se desprindeau aruncându-se-n vad în jucăușe cercuri rotitoare, ca să curgă apoi lenevindu-se mai departe, spre balta ce se ghicea a fi foarte aproape în spatele caselor, din care seară de seară, un adevărat concert de broaște, se făcea auzit acompaniindu-i somnul. Din loc în loc, șirul de case
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
lumina sedus! CÂNTEC FRÂNT M-ai coborât în iarnă, mi-ai jefuit lumina Și m-ai furat de o răsărită poartă Cântecul meu frânt rătăcește, rătăcește Dar nu va muri, neatins călătorește Spre miraculoasa mea stea răbdătoare Care m-ademenește-n cercuri rotitoare. Fascinante, nevăzute păsări din abis Mă locuiesc, mă trezesc fulgerator ca-n vis Și mă ivesc parcă zidindu-mă din ele... Din tâmplă-mi izvorăște iarăși căutarea In irizări aprinse de apus, văd deșertăciune Simt cum mă traversează val de
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Acasa > Poeme > Devotament > IANUARIE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Picuri, picuri din gândurile tale pe corzile sufletului meu, fac această ninsoare albă-răscolitoare, să devină chemare rotitoare. Și asta, în primele zile din anul ales, sub fulgii căzuți din ce în ce mai des, întâlniri priviri în aceeași zare, ascunzându-ne pe noi de noi, în aceeași stare, stau în așteptare. Tăcute, dar grăitoare sentimentele-mișcătoare, aidoma crengilor sub zăpadă își păstrează
IANUARIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377052_a_378381]
-
pe ultimul drum. Nu sunt învins. Unicornul s-a-necat în mări de amar, Eu nu cred că cineva trebuie să mă scape, Nu sunt Isusul ce se mișcă pe ape. Ultima verba. Zeul din mine se sfâșie, Privesc la rotitoarele astre, Trec ca soldații cuvintele, râzând și plângând, Se spânzură de zările- albastre. Ce frumoase sunt toamnele pe la noi, Umbre de nori îngână cocorii în zbor, Coroana Carpaților e făcută din carne și os, Din moși și strămoși ce-au
PE ULTIMUL DRUM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375951_a_377280]
-
accelerația a, ale oscilatorului liniar armonic, în funcție de timp, date de (I.1) și (I.2) sau (I.3). 2) Reprezentarea geometrică prin fazori (Fresnel) O mărime oscilatorie sinusoidală, elongație, viteză, accelerație, se poate reprezenta geometric printr-un fazor, sau vector rotitor, care este un vector cu punctul de aplicație în originea axelor de coordonate O, având modulul egal cu amplitudinea mărimii respective, care se rotește în sens trigonometric cu viteza unghiulară ω, egală cu pulsația mărimii respective și care la momentul
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
unor organisme unicelulare cunoscute ca foraminifere. Spirala logaritmică și Secțiunea de Aur merg mână în mână. În șirul de Dreptunghiuri de Aur obținute decupând succesiv pătrate dintr-un Dreptunghi de Aur, dacă se unesc diverse puncte în care aceste „dreptunghiuri rotitoare” împart laturile în Raporturi de Aur, se obține o spirală care se încolăcește în interior apropiindu-se de „ochiul lui Dumnezeu”. Se poate obține o spirală logaritmică și dintr-un Triunghi de Aur, unind vârfurile Triunghiurilor de Aur din ce în ce mai mici
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
o poezie cu ecouri din Lucian Blaga și V. Voiculescu, dar și din Ion Minulescu sau Ion Vinea, autorul pare să își demonstreze mai mult cultura poetică și stăpânirea mijloacelor decât o vibrație lirică autentică: „Port pe cap nenumărate turnuri, / Rotitoare zidiri, foișoare - ale lumii, / Răcoroase capete de mare, / Începute și neterminate.” Intuiții critice notabile, exprimate câteodată prețios, apar în Volumul și esența (1972), grupaj de studii privitoare la romane românești interbelice și contemporane, axate mai cu seamă pe problemele configurării
PROTOPOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289048_a_290377]
-
el: „Căzusem în lumină/ Ca într-un lac de dumnezeire!” (Abia mai târziu); „Există un unghi/ Sub care cade uneori soarele/ Peste noi // Spațiul dintre pământ și cer/ Se scorojește/ Ca foaia de porumb a toamnei” (Există un unghi). În Rotitoarele spații, Incantație, Glasul pământului, Înainte de lumină, Muntele alb pe dinăuntru, perspectiva asupra universului devine zbor, aspirație spre înalt. Poezia se construiește în jurul unor metafore ale perenității într-o înfiorare a preaplinului existențial, iar lumea se înalță și se purifică prin
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
pe bolta înstelată balene urmărite de ambarcațiuni, așa cum noroadele din Orient, nutrite îndelung cu gînduri războinice, vedeau în nori niște oști încleștate în lupte. Tot astfel, am căutat eu Leviatanul pe cerul de la miazănoapte, în jurul Polului, printre miile de stele rotitoare și strălucitoare, ce mi l-au vădit prima oară. Iar sub scînteietoarele ceruri antarctice m-am urcat la bordul corabiei Argo și m-am alăturat celor care urmăreau steaua Cetus, aflată hăt-departe, dincolo de constelația Hidrei și de cea a Peștelui-zburător
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
însă că Ahab nu poposea niciodată pe uscat, în acest ocol al lumii? Oare echipajul lui se mulțumea să bea doar aer? De bună seamă că se va opri undeva ca să ia apă. Ei bine, nu! De multă vreme, soarele rotitor își străbate crugul de foc, fără a avea nevoie de vreo altă hrană, în afara celei pe care o poartă într-însul. La fel și Ahab. De altminteri, trebuie spus că, spre deosebire de alte corăbii, care sînt încărcate cu mărfuri străine, hărăzite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ușor în această parte a trupului - după cum aveam să ne dăm seama mai tîrziu - se depărtase brusc de ambarcațiunea noastră, trăgînd după ea jumătate din saula harponului: iar în cumplita agonie provocată de rana aceea, se repezea acum printre cercurile rotitoare, semănînd panică pe unde trecea, întocmai ca deznădăjduitul călăreț solitar Arnold în bătălia de la Saratoga. Oricît de chinuitoare i-ar fi fost rana și oricît de înfricoșător ar fi fost acest spectacol, totuși oroarea deosebită pe care părea s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambiția lor de a cuprinde totul, vrînd parcă să îmbrățișeze întreaga sferă a științelor, precum și toate generațiile de balene, de oameni și de mastodonți, trecute, prezente și viitoare, cu întreaga panoramă a împărățiilor ce s-au perindat pe acest glob rotitor prin univers. Iată ce mare și măritoare, e puterea unei teme atît de vaste și generoase! Parc-am căpăta înseși proporțiile ei! Pentru a scrie o carte viguroasă, trebuie să-ți alegi o temă viguroasă. Nici o operă mare și durabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dai foc la pușcărie și la casa de nebuni! {EminescuOpI 152} SCRISOAREA IV Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Dând atâta întunerec rotitorului talaz. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur-numa Lungi perdele încrețite, care scânteie ca bruma. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stâncă, vârf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
uscate rămâneau în urmă, se iveau lanurile de porumb prăfuit. Toate se deosebeau atât de mult de peisajele molatice și blânde ale Japoniei. Samuraiul se gândea cu dor la valea sa, la apa răcoroasă de pe câmpurile de orez și morile rotitoare de apă. Nu numai el, ci și ceilalți soli împreună cu supușii fiecăruia în parte, erau cuprinși de amintiri asemănătoare, dar nu le dădeau în vileag nici în glas, nici pe chip. Din pricina arșiței și a oboselii, toți erau tăcuți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Înlocuite, cu traiectorii de milioane de mile așternute. De către aceste genii, cei treji. Cei adormiți, brute, fanteziști, visând. Apoi se trezeau și cealaltă jumătate se ducea la culcare. Și ăsta este felul În care sclipitoarea rasă umană conduce acest glob rotitor. Se alătură celorlalți adormiți pentru o vreme. VI Lavoarul din mica toaletă de lângă cabinet era din onix negru, accesoriile aurii, robinetele delfini, savoniera o scoică, prosopul pufos ca blana de nurcă. Oglinzile de pe patru pereți Îi reflectau domnului Sammler imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
în coamele de val. Și treceam prin răzoarele umede de rouă, prin armata de secerători tăcuți, - și gândurile-mi pribegeau aiurea... Peste zi se lăsau călduri copleșitoare. Stam undeva, la umbră; îmi era sete și n-aveam apă; priveam petele rotitoare ale căldurii, și ochii mi se ținteau departe, în necunoscut - și-n clipele acelea mă simțeam așa de plictisit, ș-așa de singur, că mă-ntrebam de ce mai trăiesc. Spre sară, ca să mai petrec, călătoream spre una din stațiile mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
centuriei. Linia de genieri dispăru repede în spate, fiecare fiind tras înapoi de balteus. Cei din fundul pâlniei înaintară imediat, înfruntând dușmanul. Ieșind din front, cei optzeci de soldați păreau un singur corp compact, un monstru înarmat cu nenumărate lame rotitoare. Scuturile ovale - tăietoarele de capete - răneau fețele, trupurile și picioarele dușmanilor. Antonius galopa printre oamenii săi și, cu glas puternic, îi îndemna, îi încuraja rotindu-și spada, înfigând-o în piepul vreunui quad sau tăind gâtul altuia care încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
spus eu Martinei, poliția poate pune mâna pe el. Ei o vor face pe gratis. Eu unul n-am nimic împotrivă. Zvonul unor sirene se apropia de noi. Erau cam la două sau trei intersecții. Putea chiar să văd razele rotitoare de lumină biciuind aerul deasupra străzii Christopher. Șoferul spuse gânditor: — Am impresia că tare ați vrea să dispară. La început chemați poliția, după care vă răzgândiți. Mi se pare mie că ar trebui să rămân pe aproape și voi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]