987 matches
-
țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba români/țigăneasca / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471181521.html [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba români/țigăneasca / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471181521.html [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba români/țigăneasca / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471181521.html [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
care ne pot întuneca, dar și conduce pe calea înțelepciunii. Ne pot clădi noi lumi, măi adevărate. Această fată, în simplitatea, sărăcia și singurătatea ei, ne-a deschis o poartă. Câți vor dori să intre prin ea? E o fată rromă, aproape desculța, solitara... Dar nu „că oricare alta”. Înțelegeți asta, că nu e „că oricare alta”? Ea n-are nevoie de bogățiile voastre - le are deja. În suflet. M-am hotărât să-i vorbesc. Să mă apropiu cumva de magia
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1484351149.html [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
A ta? Cum...”, am început, dar m-am oprit pentru a privi mai cu atenție împrejur. Era un apartament sărăcăcios, prăfuit, cu mai multe piese de mobilier și articole de îmbrăcăminte care nu puteau aparține decât unei familii de etnie rromă! Mă aflam în interiorul unei camere, dar fără îndoială nu într-a mea! Mi-am dat seama că orice tentativă de a protesta, de a încerca să explic că, de fapt, lucrurile n-ar fi trebuit să stea astfel, era sortită
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1484351149.html [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
măi dzâsă ahăla? - Nimica, dă-l în amar! Îi gură goală, cum zici dumneata. Îi geambaș de cai. - O fi neam cu Miclăuș... Constandin al lu Miclăuș era din sat cu noi, geambaș de cai. Era însurat cu o etnică rromă din Ciopeia. Miclăuș, tatăl lui, a fost fierarul străbunicului meu. Mama lui Constandin fusese o femeie frumoasă foc și umbla vorba prin sat că nu făcuse băiatul cu Miclăuș, ci cu bunicu. Din acest motiv, Constandin se ținea ocoș, se
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” by https://republica.ro/da-a-fost-cat-pe-ce-sa-ajung-ginere-la-bulibasa-z-adu-fata-aici-s-o-vad-sa-vorbesc-cu-ea-ca-nu-ma-nsor [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
Dar apucăturile „de afaceri” ale unora dintre ei dăunează enorm poporului nostru. Sunt decis să combat cu toate puterile confuzia care se face mai nou în străinătate între poporul români și conlocuitorii noștri incorect asimilați. Mi-e silă. Sinti și rroma sunt popoare migratoare, care au trecut și pe la noi. Rădăcinile noastre nu sunt la sinti și rroma! GCS: Dar înțeleg de la tine că bate totuși un vânt prielnic din partea altor instituții românești? NC: Adevărat, am găsit câteva adrese și persoane
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_nicu_covaci.html [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
toate puterile confuzia care se face mai nou în străinătate între poporul români și conlocuitorii noștri incorect asimilați. Mi-e silă. Sinti și rroma sunt popoare migratoare, care au trecut și pe la noi. Rădăcinile noastre nu sunt la sinti și rroma! GCS: Dar înțeleg de la tine că bate totuși un vânt prielnic din partea altor instituții românești? NC: Adevărat, am găsit câteva adrese și persoane bine intenționate: Institutul de Cultură Românesc, Ministerul Culturii. Pentru prima oară în cincizeci de ani, Ministrul Culturii
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_nicu_covaci.html [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului • O MASEK O TIKNO < o masik o cigno (literal "luna [cea] mică" = luna februarie) • O MASEK O BARO < o masik o baro
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1434805190.html [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
I) ZARUNI CÀXRA < c`ër·ra zaruji (cort flocos/mițos/din par/din blană [de capră] - la căldărari) • BIS-/BIZ- & DES-/DEZ- (prefixe privative cu sensul de “fără”, “lipsit de”) Referință Bibliografica: CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1434805190.html [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
Articolele Autorului Rromii sunt un popor indo-european de origine indiană. Este vorba de KSHATTRIYAS din nordul Indiei, care au ajuns în Grecia în secolul IX, apoi în secolul XIII, Rajputii s-au alăturat lor. Împreună au format ROMÂNI CEL - popor rrom - de unde și porecla de , ei înșiși numindu-se ROMANÉ CHAVÉ, adică „fiul lui Ram“ (erou al epopeii indiene Ramanaya). Întrucât rromii nu au un Stat propriu, ei sunt împrăștiați nu numai de-a lungul Europei, ci de asemenea în ambele
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468492151.html [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
afirmă în 2002 că limba rromilor este o limbă în pericol de extindere. În final, se poate crede că o mare parte dintre rromi au pierdut folosirea limbii lor strămoșești și s-au asimilat limbilor din țările de adopție. Populațiile rrome locuiesc în special în Bosnia-Herțegovina, în România, Polonia, Ungaria, Albania, Grecia, Slovacia, Ucraina, Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia, Franța, Olanda, Italia și Germania. Există cel putin 15 varietăți de limbă: anglo-rrom (Anglia), calo-rrom (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), din Balcani (Șerbia
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468492151.html [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
Germania. Există cel putin 15 varietăți de limbă: anglo-rrom (Anglia), calo-rrom (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), din Balcani (Șerbia), baltica (Polonia), din Carpați (Cehia), finlandeză (Finlanda), din Sintes (Șerbia), din Valahia (România), galica ( Țară Galilor), greco-rroma (Grecia), serbo-rroma (Șerbia), limba rromă călătoare sau cea tătara (Danemarca, Norvegia și Suedia - Țările Scandinave). Dacă cei care vorbesc încă limba sunt puțin numeroși, în jur de 1,5 milioane, rromii că populație sunt mult mai numeroși, aproximativ mai mult de 10 milioane. Limba romanesh
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468492151.html [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
în Spania, Portugalia și Franța, si Gypsy în Marea Britanie. În Franța, cuvantul GITAN este atribuit rromilor din Midi, care trăiesc aproape de Sainte-Marie-de-la-Mer. BOEMIENI - sunt primii rromi ajunși în Franța venind din Boemia (regiune din Cehia). MANOUSH - acest termen de origine rromă provine din cuvântul MNOUCH și înseamnă . Se spune ca servește subliniind “mustatza” și “barbă” pe care o purtau cea mai parte a gitanilor. În Franța, manushii sunt în general instalați aproape de răul Loire. dr. Ioan MIRON medic primar de familie
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1468492151.html [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
pesθe khere kodă rât, pâl ajnasa te źan o ćh'ăça k-o kontrolos. Kana akerdas o doktoros ke i ćhaj' n-aș ternaxar, o sokros o cigno astardas peș pherasesθar, inkine and-o pero pâl pherdas o frankoja palpa, angal-o rromă, ka te na aven phande ekh ekhesθar. O kïzaja pale, mukle pen. Palal śo' masik o ʒinerikas ljas pesqe avră, ternaxar, kerdas băw baro. I ćhaj'-da ljas avres, ama bi băvesqo. andar ekh dimakos duma o Ʒăniça o Melulesqo
VESTĂ (1) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1421432653.html [Corola-blog/BlogPost/359693_a_361022]
-
la d'astea eu sunt bun, Cu româna mi-e mai greu: De vreo câțiva ani, să zic, Dar pe nimeni nu acuz, Cum sunt toți românii-un pic, Mă declar foarte confuz, Și legal, și literar, Azi, țiganul este rrom, Fiind clar, ca și-un arțar, Ce-am putea să-i zicem pom, Și tot ce-i asociat Cu-adjectivul ... “țigănesc”, Cum, în rrom l-am botezat, Ar suna că-i românesc, De-aia ... doamna profesoară, Cu latina ce-o
ÎNTREBARE DE BAC de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Intrebare_de_bac_valeriu_cercel_1372815383.html [Corola-blog/BlogPost/363956_a_365285]
-
sunt toți românii-un pic, Mă declar foarte confuz, Și legal, și literar, Azi, țiganul este rrom, Fiind clar, ca și-un arțar, Ce-am putea să-i zicem pom, Și tot ce-i asociat Cu-adjectivul ... “țigănesc”, Cum, în rrom l-am botezat, Ar suna că-i românesc, De-aia ... doamna profesoară, Cu latina ce-o vorbim, Cât ar fi ea de vulgară, Nu știm cum s-o potrivim, Că la Bac, ce s-a-ntâmplat, Ar fi veche ... țigănie
ÎNTREBARE DE BAC de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Intrebare_de_bac_valeriu_cercel_1372815383.html [Corola-blog/BlogPost/363956_a_365285]
-
botezat, Ar suna că-i românesc, De-aia ... doamna profesoară, Cu latina ce-o vorbim, Cât ar fi ea de vulgară, Nu știm cum s-o potrivim, Că la Bac, ce s-a-ntâmplat, Ar fi veche ... țigănie? Sau, din rrom fi'nd derivat, S-ar numi azi ... rromânie?! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Întrebare de Bac / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 915, Anul III, 03 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNTREBARE DE BAC de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Intrebare_de_bac_valeriu_cercel_1372815383.html [Corola-blog/BlogPost/363956_a_365285]
-
Vrancea, Vaslui) și din București. La festivitatea de deschidere a Concursului Național „Ștefan Fuli” au participat și inspector gen. adj. Steluța Dan, din partea ISJ Olt, scriitorul târgumureșean Nicolae Băciuț - președinte de onoare al Concursului, prietenul, mentorul și editorul regretatului poet rrom, Ștefan Fuli, și a președintele Comisiei Naționale de Evaluare, prof. univ. dr. Gheorghe Sarău - din partea Universității din București - Facultatea de limbi și literaturi străine, secția de limba și literatura rromani. Proba scrisă de creație literară în limba rromani s-a
CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ÎN LIMBA RROMANI „ŞTEFAN FULI” de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1432253482.html [Corola-blog/BlogPost/362354_a_363683]
-
solista Denisa Silinescu. La întâlnirile cu participanții, Nicolae Băciuț a susținut recitalurile de poezie: „Iisus în celulă”, „Pe unde umbli poezie”, „Eminescu n-a existat”. Orchestra „Budică” din Drăgănești a susținut și ea un program artistic dedicat elevilor și profesorilor rromi participanți. „Aflat la cea de-a IV-a ediție, Concursul Național de Creație Literară în Limba Romani „Ștefan Fuli” a pornit la drum ca un concurs interjudețean, în 2012, dar s-a bucurat apoi de un real interes din partea cadrelor
CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ÎN LIMBA RROMANI „ŞTEFAN FULI” de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1432253482.html [Corola-blog/BlogPost/362354_a_363683]
-
plus - e și cazul bunicului meu), stigmatul așezat cu falsă superioritate pe frunte militarilor români în Est prin folosirea curentă a expresiei „țiganii lui Antonescu” (ai mareșalului Ion Antonescu, evident), nefăcându-se din pură ignoranță probabil distincția dintre aparținătorii etniei rrome deportate la acea vreme în Rusia și trupele Armatei Române (un semn recurent, iată, și interesant de analizat sub raportul interpretării deficitare a Alterității de către Celălalt), anchetele nkvd-iste desfășurate în miez de noapte și decupate parcă dintr-un film închinat
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -B`EN Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau laʒa.v/o, -e s.m. rușine (1) semnalat de Daniel Samuel Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI (3) Gríbusyi-Ruja Alexandru (läjśikon rrom), E NÌKA DE PE LĚN (4) Luminița Mihai Cioabă, GHID DE DE CONVERSAȚIE [rumïnisko-rromano] Referință Bibliografică: SUFIXUL -B`EN / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]