1,828 matches
-
sorgintea românească prin liberă opțiune și dragostea imensă pentru Bucovina. A venit, însoțit de o monumentală suită a țăranilor săi adorați, să ne amintească de noblețea rădăcinilor străbune, nouă, urmașilor slăbiți în vrednicie, celor ce se mai întâmplă să se rușineze de numele moștenit, unii reușind să șteargă din memorie chiar și întâmplarea de a fi „români doar prin ocazia nașterii”. Ne-a adus această bucurie a regăsirii nepoata sa de la fiica Irina, Ariadna Avram, descendenta care menține firul de legendă
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
neapărat să ne cunoaștem rădăcinile. Toate porcăriile cu așa-zisa „limbă moldovenească” apar din necunoașterea istoriei. Am neînțelegeri în privința aceasta cu fratele Gheorghe, care spune că e „moldovean”. Îi povățuiesc și pe copii, și pe nepoți, nicicând să nu se rușineze că sunt români, fiindcă trădarea străbunilor e cel mai mare păcat. Doresc foarte mult să ajungă și la inima rudelor și consătenilor mei, a tuturor conaționalilor de bună credință de pe acest picior străbun de plai, că suntem Români, nu „moldoveni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
canal media s-a alăturat efortului Bisericii și a chemat românii să pună umărul la mântuire? Nu am auzit, nici nu am văzut... Dacă aceștia și-ar da silința să ajungă măcar o dată la Sfânta Liturghie, încet, încet se vor rușina de faptele lor. Un creștin conștient de importanța botezului va primi întotdeauna cuvântul și sfatul arhieresc sau preoțesc ca de la un sol al lui Hristos, ca de la un părinte: Va primi îndemnul ca pe o chemare la Lumină, ca pe
Biserica – între Evanghelie şi secularizare [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]
-
ne arată cât de jos au putut să decadă aleșii noștri; de 25 de ani clasa politică conducătoare a produs, an după an, politician după politician, un gen de om arivist, lacom și lipsit de scrupule de care s-ar rușina până și Tănase Scatiu...oare nu a venit vremea să ne luăm țară înapoi? Dl. Vâlcov se prevalează în spatele unor concepte la fel de frumoase precum artă pe care o admiră, prezumția la nevinovăție până când contrariul este dovedit...toate bune și frumoase
PRIMARUL SI PICASSO de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377119_a_378448]
-
la ceai sărmani!" Oare ăsta-i glasul lui Sau e vocea Domnului? Se trezește ca din vis... El e cel ce a promis!!! Ce-a făcut? Cu nepăsare A trecut în goana mare Pe lângă năpăstuit Nici un ban n-a dăruit! Rușinat se-ntoarce-acum La omul lăsat în drum... Se apleacă și duios Îl ridică de pe jos Îi cuprinde trupul slab Și la drum pornesc debrab... Doi drumeți veneau Și la ce gândeau? Unul mulțumea Domnului așa: "Mulțumesc Părinte bun Că m-ai
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
cu o mutră dramatică și spuse: - Știu totul, să nu încerci să negi. Am văzut-o cu burta la gură. Tu ești autorul, nu-i așa? Haim înghiți în sec și zise un “da” abia șoptit. - Ai putea să te rușinezi. - De ce? Întrebă șoferul. - Mai întrebi de ce? Pentru că nu e moral, nu e fair. Am avut încredere în tine, te-am iubit, te-am ținut la piept, ca pe fiul meu, ca acum să aflu că ai lăsat-o pe Lizette
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
ești singur, nu înseamnă că ești un exemplu bun pentru împăratul nostru. Și, apropo, ia-ți oul din cuibul meu, sări un mierloi, puii mei au ieșit deja din ou și soția mea e obosită de clocit. Cucul se retrase rușinat pe o creangă îndepărtată, dar nu părăsi sfatul păsărilor. Era curios să afle ce puneau la cale păsările care se credeau mai cu moț. După îndelungi dezbateri, înaripatele hotărâră să îi găsească ele o soție împăratului Petruș. Zâna Primăvară era
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Nu trecu mult și în căsuță intră o fată de o frumusețe nemaivăzută, cu părul lung până la călcâie și unduios ca izvoarele de munte și luminos ca razele soarelui, cu ochii mari, albaștri, care ar fi făcut cerul să se rușineze de culoarea lui, cu obrajii mai îmbujorați decât florile câmpului și cu buzele mai parfumate decât cei mai parfumați fragi. - Ai venit, soro? Întrebă prima dintre iele. - Pe cine ai mai salvat azi? Întrebă a doua dintre iele. - Ai adus
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
alta, dar cu gând, desigur, ca să-i placă. O luă pe cea mai mică dar, când se uită ce scrie, Văzu al său nume gravat, frumos, pe o tăblie, Privi în jur uimit apoi, când se-aplecă spre cruce Se rușină căci o putea ușor să o apuce. Îngenunchie să ceară milă lui Dumnezeu Preasfântul, Să-l ierte pentru răzvrătire! Și preamărind Cuvântul, Ținându-și crucea strâns la piept, cânta o melodie: Slăvit să fie Domnul meu, acum și-n veșnicie
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
părintele sau îl slujiseră cu pasiune, încercând să-l aducă pe cât se putea de aproape nu doar de ochii și mintea noilor generații, ci, mai ales, de sufletele lor! Profesorul Potra nu s-a sfiit niciun moment, nu s-a rușinat să-și afișeze și afirme patriotismul! Este unul dintre multele motive pentru care l-am prețuit și iubit. Prețuire și iubire care îl vor însoți în drumul pe care l-a început în zorii acestei zile într-o lume mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
văzul meu te bănuia. Am eliminat din versiunea inițială niște "schele" realist-socialiste, înlocuindu-le cu "temple" ; în versul următor, am scos "ruginii", ameliorând vag asonanța prin "străvezii" / miazăzi. Nu țin să comentez mai mult o poezie de care nu mă rușinez (prea tare) nici azi. În schimb, următoarea, ŤVegheť, pleacă de la un vers al lui Giuseppe Ungaretti: ŤCara, lontana come in uno specchioť, îngânându-l pe vreo 40 de stihuri sâcâitor de vorbărețe... ŤÎn zoriť (devenită, prin antologii : ŤApune Lunať), e
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
interior (de la TVR?! - N. A.), sunt sigur, ca și cum am fi fost sabotați (n-au mers microfonul, luminile? - N. A.). Eu sunt mândru de mine, ROMÂNIA N- A MAI AVUT NICIODATĂ UN SHOW ȘI O MELODIE CUM A AVUT ACUM (rușinați-vă, Luminița Anghel, Trăistariu, Sistem, Seling, Ovi! - N. A.)... Din păcate, noi, românii, nu știm să ne apreciem valorile”. Cântărețul de 33 de ani originar din Ploiești mai spune că a fost felicitat de... designerul Jean- Paul Gaultier, care poate a
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
lui de mujic fugar. Din cîte mai auzise și el, Revoluția era mai afurisită decît contele. Dacă furai o pereche de cai de la tătucul Serghei Mihailovici, luai o bătaie de zăceai cîteva zile. Revoluția nu te bătea, ca să nu te rușineze. Te împușca repejor sau dacă i se făcea milă de tine te trimitea la cazne în Siberia. Birjarul l-a lăsat pe unul dintre mușterii la Dorobanțu, în fața casei unor machidoni înstăriți. Cel de-al doilea s-a dat jos
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
rusnacul la Medgidia avea o barbă de 12 zile, ceea ce nu i se părea tocmai rău, că parcă aducea cu ciobanii machidoni care mai veneau în oraș de la stînă. Dar caii se ogîrjiseră de foame și trăsura, mîndria lui, era rușinată de un noroi galben maroniu, ca scîrna de cîine și care cînd s-a apucat să-l spele, zgîria și lacul sclipitor al trăsurii și blazonul de pe portiere. A mai făcut totuși un drum, tocmit de niște țărani ambițioși din
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
și yang? Patinajul sovietic apăruse din nimic, de nicăieri. În Rusia, totdeauna s-a dansat prost și s-a patinat așijderea prost. În Rusia dansau frumos doar țarii și scriitorii ruși. Dacă erau treji, rușii, chiar dacă știau să danseze, se rușinau s-o facă. În genere rușii au dansat totdeauna prost și, de obicei, în locul lor acest lucru îl făceau balerinele, inșii beți, ucrainenii, țiganii și urșii. Inventând patinajul artistic, comuniștii au astupat spărturile din corabia vieții rusești. Patinajul artistic sovietic
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
vor face de aici înainte aleșii națiunii, cum vor gospodări ei orașele în suferință, despre înfățișarea Bucureștiului, din care abea am ieșit, cu chiu cu vai... Lăsând Ploeștiul, o luăm spre munți, trecând prin Băicoi,... orașul de care unii se rușinau și căruia i se zice astăzi Florești. Ne-am angajat, în fine, pe o autostradă ca lumea, de care putem să fim mândri... Ne apropiem de Câmpina. După ce lăsăm în urmă Cornu, cu ouălele lui cu tot, și care era
Transhumanțe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8144_a_9469]
-
să-i facem cu mâna, când pleacă. Din acel moment Dale a făcut acest gest în fiecare dimineață, dar nu oricum, ci costumat în diferite personaje. Desigur, că tânărul nu știa ce pune la cale tătăl său și a fost rușinat în prima zi, mai ales că autobozul era plin de elevi care râdeau. Spre uimirea lui Rian, tatăl său a continuat să-i facă cu mâna, iar într-un an a purtat nu mai puțin de 170 de costume diferite
Condus la şcoală de tatăl deghizat în fiecare zi altfel - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/69824_a_71149]
-
cu detașare, uneori cu un dram de ironie, alteori cu o doză (necesară) de narcisism: „Pe scaun, în fața voastră, stă o femeie de 37 de ani, care se crede de 30. În continuare nu știe ce-și dorește și se rușinează de privirile prea directe. Și ia totul extrem de personal, ca și când niște întrebări ar putea arunca totul în aer asemenea bombelor din Afganistan. Vă uitați la ea. Zâmbește nu pentru că ar avea vreun motiv, ci pentru că încearcă să-și camufleze cele
Scrisul ca disciplină de supraviețuire by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2872_a_4197]
-
țara dar și toată creștinătatea, împotriva unor păgîni. Cruciadele se făceau poate nu numai pentru a libera Sfîntul Mormînt -, dar se făceau mai ales pentru asta. Acum vreun an și jumătate, auzeam spunîndu-se, cu seriozitate, de oameni pe care mă rușinez să-i mai numesc, că "Germania face un efort imens să salveze și să reechilibreze lumea modernă, prin ofensiva ei împotriva comunismului și a democrațiilor pre-comuniste" (era vizată, în primul rînd, Franța care desființează, în momentele acestea, partidul comunist!). Se
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
viseze la vremuri trecute și pornesc spre galben. Iubesc floarea soarelui. Alerg spre culoarea ei care, pe măsură ce mă apropii, se desparte în cercuri galbene. Unele, rămase fidele iubi tului lor, îl urmăresc cu gâturile întinse spre cerul senin, altele stau rușinate cu capul în jos. Întind mâna să ating finețea zecilor de petale. Dacă o începi, o mănâncă vlăbiile. Într-un loc în care așteptam să-mi vorbească vița-devie și floarea-soarelui, glasul pițigăiat mă face să sar ca arsă. Mă întorc
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și-l Întreabă ce face. El le răspunde senin că face o troacă. La ce-ți trebuie troaca? Întreabă părinții mirați. Să vă dau vouă să mâncați din ea când veți ajunge ca bunicul. Părinții au Înțeles morala, s-au rușinat, au plâns și l-au readus pe bunic la masa comună. Aceasta este povestea și morala ei este profundă. Indiferent de vârstă, nu aruncați bătrânii la gunoi, pentru că mai aveți nevoie de ei și de la fiecare puteți Învăța câte ceva bun
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
altuia și pe a ta etc., etc., etc. Sunt multe de spus aici, dar cred că fiecare om are capacitatea de a discerne care din faptele, gesturile, gândurile, cuvintele sale sunt sau nu pline de bun simț. Cei care se rușinează de aceste calități nu merită decât compasiunea, înțelegerea și încercarea noastră de a-i face să înțeleagă că nimic din ceea ce este cu adevărat frumos în gândurile, în Eul nostru primordial, nu trebuie înăbușit, ci scos la lumină prin cuvinte
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
vârful urechilor când se atingeau ocazional, fata Își lua piersicile cele mai frumoase și-i mulțumea, numai că el Îi și furase un sărut fără să-i spună un cuvânt. S-au privit fugitiv apoi au coborât privirile În pământ rușinați de ceea ce simțeau dar, niciunul nu Îndrăznea să spună un cuvânt. Un timp mâncau În tăcere și evitau să se privească, apoi Încet, Încet, reveneau la normal, astfel Încât nimeni nu observase nimic deosebit la ei. Nici când rămâneau puțin În urma
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
vă trebuie vouă? Mormolocilor! Și de învățat cine să învețe, gîștele? Eeei, drăcie! Deci nu era lucru de șagă. Mult timp copiii n-au mai discutat de față cu lumea o problemă atît de importantă și se simțeau grozav de rușinați din cauza spuselor domnului Nicanor. Dar, de, asta era situația și n-aveai ce face. Domnul Nicanor era domnul Nicanor și nu un oarecare, ca Bărzăunul de pildă. Iată deci că lucrurile luaseră o întorsătură neplăcută și trebuia găsită cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
așezăm la masă! N-aveți decît... cui i-i foame... Nici mie nu mi-i foame, spuse și Vlad. Eu zic să-ncepem mai repede treaba. Sigur că da! întări și Bărzăunul. Păi... Și Virgil se simți deodată grozav de rușinat. Precis că o să-l creadă toți un mîncău!... Dar nici să nu ia nimic în gură nu putea, pentru că bietul băiat uitase, de dragul comorii, să mănînce. Și-l chinuia o foame... mamă, mamă! Dar cum să se apuce să mănînce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]