518 matches
-
1 Execuția 1.1. Activități - evaluarea la nivel național a calității sistemului de supraveghere a bolilor transmisibile și a capacității sale de răspuns în situații speciale - supravegherea la nivel național a următoarelor boli infecțioase: bolile diareice acute și holeră, sindromul rubeolic congenital, rujeola, infecțiile respiratorii acute și gripa, paralizia acută flasca, hepatitele acute virale, difteria, în conformitate cu reglementările legale în vigoare - supravegherea la nivel regional a infecției neuroinvazive cu virusul West-Nile în următoarele județe: Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constantă, Dâmbovița, Dolj, Galați
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136640_a_137969]
-
2. Descoperirea capacității oncogenice pentru unele virusuri, cu implicații patogenetice ale herpes virusurilor în dezvoltarea limfoamelor, a virusurilor hepatitice B și C în hepatocarcinoame, a papilomavirusurilor în cancerul de col uterin. 3. Demonstrarea capacității teratogene a unor virusuri (CMV, v. rubeolic, v. herpetice, VVZ, v. rujeolic, enterovirusuri), bacterii (leptospire, treponema pallidum, listeria) sau protozoare (toxoplasma). 4. Modificarea formelor de manifestare a bolilor infecțioase clasice prin “patomorfoza bolilor infecțioase”, rezultând bolile re emergente. 5. Identificarea unor boli infecțioase noi, cunoscute sub denumirea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
limitate la imunodeprimați și sugari mici, în primele 6 zile postexpunere: 0,25mL/kg la persoane sănătoase și 0,5mL/kg la imunodeprimati, maxim 15 ml. 4.4 Rubeola Definiție Rubeola (pojărelul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rubeolic, caracterizată prin catar respirator ușor, adenopatii și exantem maculo-papulos. Epidemiologie Rubeola are incidență maximă primăvara, la vârsta de 5-9 ani. Sursa infecției o constituie persoanele infectate, care pot transmite boala cu 7-10 zile înaintea erupției. Boala poate fi transmisă și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu etiologie infecțioasă și face parte din complexul TORCH, acronimul pentru un grup de infecții transmise perinatal: T (toxoplasmoză) - O („other”, alte: VHB, virus Coxsackie , lues, VVZ, HIV, Parvovirus B19) - R (rubeola) - C (Citomegalovirus) - H (Herpes simplex virus). Etiopatogenie Virusul rubeolic este un virus ARN, din familia Togaviridae, cu un singur serotip cunoscut. În rubeola dobândită după naștere, poarta de intrare a virusului este mucoasa nazo faringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea locală a virusului (la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
faringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea locală a virusului (la nivelul epiteliului respirator și a ganglionilor) este urmată de viremie primară. Ajuns în sistemul reticulo endotelial, virusul se multiplică din nou, urmând viremia secundară. Virusul rubeolic este transportat de celulele limfomonocitare și poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminând în țesuturile embrionare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). Rubeola congenitală: tablou clinic Infecția rubeolică la femeia gravidă afectează evoluția sarcinii prin avort spontan, moartea fătului sau naștere prematură. Frecvența și tipul malformațiilor depind de vârsta sarcinii la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). Rubeola congenitală: tablou clinic Infecția rubeolică la femeia gravidă afectează evoluția sarcinii prin avort spontan, moartea fătului sau naștere prematură. Frecvența și tipul malformațiilor depind de vârsta sarcinii la momentul infecției
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). Rubeola congenitală: tablou clinic Infecția rubeolică la femeia gravidă afectează evoluția sarcinii prin avort spontan, moartea fătului sau naștere prematură. Frecvența și tipul malformațiilor depind de vârsta sarcinii la momentul infecției. Malformațiile fetale se pot evidenția la naștere sau mai târziu: Oculare: microftalmie, glaucom, cataractă, miopie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reaction o evidențierea anticorpilor IgM sau creșterea de 4 ori a titrului din 2 probe de ser recoltate la 10-14 zile interval, prin metodele hemaglutino-inhibare, ELISA, latex aglutinare pasivă. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic, virusul amaril Bacteriene: febra tifoidă, septicemia, tuberculoza, luesul Parazitare: Cryptococus neoformans, Cryptosporidium enteritidis Fungice: Aspergillus, Candida. 10.2 Date generale asupra hepatitelor acute virale Definiție Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apare prin mecanism lezional direct, sau prin mecanism imun, cu leziuni demielinizante, constituite la câteva săptămâni după o infecție sau după administrarea unui vaccin. a. Encefalite infecțioase: Virale: herpesvirusuri (HS 1 sau 2, VVZ, CMV, VEB), enterovirusuri, v. rujeolic, v. rubeolic, v. urlian, v. gripal, v. rabic, v. coriomeningitei limfocitare, v. West-Nile, V. febrelor hemoragice (Marburg, Ebola), HIV Bacteriene: mycobacterii, listerii, brucelle, borrelii, leptospire, mycoplasme, chlamidii, rickettii Fungice: Cryptococcus neoformans Parazitare: Plasmodium falciparum, Toxoplasma, Toxocara b. Encefalite postinfecțioase și postvaccinale: post-rujeolă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Giemsa, HE, IFD) pe fragmente bioptice sau lichide biologice. Diagnosticul diferențial al toxoplasmozei dobândite se face cu primoinfecția cu CMV, MNI, HIV, sifilis, tuberculoză, limfom, sarcoidoză, etc. În toxoplasmoza congenitală, diagnosticul diferențial se face cu infecțiile intra uterine cu virus rubeolic, herpetic, CMV și sifilis. Tratament Moleculele active, disponibile pentru tratamentul toxoplasmozei sunt: Sulfamidele: Sulfadiazina, Sulfadoxina, Sulfametoxazolul Pirimetamina, cu efect sinergic în combinație cu sulfamidele și clindamicina Macrolidele: Spiramicina, Claritromicina, Azitromicina. Tratamentul este inutil la imunocompetent, cu excepția formelor simptomatice persistente. Corioretinita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
materne, favorizând mobilizarea nutrientelor pentru a fi transportate de la mamă la făt . Placenta mai secretă și GH relină în primul trimestru de sarcină, care ar putea influența secreția de GH matern . Lezarea placentei prin afecțiuni vasculare, infecție (toxoplasma gondii, virus rubeolic, HIV) sau anomalii ale sincițiotrofoblastului pot împieta atât funcția de filtru, cât și pe cea endocrină a placentei . Uneori, examinarea placentei poate fie așadar informativă cu privire la patogeneza IUGR. Deși SGA nu este o cauză endocrină a deficitului statural, s-a
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
dintre aceștia sunt concordanți pentru DZ, valoare care arată că atât factorii genetici cât și cei non-genetici contribuie semnificativ la etiopatogeneza DZ. Principalii factori non -genetici care au fost asociați în mod constant cu apariția DZ sunt virusurile (exemplu, urlian, rubeolic, echo, enterovirusuri-coxsackie A și B) și substanțele toxice (exemplu, streptozotocin, aloxan, derivați cortizonici). Contribuția factorilor genetici la apariția DZ este susținută de:a) agregarea familială a cazurilor și concordanța pentru boală. Existența unui proband cu DZ1 crește semnificativ riscul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
al adenopatiilor hilare, avînd în vedere cele de mai sus: 1. Adenopatiile hilare datorate unor afecțiuni inflamatorii: A) Cauze bacteriene: Tuberculoza primară forma manifestă. Asocierea Tuberculoză-SIDA. Pneumonii bacteriene nespecifice: hemophilus influenzae. B) Microorganisme atipice: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia psitacii. C) Virusuri: rubeolic, mononucleozei infecțioase, varicellei. D) Fungi: Histoplasma capsulatum și Coccidioides immitus. E) Paraziți: eozinofilia tropicală determină adenopatii hilare bilaterale. 2. Adenopatiile hilare datorate unor boli neoplazice: A) Cancerul bronho-pulmonar primitiv; B) Cancer pulmonar metastatic (localizarea primitivă la nivelul gastric, colonului, sînului
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
până la aproximativ 25% în caz de asociere cu alte malformații. Se pare că incidența sa este mai crescută la sexul feminin și în zonele cu altitudini crescute; totodată ea pare a fi una dintre complicațiile cele mai frecvente ale infecției rubeolice a mamei în primul trimestru de sarcină. Este boala cardiovasculară congenitală necianogenă caracterizată prin persistența după naștere a comunicării (ductus arteriosus Botallo) dintre artera pulmonară și aortă, comunicare existentă în mod normal și necesar numai în perioada intrauterină [10]. SIMPTOMATOLOGIE
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acestora, ajungând la concluzia că „datele actuale rămân la fel de neconcludente că în anul 1985” (Green et al., 2004). Dintre toate celelalte virusuri enumerate în tabelul 2.1, argumente mai puternice privind asocierea cu DZ tip 1 avem doar despre virusul rubeolic. În contrast cu afecțiunea relativ benigna determinată de infecția rubeolica la adult, infecția în cursul sarcinii poate duce la apariția Sindromului de Rubeola Congenitala (CRS - Congenital Rubella Syndrome). Printre multiplele determinări ale acestuia se numără și DZ tip 1. Asociația dintre CRS
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
la fel de neconcludente că în anul 1985” (Green et al., 2004). Dintre toate celelalte virusuri enumerate în tabelul 2.1, argumente mai puternice privind asocierea cu DZ tip 1 avem doar despre virusul rubeolic. În contrast cu afecțiunea relativ benigna determinată de infecția rubeolica la adult, infecția în cursul sarcinii poate duce la apariția Sindromului de Rubeola Congenitala (CRS - Congenital Rubella Syndrome). Printre multiplele determinări ale acestuia se numără și DZ tip 1. Asociația dintre CRS și DZ tip 1 a fost prima dată
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
și Menser 1992). La aceste cazuri, pot trece mulți ani până la apariția diabetului clinic, iar prezenta majorității autoanticorpilor anti-β-celulari sugerează o posibilă etiologie autoimuna (Ginsberg-Fellner et al., 1984). Este de notat, de asemenea, posibilitatea mimetismului molecular și în cazul virusului rubeolic, existând similitudini între secvență GAD65 și respectiv proteine din capsida virală (Karounos et al., 1993). Totuși, introducerea în practică a vaccinurilor anti-rubeolice face din acest virus un candidat puțin probabil pentru patogeneza DZ tip 1 în viitor. Menționam în final
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
anual Acoperirea vaccinala la nivelul diferitelor categorii de populație (%) - 96 Indicatori fizici - se raportează trimestrial Cost mediu/activitate 2.000 mii lei *) toate vaccinurile și materialele sanitare utilizate în calendar se achiziționează centralizat, cu excepția DTP-VPI sau/și VPI Rub Vaccin rubeolic Pentru administrarea tuturor vaccinurilor se vor utiliza seringi autoblocante. Obiectiv 2: Supravegherea principalelor boli infecțioase în vederea identificării și diagnosticării precoce a pericolului apariției unor epidemii și instituirea măsurilor adecvate de control Activități derulate la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
publică județene: - Supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea și raportarea datelor epidemiologice) - Vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antigripala, antirubeolica în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infecției rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidica, antidizenterica, antihepatitica A/B, etc.) - Vaccinarea diftero-tetanica a gravidelor conform reglementărilor în vigoare - Efectuarea dozei de rapel diftero-tetanica la interval de 10 ani începând cu vârsta de 24 de ani, în funcție de resursele financiare
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea și raportarea datelor epidemiologice) - Vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antigripala, antirubeolica în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infecției rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidica, antidizenterica, antihepatitica A/B, etc.) - Vaccinarea diftero-tetanica a gravidelor conform reglementărilor în vigoare - Efectuarea dozei de rapel diftero-tetanica la interval de 10 ani începând cu vârsta de 24 de ani, în funcție de resursele financiare existente - Supravegherea bolilor transmisibile considerate
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
din fondurile alocate subprogramului în măsura în care acestea sunt identificate ca priorități de sănătate publică iar resursele financiare o permit. Toate vaccinurile și materialele sanitare necesare activităților derulate în cadrul obiectivului 2 se achiziționează la nivel local, cu excepția vaccinului gripal și a celui rubeolic destinat prevenirii transmiterii nozocomiale a infecției rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital. Activități derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: - Supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea și raportarea datelor epidemiologice) - Identificarea
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
identificate ca priorități de sănătate publică iar resursele financiare o permit. Toate vaccinurile și materialele sanitare necesare activităților derulate în cadrul obiectivului 2 se achiziționează la nivel local, cu excepția vaccinului gripal și a celui rubeolic destinat prevenirii transmiterii nozocomiale a infecției rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital. Activități derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: - Supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea și raportarea datelor epidemiologice) - Identificarea și supravegherea bolile transmisibile considerate probleme de
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
publică iar resursele financiare o permit. Toate vaccinurile și materialele sanitare necesare activităților derulate în cadrul obiectivului 2 se achiziționează la nivel local, cu excepția vaccinului gripal și a celui rubeolic destinat prevenirii transmiterii nozocomiale a infecției rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital. Activități derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: - Supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea și raportarea datelor epidemiologice) - Identificarea și supravegherea bolile transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală/ regională - Colaborarea
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]