288 matches
-
romi, respingându-i mai puțin pe primii. În privința heteroidentificării băieșilor, constituie parțial o excepție romii simpli, care nu-i consideră de-ai lor. În Oltenia aceștia îi numesc pe rudari „caștalii” sau „caștarii” (de la "kasht" „lemn”), marcând diferența ca și rudarii, prin ocupația tradițională a acestora, prin limba lor maternă, româna, și prin obiceiul gurbanului. În același timp, elitele romilor de limbă romani, la care gradul de organizare este mai avansat, caută să-i includă în rândul lor și pe băieși
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Etnicitatea băieșilor este mai mult sau mai puțin afirmată în funcție de țară. La aceasta contribuie și reprezentarea lor prin organizații politice și civice proprii. Un nivel mai semnificativ de reprezentare prin organizații se găsește în Bulgaria. Există Partidul Patriei, prin intermediul căruia rudarii își negociază interesele pe plan local, participând la jocurile politice pentru alegerile locale, și Asociația ERA, care desfășoară activități culturale de promovare a folclorului rudăresc, trimite tineri rudari la studii în România, încearcă introducerea predării facultative a limbii române în
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
reprezentare prin organizații se găsește în Bulgaria. Există Partidul Patriei, prin intermediul căruia rudarii își negociază interesele pe plan local, participând la jocurile politice pentru alegerile locale, și Asociația ERA, care desfășoară activități culturale de promovare a folclorului rudăresc, trimite tineri rudari la studii în România, încearcă introducerea predării facultative a limbii române în școli. Și în Croația există mai multe asociații: "Krovna zajednica Bajaša Hrvatske" (Uniunea Generală a Băieșilor din Croația), "Udruženje Roma »Ludari« Rumunjskog porijekla Grada Slavonskog Broda" (Asociația Romilor
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Orașul Slavonski Brod) etc. Și în Ungaria există organizații rome locale care cuprind și băieși. Printre altele s-a adoptat și un imn al băieșilor. În România nivelul de organizare este mai puțin semnificativ. Se poate aminti ca exemplu Asociația Rudarilor Valea lui Stan (Brezoi). În Serbia situația este asemănătoare. În 2004, în suburbia Ripanj a Belgradului exista o asociație pentru cultivarea și cercetarea trecutului cultural al băieșilor, a folclorului tradițional, a limbii, care căuta colaborarea cu asociații și organizații românești
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Prundu este un sat în comuna Lunca din județul Teleorman, Muntenia, România. Etimologic vorbind “rudar” este cel care scoate aur din gârle. Astfel de împrejurări ofereau râurile țării noastre cu multe secole în urmă. Rudarii nu recunosc a fi rromi (țigani), dar nici români. Ei doresc să li se spună rudari considerând acest cuvânt că
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
Prundu este un sat în comuna Lunca din județul Teleorman, Muntenia, România. Etimologic vorbind “rudar” este cel care scoate aur din gârle. Astfel de împrejurări ofereau râurile țării noastre cu multe secole în urmă. Rudarii nu recunosc a fi rromi (țigani), dar nici români. Ei doresc să li se spună rudari considerând acest cuvânt că pe o emblemă. Patria lor este pădurea, lucru care ar explica de ce din căutători de aur pe albia râurilor au
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
Muntenia, România. Etimologic vorbind “rudar” este cel care scoate aur din gârle. Astfel de împrejurări ofereau râurile țării noastre cu multe secole în urmă. Rudarii nu recunosc a fi rromi (țigani), dar nici români. Ei doresc să li se spună rudari considerând acest cuvânt că pe o emblemă. Patria lor este pădurea, lucru care ar explica de ce din căutători de aur pe albia râurilor au ajuns lucrători în lemn, lucrul acesta petrecându-se probabil în momentul în care râurile nu le-
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
aur pe albia râurilor au ajuns lucrători în lemn, lucrul acesta petrecându-se probabil în momentul în care râurile nu le-au mai oferit aurul necesar existenței. Revenind la satul Prundu, după cum spun bătrânii satului ei s-ar fi așezat (rudarii) în acest loc pe la 1925 venind de la lupărie, tot o zonă de pădure, aparținând unei comune vecine. La început au fost câteva familii care și-au construit bordeie, locuințe specifice rudarilor. Având în vedere faptul că nu erau statornici bordeiele
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
după cum spun bătrânii satului ei s-ar fi așezat (rudarii) în acest loc pe la 1925 venind de la lupărie, tot o zonă de pădure, aparținând unei comune vecine. La început au fost câteva familii care și-au construit bordeie, locuințe specifice rudarilor. Având în vedere faptul că nu erau statornici bordeiele au fost construite în pădure pe moosia boierului Grigorica Raioseanu. Cu timpul ei nu au mai părăsit aceste locuri datorită bunei înțelegeri cu boierul dar și datorită faptului că aici au
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
au mai părăsit aceste locuri datorită bunei înțelegeri cu boierul dar și datorită faptului că aici au asit lemnul necesar pentru a produce unelte de utilitate casnica care valorificate le asigurau existența. La început această mică așezare purta numele de Rudari și aparținea de comună Saele. O dată cu noua împărțire administrativă și cu schimbarea denumirii unor localități această așezare a luat denumirea de Prundu (satul era așezat pe un prund al râului Olt) și a intrat în componență comunei Lunca. Este de
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
comună Saele. O dată cu noua împărțire administrativă și cu schimbarea denumirii unor localități această așezare a luat denumirea de Prundu (satul era așezat pe un prund al râului Olt) și a intrat în componență comunei Lunca. Este de reținut faptul că rudarii s-au supus tot timpul legilor țării cu toate că erau la adăpostul pădurii. Bărbații își satisfăceau stagiul militar și au participat la cel de al II-lea război mondial, unii dintre ei cunoscând ororile lagărelor comuniste. După marea conflagrație localitatea a
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
și primele case de cărămidă ( cărămidă ) care era produsă de ei. Ocupația era aceeași pe care o moșteniseră, si anume prelucrarea lemnului. Natalitatea era destul de ridicată însă mortalitatea foarte mare făcea că sporul natural să fie totuși mic. Populația de rudari nu a cunoscut colectivizarea datorită suprafețelor mici de terenuri pe care le dețineau și pe care le primiseră de la boierul Grigorica Paioseanu, fapt ce i-a obligat în continuare să-și câștige existența din prelucrarea lemnului. Bărbații produceau unelte de
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
care rudăresele le comercializează pe produse sau bani. Bărbații rareori părăseau localitatea de cele mai multe ori când își satisfăceau stagiul militar. Anii socialismului și-au pus amprenta și pe viață locuitorilor satului Prundu. Datorită procurării din ce in ce mai greu a materialului lemons mulți rudari dar și rudărese au luat calea I.A.S.-ului și a C.A.P-ului . Prin anii 1980 a apărut o nouă ocupație în rândul rudarilor și anume legumicultura, ocupație care tinde să devină de bază în ultimii ani. Din
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
și pe viață locuitorilor satului Prundu. Datorită procurării din ce in ce mai greu a materialului lemons mulți rudari dar și rudărese au luat calea I.A.S.-ului și a C.A.P-ului . Prin anii 1980 a apărut o nouă ocupație în rândul rudarilor și anume legumicultura, ocupație care tinde să devină de bază în ultimii ani. Din punct de vedere demografic anii cei mai prolifici au fost epoca Ceaușescu cunoscută prin legile sale aberante mutilând pe viață multe femei dar mărind numărul de
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
vedere demografic anii cei mai prolifici au fost epoca Ceaușescu cunoscută prin legile sale aberante mutilând pe viață multe femei dar mărind numărul de copii ai satului. Numărul locuitorilor a crescut și mai mult în ultimii ani când foarte mulți rudari care lucrau în foarte multe orașe s-au reîntors în sat întemeind noi familii. Numărul locuitorilor satului Prundu depășește cifră de 1500 majoritatea dintre aceștia fiind tineri și copii. Așezarea a cunoscut și o creștere economică mai evidentă în ultimii
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
calamități naturale nu se pot anunță pentru intervenții rapide și eficiente pentru comunitatea locală. Satul Prundu nu dispune de un cămin cultural, bibliotecă, unități de prestări servicii atât de necesare comunității locale indiferent dacă aceasta este constituită din rromi, români, rudari sau alte etnii. Este normal ca toți cetățenii acestei țări să aibă aceleași drepturi și îndatoriri indifferent de naționalitate, religie, sex sau apartenența politică. Pe teritoriul satului funcționează o școală în care învață copii familiilor de rudari. Bătrânii satului spun
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
din rromi, români, rudari sau alte etnii. Este normal ca toți cetățenii acestei țări să aibă aceleași drepturi și îndatoriri indifferent de naționalitate, religie, sex sau apartenența politică. Pe teritoriul satului funcționează o școală în care învață copii familiilor de rudari. Bătrânii satului spun că rudarii au avut întotdeauna dorința de a învăța. Lucrul acesta a devenit posibil mai ales după cel de al II-lea război mondial când a început să vină câte un învățător (sau cineva care știa să
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
alte etnii. Este normal ca toți cetățenii acestei țări să aibă aceleași drepturi și îndatoriri indifferent de naționalitate, religie, sex sau apartenența politică. Pe teritoriul satului funcționează o școală în care învață copii familiilor de rudari. Bătrânii satului spun că rudarii au avut întotdeauna dorința de a învăța. Lucrul acesta a devenit posibil mai ales după cel de al II-lea război mondial când a început să vină câte un învățător (sau cineva care știa să scrie și să citească, care
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
avut întotdeauna dorința de a învăța. Lucrul acesta a devenit posibil mai ales după cel de al II-lea război mondial când a început să vină câte un învățător (sau cineva care știa să scrie și să citească, care pentru rudar tot învățător era) care, la început în bordei și apoi într-o cameră mică adună cpoii dornici să descifreze tainele scrisului, cititului și socotitului. Din 1959 prin contribuția familiilor de rudari s-a construit o școală nouă cu două Săli
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
care știa să scrie și să citească, care pentru rudar tot învățător era) care, la început în bordei și apoi într-o cameră mică adună cpoii dornici să descifreze tainele scrisului, cititului și socotitului. Din 1959 prin contribuția familiilor de rudari s-a construit o școală nouă cu două Săli de clasă și o cameră pentru familia învățătorului. După 1970 numărul elevilor crescând, s-au infintat 4 clase primare (școală cu clasela I-VI) apărând primii învățători calificați. Totodată apare și
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
gimnaziale (primul an școlar 1978-1979) era necesară construirea unui nou local realizat zece ani mai tarziu. De remarcat că personalul școlii era în cea mai mare parte calificat sinse străduiește împreună cu personalul didactic suplimentar să ofere posibilitatea acestor copii de rudari, de a aceede la informații și educații. Dureros este faptul că școala duce lipsă de mobilier adecvat, material didactic, de o bibliotecă și multe alte dotări necesare bunei desfășurări a procesului instructiv-educativ.
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
Documentele slavo- romane,’’ relative la Gorj (1406-1655). Numeric, populația a crescut continuu de la 3.642 în anul 1892 la circa 10.000 de locuitori în 2003. Majoritatea sunt români, dar alături de aceștia conviețuiesc și alte etnii, precum romii (țigani și rudari). Ca religie, majoritatea sunt ortodocși la care se adaugă un număr mic de penticostali și baptiști. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura (reprezentată de culturi temporare-cereale, leguminoase și culturi permanente de vița-de-vie și pomi fructiferi), creșterea animalelor (bovine
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
porcul mistreț și căprioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Păușești-Măglași se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,54%), cu o minoritate de romi ( rudari) (4,23%). Pentru 3,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,17%). Pentru 3,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună este așezată în zona de intensă
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
să lăsăm deoparte presupunerea că divinitatea n-a avut nici un amestec. Un dreptunghi de pământ, măsurat cu echerul și parcă tăiat cu un uriaș cuțitoi, a luat-o la vale așa de lin că, după vreo sută de metri, casa rudarului ce se afla drept În mijloc era Încă Întreagă. După Încă puțin coborâș, acoperișul de trestie a luat-o la sănătoasa și s-a prăvălit peste țarcul caprelor. Noroc că respectivele caprine erau la păscut, păzite de mezinul familiei. Acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la păscut, păzite de mezinul familiei. Acela le păzea nu ca să nu le piardă, ci ca să nu le vadă pândarul IAS-ului că pășteau lucerna care era a statului, adică a noastră, a tuturor, a poporului. Că dacă le spui rudarilor că sunt țigani se simt jigniți și ofensați; dar fură și ei tot ce le pică sub ochi. Ciulino, ia ridică-te În picioare și recunoaște aici, de față cu toată lumea, că tu și cu ciurda de alde frate-tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]