288 matches
-
poartă centralista o râcă statornică, deși am Încercat de câteva ori s-o lămuresc ce și cum. Așa că nici telefonul nu e o soluție. Oricum, n-aș vrea să mă Îngroape. Când aveam vreo doisprezece ani, mă Împrietenisem cu un rudar, Lică. Băiatul ăsta s-a Înecat În Gropanul de la Dunăre. S-a aruncat În apă, Încins de soare și de vin, a făcut un șoc termic și-a murit. Când tată-său l-a scos din adâncuri, Lică avea ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de-aia de paisprezece lei, că pe ălea de nouă puteai să ți le bagi undeva, atât erau de proaste), sentimentul de vinovăție mă făcea să contribui cu suma cea mai mare. Rareori dădeam goluri - precum marile vedete (cei mai mulți erau rudari) - căci aveam talent de fundaș, intram, la sacrificiu, prin alunecare (nici nu era greu: tălpile șterse ale tenișilor chinezești alunecau al naibii pe țărâna terenului) și dădeam cu adversarii de pământ de nu se vedeau - ăsta era felul meu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
da ascultare și ai rămas demn, În mijlocul canalului, plin de lipitori, dar cu spinarea dreaptă și privirea hotărâtă să-l Înfrunte pe zbir...”); Foiște și-a amintit și de școala cu o singură Încăpere, ridicată În satul din Baltă al rudarilor, pe vremea când Dunărea nu fusese Încă Îndiguită, unde se ducea o dată pe săptămână ca să-i Învețe carte pe puradei un Învățător, Domnu’ Tase, iubitor de viață și bătăuș necruțător al ciracilor ce nu se străduiau Îndeajuns; „Domnule”, a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și activ ferment al liberei inițiative și al economiei de piață. În Răspântii, unde se află și frizeria și unde, de curând, s-a Înființat mica și civilizata piață, Domnia Sa organizează lupte Între puradeii țiganilor de pe deal și cei ai rudarilor din josul coastei dinspre Dunăre a satului. Echipele, alcătuite din câte cinci combatanți, sosesc Înarmate cu tot soiul de tinichele vechi, dintre care cele mai apreciate de către publicul spectator avid de senzații tari sunt tigăile cu coadă lungă și capacele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pestriță ce moțăia la soare legată de un picior și căreia i s-a luat imediat gâtul, a fost opărită, jumulită și aruncată Într-o oală la fiert, Împreună cu felurite legume; un roi de albine a tăbărât pe calul pașnicului rudar Taieșarpe care, În urma decesului multiubitului său animal, se arată cu totul Îndreptățit să ceară și să primească despăgubiri de la Director, proprietar de stupi, În ciuda afirmațiilor celui din urmă, potrivit cărora roiul cu pricina n-ar fi fost al lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Pro Europa", Partidul Civic Maghiar, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Gospodarilor Maghari din România, Partidul Independent Maghiar (Partidul Liber Democrat Maghiar din România), Partidul Romilor Cărămizari din România, Partidul Țiganilor din România, Partidul Unit Democrat al Romilor, Rudarilor și Lăutarilor din România (Partidul Alianța Democrată a Romilor din România), Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgarilor din Banat, Uniunea Bulgarilor Pavlicheni din România, Uniunea Cehilor din România, Uniunea Croaților din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Democrată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tot așa de Sfântul Pantelimon, demult când era mică. Taica încă nu era domn, să fie vreo zece ani de atunci. De fapt au fost la bâlciul de Sânt Ilie care ține o zi încheiată și se termină cu împerecherea rudarilor. Cu maica au stat la mânăstirea de la Câmpulung, în timp ce taica, mare logofăt pe atunci, se uita la sărbătorile țigănești. Coborâseră rudarii din toți munții, așezaseră corturile pe valea râului Târgului, și-n sus și-n jos de oraș, și pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
De fapt au fost la bâlciul de Sânt Ilie care ține o zi încheiată și se termină cu împerecherea rudarilor. Cu maica au stat la mânăstirea de la Câmpulung, în timp ce taica, mare logofăt pe atunci, se uita la sărbătorile țigănești. Coborâseră rudarii din toți munții, așezaseră corturile pe valea râului Târgului, și-n sus și-n jos de oraș, și pe dealurile dinspre Nămăești până departe. Așa fac în fiecare an, vin să-și găsească bărbați pentru copile. Le mărită prima dată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
departe. Așa fac în fiecare an, vin să-și găsească bărbați pentru copile. Le mărită prima dată la nici doisprezece ani. Mai trăia pe atunci Tudora, țiganca lui maica mare, și-i spunea maicii de obiceiul ăsta de când lumea la rudari. Zicea Tudora: „Darea de răscumpărare a rudarilor se face în nisip de aur pentru fiecare vatră. De aceea, cum vine vara, pleacă rudarul cu neamul lui în loc știut doar de el, la pâraie de munte, să cearnă apa cu blana
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-și găsească bărbați pentru copile. Le mărită prima dată la nici doisprezece ani. Mai trăia pe atunci Tudora, țiganca lui maica mare, și-i spunea maicii de obiceiul ăsta de când lumea la rudari. Zicea Tudora: „Darea de răscumpărare a rudarilor se face în nisip de aur pentru fiecare vatră. De aceea, cum vine vara, pleacă rudarul cu neamul lui în loc știut doar de el, la pâraie de munte, să cearnă apa cu blana. Peste vară copiii cresc departe de alte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe atunci Tudora, țiganca lui maica mare, și-i spunea maicii de obiceiul ăsta de când lumea la rudari. Zicea Tudora: „Darea de răscumpărare a rudarilor se face în nisip de aur pentru fiecare vatră. De aceea, cum vine vara, pleacă rudarul cu neamul lui în loc știut doar de el, la pâraie de munte, să cearnă apa cu blana. Peste vară copiii cresc departe de alte așezări omenești și, ca să nu se întâmple blestemății între frați și surori, rudarii înainte de a intra
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vine vara, pleacă rudarul cu neamul lui în loc știut doar de el, la pâraie de munte, să cearnă apa cu blana. Peste vară copiii cresc departe de alte așezări omenești și, ca să nu se întâmple blestemății între frați și surori, rudarii înainte de a intra în munte își căsătoresc tinerii aci la Câmpulung. Așa se încheie bâlciul de Sânt Ilie, cu nunta țiganilor. Pe fetele mari le cumpără părinții mirelui cu bani grei, le țin un an și, dacă nu sunt bune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
an și, dacă nu sunt bune, vin tot aci să le schimbe cu altele”. S-a rugat atunci Tudora de maica și-și aduce aminte că a lăsat-o s-o ia și pe ea să vadă gătitul fetelor de rudari, cu ii grele cusute cu fir și cu salbe din bani de aur. Seara a văzut fluierarii cum veneau și-și ocupau fiecare locul lui în piața mare a Câmpulungului și cum, până să apună soarele, soseau perechi, perechi cei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Acolo îi aștepta patriarhul mazilit al Constantinopolului, Preafericitul Iacov, cu mitropoliții și arhimandriții Moldovei. Domnița Maria, pășea demnă spre altar prin culoarul lăsat de mulțimea din biserică. Pas cu pas, fără să i să pară grea coroana făcută din aurul rudarilor din susul Oltului, înainta domnița Maria, cu fruntea senină, cu ochii țintă. Cine ar fi îndrăznit să spună că nu împlinise încă cincisprezece ani? Fără grai o priveau patriarhul și domnul, arhimandriții și marii boieri, fiecare gândind că, dacă prin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o colină rotundă, ce bloca privirea, Grădiștea. Suntem În luna iunie. Explozie de verde. Nervi de creștere. Evadăm În masă de la ora de atelier. O luăm cu toții spre Olt fără să ne Întrebăm de ce. Ocolim Grădiștea pe partea dinspre casele rudarilor. O cocoașă de câteva sute de metri Între fluviu și oraș, Grădiștea e acel tampon pus de natură chiar contra ei pentru a garanta liniștea slătinenilor; la rădăcina abruptă, Înspre partea unde apele Înfuriate bat din când În când pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Evul Mediu. Aflat printre casele săpate pe jumătate În pământ, ochiul Îți fuge spre apele și sălciile din față, ce-nchid orice șansă de evadare din peisaj și din istorie. Ne simțim Înfiorați de o chemare nouă, Îi invidiem pe rudari pentru această libertate a lor de a-și alege istoria. Copiii Întind mâna, cerșesc. Jenați, le dăm ce avem, am vrea să le dăm totul, dar ce Înseamnă totul pentru ei nu reușim să ne imaginăm. Când am trecut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de zona lor, spre pod, ne simțim ușurați, parcă ni se pare că am ieșit din tunelul timpului; aerul are altă densitate aici, e mai ușor de respirat și cerul e parcă mai sus. Ce se Întâmplă? Oare să existe rudarii? Nu cred. Ei sunt o imagine fictivă, o invenție a autorilor ahtiați de pitoresc la modul vlahuțian. Ei, iată Podul! Nimic mai impresionant În acest oraș a cărui construcție unică este Grădiștea decât arhitectura maiestuoasă a Podului. Pași redundanți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ȘTEFAN VANCEA „O activitate prestigioasă la catedra de științele naturii a desfășurat și profesorul Ștefan Vancea, azi conferențiar universitar în Iași, scriau aceeași autori în Monografia amintită, relatând cele care urmează. S-a născut la 19 ianuarie 1910 în comuna Rudari - astăzi Izvoarele - din județul Dolj, unde a urmat cursul școlii primare. Face studii liceale la Cluj, Năsăud și Băilești. Până în 1934 a frecventat cursurile Universității din Cluj. În luna octombrie 1934 este numit profesor suplinitor la Școala de arte și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și Constantă, cu domiciliul actual în Germania, 71364 Winnenden, Rosenstrasse 5, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Tudor Gociu nr. 24-26, bl. C, sc. A, ap. 5, sectorul 4. 6. Chiriță Constantă, născută la 24 octombrie 1943 în localitatea Rudari, județul Dolj, România, fiica lui Firulescu Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 34135 Ljungby, M. Ljungbergsv. 8, cu ultimul domiciliu din România, București, bdul Lacul Tei nr. 126-128, bl. 17-18, sectorul 2. 7. Popescu Corina, născută la 11
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
aduce mîncarea de la restaurant, că zîcea că ți-e silă să mănînci dă la el! eu nu știu altă limbă, decît românește, să fi învățat și eu măcar tătărește, cum vorbește Sorin cu tatu-său eu nu știu! noi sîntem rudari, ne ținem de români, este și un patron rudar la Mangalia, am fost la masă la el la local, am venit în Dobrogea cum era cu Ceaușescu, cu munca, am rămas cu el, băiatul meu mai mare era bolnav, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
silă să mănînci dă la el! eu nu știu altă limbă, decît românește, să fi învățat și eu măcar tătărește, cum vorbește Sorin cu tatu-său eu nu știu! noi sîntem rudari, ne ținem de români, este și un patron rudar la Mangalia, am fost la masă la el la local, am venit în Dobrogea cum era cu Ceaușescu, cu munca, am rămas cu el, băiatul meu mai mare era bolnav, tot așa, cu moldoveni m-am ajutat, nu puteam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
alea grecești, de ies mai tîrziu, mai bune ca alea românești, dar să le bați ca pe icre! bărbatu-meu știe turcește, numai eu n-am învățat nici o limbă, decît românește știu, da, cu accent bănățean! păi, doamnă, noi sîntem rudari! Luni, 24 aprilie, ora 7,26, în personalul Tîrgu Mureș Gheorgheni, în stația Tîrgu Mureș, scoarța transport piele de elefant mumificată, întărită cu șine, porii soarelui ies pe cute, le face vii, înverzește, lucrurile în bătaia dimineții își dau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-i podul dînspre Perișani, schitu' Cornet, manelele astea, mă, tu ai ce ai cu țîganii?! vezi să nu vii cu vreo țîgancă! că eu am oroare de ei, să mă ierte Dumnezeu! și s-au dus la țîgani, în Frîncești, rudarii, niște fete frumoase, de zîci că mori! cu copilu' în brațe șî cu soacră-sa țîganca după ea! ca să mă necăjească, păi mamă, ei nu sînt oameni? ție ți-ar place curtea plină de borîți? păi lor nu le place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
facă viitoarei lor nore o pereche de încălțări din cele mai frumoase cât mai pe gustul acesteia. Concomitent se făcea și lada de zestre a miresei. Aceasta era confecționată de meșteri artizani de aci din sat, tâmplari recunoscuți sau țigani rudari ca de-alde Jiga sau Ștefucă, cu încrustații sau pictate de recunoscuții artiști iconari Matei și fiul său Ioan ai Țimforii. În ladă se punea o parte din zestrea miresei, care în ziua nunții va fi luată odată cu mireasa și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în componență comunei Grădiștea, raionul Oltetu, regiunea Oltenia. - Satul Ciuresti din comuna Icoana, raionul Slatina trece în componență comunei Corbu, raionul Costești. - Satul Valea Suliții din comuna Racoviță, raionul Rîmnicu Vîlcea trece în componență comunei Brezoi, raionul Rîmnicu Vîlcea. - Satul Rudarii din Vale din comuna Rincaciov, raionul Pitești se desființează. - Grupul de 47 de case situate în punctul denumit Palanga, comuna Pausesti-Otasau, raionul Horezu trece la orașul Băile Govora, raionul Rîmnicu Vîlcea. - Grupul de 7 case situate în punctul denumit Babă
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]