516 matches
-
Imagine SEM ce redă modul de inscripționare prin suprapunere. În Fig. 5.35 se prezintă imaginea SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri diferite, respectiv 400 și 500W. Se poate observa suprapunerea imperfectă și caracterul diferit al rugozității scrierii. În continuare, Fig. 5.36 conține imaginea SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri diferite, respectiv 500 și 700W, și parametri diferiți de impuls. Aducerea fasciculului la valoarea optimă corectează inscripționarea și modifică substanțial caracteristicile rugozității
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rugozității scrierii. În continuare, Fig. 5.36 conține imaginea SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri diferite, respectiv 500 și 700W, și parametri diferiți de impuls. Aducerea fasciculului la valoarea optimă corectează inscripționarea și modifică substanțial caracteristicile rugozității zonei. Fig. 5.35. Imagine SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar cu puteri diferite: 400 și 500W. Mărire X 800 147 Fig. 5.36. Imagine SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, cu puteri diferite (500 și 700W
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
inscripționarea cu fascicule suprapuse, dar având puteri și parametri diferiți de impuls, respectiv peste valoarea de 800W. Creșterea puterii fasciculului peste valoarea optimă introduce în inscripționare o creștere volumică ce nu mai poate fi corectată și care modifică substanțial caracteristicile rugozității zonei. Fig. 5.38 surprinde modul de suprapunere a volumelor de aliaj topit în fasciculul laser, cu solidificarea rapidă a picăturilor formate și în curs de desprindere. Continuând majorarea magnificării, în Fig. 5.39 se prezintă un detaliu ce surprinde
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a tensiunilor termice formate la solidificarea aliajului. Prin urmare, nu apar defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. 151 Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din aliaj de titan În Fig. 5.46 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei din aliaj de titan, comparativ cu rugozitatea relativă ce se regăsește pe linia de inscripționare. În Fig. 5.47 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei comparativ cu textura zonei inscripționate, ce prezintă o rugozitate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. 151 Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din aliaj de titan În Fig. 5.46 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei din aliaj de titan, comparativ cu rugozitatea relativă ce se regăsește pe linia de inscripționare. În Fig. 5.47 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei comparativ cu textura zonei inscripționate, ce prezintă o rugozitate mai accentuată și care se evidențiază la un unghi de 450
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
paleta fabricată din aliaj de titan În Fig. 5.46 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei din aliaj de titan, comparativ cu rugozitatea relativă ce se regăsește pe linia de inscripționare. În Fig. 5.47 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei comparativ cu textura zonei inscripționate, ce prezintă o rugozitate mai accentuată și care se evidențiază la un unghi de 450 față de direcția generală de prelucrare mecanică a suprafeței probei. Fig. 5.49. Vizualizarea unui detaliu aferent
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rugozității generale a suprafeței probei din aliaj de titan, comparativ cu rugozitatea relativă ce se regăsește pe linia de inscripționare. În Fig. 5.47 se observă caracteristica rugozității generale a suprafeței probei comparativ cu textura zonei inscripționate, ce prezintă o rugozitate mai accentuată și care se evidențiază la un unghi de 450 față de direcția generală de prelucrare mecanică a suprafeței probei. Fig. 5.49. Vizualizarea unui detaliu aferent caracteristicii pulsatorii a fasciculului. Mărire X 5000 În Fig. 5.48 se poate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rezultat ca urmare a topirii materialului. Mărire X 2.000 Se observă întreaga zonă de degajarea a materialului metalic topit în adâncime ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser. Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zonă de circa 5-8 microni pe care se află depuneri, ele fiind localizate de o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. Nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Rezultatele experimentale obținute pe
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Fig. 5.78. Imagine a uneia dintre secțiunile din zona de marcaj a paletei. Mărire X 500 161 Imagistica SEM a secțiunii transversale a marcajelor femtolaser a evidențiat că pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zona de circa 2-5 microni pe care se află depuneri, acestea fiind localizate de o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. Se observă întreaga zonă de degajarea a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
s-au desprins din stratul de aliaj amorfizat superficial. Fig. 5.93. Imagine SEM ce redă zona inscripționată și superficial acoperită cu fragmente de oxizi. Mărire X 8.000 Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate, situație vizibilă din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului; totodată, nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.94. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X 500
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
zona de inscripționare, cu vizionarea profilului de secționare, precum și a depunerilor de oxizi rezultate. Mărire X 500 Fig. 5.108. Imagine a uneia dintre secțiunile din zona de marcaj a probei. Pe suprafața de inscripționare nu apar modificări importante de rugozitate. Mărire X 1.000 Fig. 5.109. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 2.000 170 Pe suprafața de inscripționare nu apar modificări importante
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X 1.000 Fig. 5.109. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 2.000 170 Pe suprafața de inscripționare nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zonă de circa 2-5 microni, pe care se află depuneri, ce se regăsesc de-o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. În Figura 5.110, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
De asemenea, deformațiile omogene pot fi măsurate și cu ajutorul mărcilor tensometrice, dar nu putem considera acest fapt ca fiind o bună alternativă la utilizarea difracției de raze X. O caracterizare completă și o înțelegere a materialelor necesită cunoașterea precisă a rugozității și compoziției interfețelor, precum și poziția planelor atomice. Acest fapt este dificil, deoarece implică analize atente ale configurației maximelor și un set complet de intensități integrate. Este importantă și structura stratului de suprafață iar aceasta se poate realiza prin GIXD. Tehnici
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sau fazelor, precum și pentru măsurătorile de dimensiuni ale cristalitelor, se utilizează datele comparative aflate în tabelele de caracterizare ale compușilor. O caracterizare completă și o înțelegere a fenomenelor de apariție a tensiunilor interne din eșantioanele studiate necesită cunoașterea precisă a rugozității, a compoziției interfețelor, dar și poziția planelor atomice. Acest fapt este laborios și implică analize atente ale configurației maximelor picurilor de difracție și un set complet de intensități integrate. Fig. 6.11. Prezentarea datelor și resurselor bibliografice pe baza cărora
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Elemente de bază în proiectarea organologică 1. Precizia organelor de mașini și a ansamblelor Din punct de vedere geometric, calitatea unui produs este determinată de macrogeometrie (precizia dimensională, precizia formei geometrice, precizia poziției diferitelor elemente geometrice, ondulații etc.) și microgeometrie (rugozitatea suprafețelor). Precizie dimensională. Dimensiuni. Abateri. Toleranțe Dimensiunile exprimă, prin intermediul unei unități de măsură adoptate, valorile numerice ale caracteristicilor liniare sau unghiulare care definesc geometria unei piese (diametre, lungimi, unghiuri etc.). Dimensiunile stabilite prin calcul, la proiectare, nu corespund cu dimensiunile
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
de toleranță și a ajustajelor se face conform STAS 6265/67 - STAS ISO 406. Tabelul 1 8 Exemple de notare pe desene sunt prezentate în tabelele 1 si 2. Înscrierea pe desen STAS 7385/1. În tabelul 3 sunt date rugozitățile (prin intermediul parametrilor R) în funcție de tipul de prelucrare finală. - Rugozitatea suprafeței obținută prin diferite procedee tehnologice Valori mai frecvente ale rugozității, obținute prin procedeul respectiv. * Rugozitatea suprafeței piesei depinde de rugozitatea suprafeței matriței, cochiliei, filierei etc. 2. Desenul de execuție pentru
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
6265/67 - STAS ISO 406. Tabelul 1 8 Exemple de notare pe desene sunt prezentate în tabelele 1 si 2. Înscrierea pe desen STAS 7385/1. În tabelul 3 sunt date rugozitățile (prin intermediul parametrilor R) în funcție de tipul de prelucrare finală. - Rugozitatea suprafeței obținută prin diferite procedee tehnologice Valori mai frecvente ale rugozității, obținute prin procedeul respectiv. * Rugozitatea suprafeței piesei depinde de rugozitatea suprafeței matriței, cochiliei, filierei etc. 2. Desenul de execuție pentru un reper (piesa) Desenul de execuție (DE) este reprezentarea
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
pe desene sunt prezentate în tabelele 1 si 2. Înscrierea pe desen STAS 7385/1. În tabelul 3 sunt date rugozitățile (prin intermediul parametrilor R) în funcție de tipul de prelucrare finală. - Rugozitatea suprafeței obținută prin diferite procedee tehnologice Valori mai frecvente ale rugozității, obținute prin procedeul respectiv. * Rugozitatea suprafeței piesei depinde de rugozitatea suprafeței matriței, cochiliei, filierei etc. 2. Desenul de execuție pentru un reper (piesa) Desenul de execuție (DE) este reprezentarea grafică în 1 - 3 vederi a unei piese ce urmează a
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
tabelele 1 si 2. Înscrierea pe desen STAS 7385/1. În tabelul 3 sunt date rugozitățile (prin intermediul parametrilor R) în funcție de tipul de prelucrare finală. - Rugozitatea suprafeței obținută prin diferite procedee tehnologice Valori mai frecvente ale rugozității, obținute prin procedeul respectiv. * Rugozitatea suprafeței piesei depinde de rugozitatea suprafeței matriței, cochiliei, filierei etc. 2. Desenul de execuție pentru un reper (piesa) Desenul de execuție (DE) este reprezentarea grafică în 1 - 3 vederi a unei piese ce urmează a fi executate, având rupturi, secțiuni
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
pe desen STAS 7385/1. În tabelul 3 sunt date rugozitățile (prin intermediul parametrilor R) în funcție de tipul de prelucrare finală. - Rugozitatea suprafeței obținută prin diferite procedee tehnologice Valori mai frecvente ale rugozității, obținute prin procedeul respectiv. * Rugozitatea suprafeței piesei depinde de rugozitatea suprafeței matriței, cochiliei, filierei etc. 2. Desenul de execuție pentru un reper (piesa) Desenul de execuție (DE) este reprezentarea grafică în 1 - 3 vederi a unei piese ce urmează a fi executate, având rupturi, secțiuni, detalii efectuate astfel încât, în cel
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
la condițiile tehnice de execuție a clasei de abateri limite cf. STAS 2300-75. În D.E. se specifică abaterile de la forma geometrică a suprafețelor și abaterile de la poziția reciprocă a suprafețelor cf. paragraf 2.6 din lucrare cât și ondulațiile și rugozitățile cf. paragraf 2.7 din lucrare. Rugozitatea a cărei valoare este aceeași pentru mai multe suprafețe, poate fi trecută o singură dată, prin simbol, deasupra indicatorului. Condițiile tehnice care sunt înscrise în cuprinsul desenului se referă la: tratamentul termic, termochimic
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
de abateri limite cf. STAS 2300-75. În D.E. se specifică abaterile de la forma geometrică a suprafețelor și abaterile de la poziția reciprocă a suprafețelor cf. paragraf 2.6 din lucrare cât și ondulațiile și rugozitățile cf. paragraf 2.7 din lucrare. Rugozitatea a cărei valoare este aceeași pentru mai multe suprafețe, poate fi trecută o singură dată, prin simbol, deasupra indicatorului. Condițiile tehnice care sunt înscrise în cuprinsul desenului se referă la: tratamentul termic, termochimic sau mecanic la care va fi supusă
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
amândorura împreună (vezi tab.2). 1min ××× × = d cFp a mp S-a obținut relația strângerii minime necesare teoretice. Strângerea minimă efectivă este mai mare deoarece în procesul de presare a celor două piese (arbore bucșă) se produce o aplatizare a rugozităților cu aproximativ 60% pentru fiecare suprafață în contact. Astfel: ( ) BAef RRss maxmaxminmin 2.1 ++= [ ]mm în care BA RR maxmax , reprezintă înălțimea asperităților de suprafață pentru arbore, respectiv bucșă. În tab.9 sunt reprezentate valori pentru maxR funcție de felul prelucrării
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
în fabrici specializate, conduce la obținerea unui cost pe produs relațiv scăzut, acest fapt având implicații în prețul produsului în ansamblu. În această secțiune sunt prezentate extrase din standarde legate de: • desene tehnice (formate, scări, indicator, tabelul de componență, toleranțe, rugozități); • materiale utilizate în construcția elementelor componente ale mecanismelor șurub-piuliță (oțeluri, fonte, aliaje Cu-Sn); • filete de mișcare, filete de fixare; • elemente de asamblare (șuruburi, piulițe, șaibe, inele de siguranță, știfturi, bolțuri). Aceste elemente standardizate se găsesc sub forma unor figuri
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
urme, de nici nu vreau să-mi închipui cum arăt!... - Îți place vara? aud ca o melodie dinspre moluscă. - Nu există anotimpuri! Există doar soare, cer și imaginație! și zâmbesc... cred... Am vocea ca un imn triumfal zaharos cu mici rugozități. - Nu știu ce vorbești! revine melodia moluștei. Eu întrebam de vară-mea. Mă uit deodată cu dragoste la ghemul spinos vinețiu care-mi întinde niște liane tăioase. - Ți-am adus un cotor! Ia uite cum îl mănânc! Patru rădăcini solzoase planează înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]