6,798 matches
-
năvălească în țară a doua zi după revoluție. Mesie cu o mie de capete așteptată cincizeci de ani și la picioarele căreia, prosternați, cei mai mulți dintre români lăsaseră să curgă lacrimi de bucurie și de speranță: afaceriști veniți să scormonească în ruinele comunismului, amatori bolnavi de exotism sângeros, umanitari miloși, contrabandiști, intelectuali în vogă în căutare de devoți, homosexuali exicitați de duhoarea cărnii proaspete, visători, inocenți, politicieni și înalte grade militare cu soluții pentru următorii o sută de ani, martori ai lui
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
Nimic nu se sustrage autorității etatice și dreptul la muncă își are corelativul său natural, dreptul la odihnă. În Arcadia pe care Mihail Sadoveanu o vede născându-se sub ochii săi, cultura este socialistă în conținut, națională în formă. Pe ruinele intelighenției devotate burgheziei, se ridică, grație unor forme prescurtate de învățamânt, acea intelectualitate posedând certificatul de noblețe al originii sănătoase. Un articol constituțional, 80, sancționează normativ existența învățământului de stat și precizează angajamentul statului democrat popular în "dezvoltarea științei, literaturii
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
ricoșeu, amploarea ofensivei iluministe purtate de partid. "Superstițiile se sting, îndărătnicia veche cedează." Destinul individual al deportării/ detenției este identificabil, arheologic, printre rânduri. În elogiul clasicului se întrevede viitoarea energie a noii revoluții agrare și ridicarea blocurilor de locuințe, pe ruinele satelor sistematizate, după un plan rațional, imaginat de urmașii țăranilor înșiși. Coborârea scriitorului în lume se petrece în acest spațiu decorat sărbătoresc. Scenariul de viitor de la 1945 a căpătat substanța cotidianului și fericirea sovietică, invidiată cândva, este acum accesibilă tuturor
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
urmă, la telefon, m-a anunțat că, nu-i așa?, nu mai poate scrie, s-a terminat etc... S-ar putea să par răutăcios în cele scrise mai sus. De fapt, sînt intrigat, caut mecanismul. Vreau să-l folosesc! Pentru Ruina unui samovar. "Nu se împlinise încă la trup, era slabă, oacheșă, și umbla puțin adusă din spate." E vorba de Natalia Alexeevna, fata de șaptesprezece ani din Rudin. Turgheniev, ca de obicei, pudic, nu ne spune, dar lasă să se
Turgheniev iubea-n secret mamela! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14056_a_15381]
-
Alexandru-Cristian Miloș 1. Și cum nu credem, nici un gram - că cine ridică sabia, de sabie va pieri! Bagdad, Bagdad - vechi oraș al meu și al lumii, Tu - să fii granița dintre muzeu și ruine?! Soldați universali mușcă din carnea timpului pus la păstrare în oamenii, casele, Străzile tale! Rachete ucigătoare îți străpung fruntea ancorată de Stele! Bagdad, Bagdad - oraș al nimănui, al tuturor - tu, vei fi piatra filozofală Războiului sfîrșitului lumii?! Țara lui Gilghamesh-zeul-om
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
pămîntul roșiatic al deșertului, Apă, Soare, Atomi și Adami! 3. Lunetistul științelor din Lună n-a adormit - niciodată! El - musafirul din Stele - ne monitorizează istoria, de milenii?! Avioane sinucigașe bombardînd orașele lumii - Trec, în valuri ale morții și minții în ruină. Poate, sigur - poeții lumii trebuie să pună Floarea Recunoștinței, Iubirii, Păcii, Prieteniei, Libertății în vizorul fiecărui soldat universal. Astfel, poate n-ar mai exista nici un 11 Septembrie sau Trade-Center! John ori George - soldați americani din Vietnam, Afganistan ori Iraq nu
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
sateliți ai morții. Pînă unde poate merge Cetatea Războiului împotriva Cetății Păcii?! Înarmați pînă-n dinți, morții vii - ducînd cu ei, viața și moartea - deopotrivă în țeava puștii. Văd oceane de soldați invadînd bibliotecile lumii, leagănele lumii, grădinile lumii. În urma lor ruine, lupte, morți, deșert întinzîndu-se - cancer al timpului, Lumea noastră a renunțat la avocatul ei, din oficiu - la Dumnezeu! Altfel, cum poți să ieși din biserici și să mergi la război?! Abel, ridică-te din molozul și nisipul Bagdadului, pentru ca omenirea
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
tăia caimacul Dumnezeu, du-te tu Brumarule, puțin în iad și continuă să scrii zilnic, nu te lăsa, completează-ți Opera!" V-am mai pomenit de gîndul meu de-a supraintitula scrisorile: Recviem pentru Scămoșilă. Un alt titlu ar fi: Ruina unui samovar. Pentru Ruina unui samovar visez scrisori construite numai din citate! De preferință, din clasicii ruși. Un fel de colaje, eventual și niște extrem de scurte, telegrafice, comentarii. Apoi aș putea înființa rubrici! Pentru variație aș scrie și un roman
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
-te tu Brumarule, puțin în iad și continuă să scrii zilnic, nu te lăsa, completează-ți Opera!" V-am mai pomenit de gîndul meu de-a supraintitula scrisorile: Recviem pentru Scămoșilă. Un alt titlu ar fi: Ruina unui samovar. Pentru Ruina unui samovar visez scrisori construite numai din citate! De preferință, din clasicii ruși. Un fel de colaje, eventual și niște extrem de scurte, telegrafice, comentarii. Apoi aș putea înființa rubrici! Pentru variație aș scrie și un roman rocambolesc! Ce n-aș
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
un despot absolut. Se strînge cînd vrea, se desface cînd nici nu te aștepți. Șurubul, stimate domnule Lucian Raicu, cu ghiventul lui capricios! Să continui deci, fără har, scrisoarea. O, de-aș avea o sfoară de moșie, un conac în ruină, cîțiva mesteceni și-un samovar! Să-mi pun o haină ușoară, să-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la șaretă și, fluierînd prepelicarul, să plec la plimbare! Să mănînc somon și batog
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
Roșca, de Liviu Rusu, de toți cei ce-mi fuseseră dascăli. În curând, declarația se adeverea. Peste nici o lună eram arestat, sufeream prima mea condamnare, prima detenție. Când aveam să ies din închisoare, din Universitatea tinereții mele mai rămăseseră doar ruinele. Mă simțeam onorat de a fi izgonit din Universitate împreună cu Blaga și cu atâția dintre confrații mei ce-mi fuseseră magiștri. În același timp se risipea Cercul literar. Intram în noapte. În conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Dragoș Bucurenci (aventuri din Carpați, partea a șaptea) N-am mai trăit așa ceva de când am vizitat ruinele de la Pompei. Ca valoare istorică, Pompeiul e cu zece clase peste Roșia Montană, dar am avut aceeași senzație de istorie care poate fi palpata, de clipă cotidiană înghețată acum mii de ani si păstrată aproape intactă până în zilele noastre. Nu
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
mic courrier, propriu-i coureur. Oricum, numele acestei principese, de Brunswick, cvasi-adultere, nu este altul decât tocmai Caroline! Este, pe urmă, acel josnic ipochimen, "nenea Scarlat"4 (s. m.), zis și "Ibric", mare "samsar, geambaș și mai ales altceva", desăvârșind ruina junelui Pantazi. (Căci, ca și vorba crai, acest scarlat dezvoltă,-n Craii..., sensuri dihotome, deopotrivă nobile și "vile".) Apoi, "scarlatul tocurilor" (s. m.) însuși, pe care-l etalează Craii noștri (ca și, în zilele Congresului dansant, claudicantul Charles-Maurice5): acest vechi
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
aducă timpuria moarte... Aceleași case,-n care, rămas de capul lui, Pantazi, acest play-boy scarandiv și vulnerabil, va să cunoască, succesivamente, seducția mezalianței (sau a încanalierii), amorul pentru Wanda, ignobil și funest, amarnicele "coarne", ca și, apoi, deriva, deboșul și ruina (nu fără, știm, concursul cutărui 'Nea Scarlat) și, în sfârșit, psihoza suicidă, de care-l mântuie numai năpraznicul deces al hrăpărețului unchi Iorgu, în urma căruia, ajuns din nou un posident, nu face alta decât tocmai să "închidă" zisele case de
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
pace și rotund. Visez păduri în care să m-afund... Trist cavaler rătăcitor Ce departe și ce stingher Sufletul meu fără de tine! Și lunecă noaptea din cer Cu toate stelele străine... Și parcă mă cuprinde-un ger Cumplitul vânt printre ruine Când depărtat și când stingher E sufletul meu fără tine... Nu mai cunosc nici un ungher Să mă ascund după cortine; Rătăcitor, trist cavaler Tot mă desface de-acest sine Când depărtat și când stingher... Ceva demonic în oglinzi Ceva demonic
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
subit învins de marile taine al sufletului de femeie, inginerul a mai mers totuși câtva timp cu noi, apoi ne-a părăsit. Nu mai vroia să se lase fiert de aparenta mea indiferență cu care mă lăsam purtat printre acele ruine ale durerii, părând doar preocupat să nu-mi cadă cumva mâna de pe behindul Esterei, atât de învăluitor legănat prin tot acel ținut al groazei. I-am dat dreptate inginerului care, scuzându-se că are treabă la comandament, ne-a spus
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
dublu ficțional. Cu alte cuvinte, "cadrul teatral" prezent în orice act ludic, deci și în ficțiune, este aici ridicat la puterea a doua, și, în consecință, relativizat. Procedeul ne duce cu gândul la principiul cutiilor chinezești, la misterul borgesian al Ruinelor circulare și, în genere, la toate acele opere care tematizează însăși posibilitatea sau imposibilitatea reprezentării fidele prin scris. Faptul că "mopete din textul pe care îl scrie el însuși/ își face propriile închipuiri despre dânsul" constituie desigur un mod de
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
făcut nimic rău atunci au căzut bombele atunci am rămas fără brațe eu nu o să pun niciodată mîna pe armă copiii ascultă noaptea cîntece de război o istorie străbătută de la un capăt la altul de țipete te-am căutat printre ruinele orașului îmbrăcată ca o afgană am întîlnit copiii orbi purtînd cu ei craniul regelui abia ucis fluturînd în țepușă de ce vrei să știi mai multe despre această femeie iluziile nu au trup și nici suflet țara mea? aici niciodată nu
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
încotro s-o pornească în fiecare dimineață ne îmbrăcăm unii ca alții ne amestecăm unii cu alții pentru cîteva clipe încă ne tăvălim în urmele viselor de peste noapte mult mai tîrziu decît niciodată ne întîlnim București, 9-10/5/05 La Ruine prezentatorul profesor critic poet care comite încontinuu erori de apreciere și cere tuturor după și mult prea tîrziu iertare copilul care doarme cu genunchii la gură și fără pantofi în mijlocul zilei chircit într-o flanelă prea largă în firida unei
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
cobzelor de argint și arinul pe foc tălgerari și aurari făurari și pietrari cocori aiurând pe bolta de cicoare și spoi tingiri haiduci suflați prin frunze spânzurați cu răsărituri fripți ca berbecul pe podul Mogoșoaiei dantele Brâncovenești învelesc umbrele vechi ruinele visate fagii lungiți sub picioare sub foiala târgoveților zidării venețiene și turnuri turcești printre palate altoite mărgele pe lună capul plânge în Bosfor în dealul Mitropoliei vinul sfințit pe cai domnești crai de curte veche după paravane de Pene Corcodușe
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
care și-au ținut firea în entuziasm ca și în dezamăgiri, care nu s-au lăsat nici luați de val și nici copleșiți în haotica descompunere ce a urmat prăbușirii unei lumi ce păruse de neclintit și din ale cărei ruine fumegînde și deprimante molozuri încă nu se ivesc, nu se încheagă, nu se articulează marile proiecte federatoare de energii. Federatoare și, în egală măsură, stimulante. Așa cum îl cunosc, așa cum lasă tot ce a scris și publicat după 1990 să se
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
ne e necunoscută ca un scaun cu trei picioare care-ar putea avea patru sau cinci e-ntotdeauna umbră sub nucul bătrîn bicicleta vecinului piroman nici nu se mai vede într-un colț al curții troace strînse de la casele în ruină vor fi însuflețite de-un foc generos ca o binecuvîntare dată unui întreg oraș demolat în acele ore pe zidul dinspre vecin pot prăji bucăți de pîine ori pot usca rufe e un decalaj de vieți netrăite ca atunci cînd
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
și tricou băieții n-au găsit nici azi alt clăpar) și ce să-ți spună el, copil, el frate de arme, cum să alunge el moartea ce vorbește în ochii tăi când spui tandre cuvinte? coșmarul e treaz la capăt ruinele unui oraș ruinele altui oraș de mult ai poftit dușmanul la masa ta te aud îți pregătești capcanele jumătăți de frază priviri prelungi puțină indiferență știu și totuși înșir încă un pas în dimineața de sunătoare la tine mă-ntorc
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
n-au găsit nici azi alt clăpar) și ce să-ți spună el, copil, el frate de arme, cum să alunge el moartea ce vorbește în ochii tăi când spui tandre cuvinte? coșmarul e treaz la capăt ruinele unui oraș ruinele altui oraș de mult ai poftit dușmanul la masa ta te aud îți pregătești capcanele jumătăți de frază priviri prelungi puțină indiferență știu și totuși înșir încă un pas în dimineața de sunătoare la tine mă-ntorc mereu cu scrâșnită
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
inteligent decât cel aruncat în grabă peste multa prostime. Acum, însă, am un moment de, poate, vinovată slăbiciune. Sunt ispitit să fiu mai degrabă fericit și sărac cu duhul, mă las să alunec leneș, într-o dubioasă voluptate. Rudă cu ruinele, mă șterg încet în verdele șters al măslinilor, mă sfărâm în murmurul abia deslușit al acestei amieze cu greieri mulți, decad, provincial și periferic, din greaca și din latina clasică, în dialectul vulgar al unei mierle. DIMINEA}| ROMAN| E-o
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]