290 matches
-
admițând motivările subtile. Hangerlioaica se ivi cu Hangerliu într-o mașină, cu secretarul lângă șofer. Nu se dădu jos, ci numai ordonă să i se deschidă portiera. De la distanță, privi binaua. - E interesantă, zise, dar de ce nu e în stil rumînesc? . - O face din beton armat și scoate tot efectul numai dincontur, neputând aplica ornamentații. . - Parcă are ceva babilonic sau american. Arhitecții ăștiamoderni!... Însă impune, se simțea nevoie de un astfel de locaș. . - Asta și este intenția, tanti, de a da
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide a recreștinat casa românească, punînd-o sub scutul Bisericii. Zvonul ajunse și la urechile Hangerlioaicăi, care trecu în mașina mânată încet prin fața cabanei, împreună cu Hangerliu și cu secretarul. Impresia ei fu foarte favorabilă: - E un model de casă de țară rumânească, cu icoană șicruce. Ar trebui răspândit modelul la sate. Hangerliu propuse atunci comandamentului Mișcării ideea și se luă rezoluția de a se provoca în fiece sat, din îndemnul și cu ajutorul material și fizic al membrilor locali, construirea de "case creștine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înjghebă imediat o expoziție G. Călinescu retrospectivă cu imagini și obiecte demonstrând participarea marilor familii boierești, în frunte cu Hangerliii, la evenimentele istorice capitale. Hangerlioaica, luând aer de primă doamnă a țării, binevoi a onora cu prezența ei această manifestare "rumînească". Parastase volante în aer liber se mai organizară și în alte puncte ale Capitalei, precum și în provincie. Portretele celor patru (Hangerliu, Pica, Tudorel și Cioarec) erau așezate jos pe caldarâm, aprinzîndu-se în jurul lor vreo câteva zeci de lumânări și risipindu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
strămoșii lor -, Neculce Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, ce descrie evenimentele dintre anii 1661-1743 dar și cele dedicate Munteniei, precum Cronica Cantacuzinilor, atribuită lui Ludescu (vezi Călinescu, 1997:22-3), sau Istoria Țării Rumânești... a lui Constantin Cantacuzino. Într-un registru asemănător, începutul secolului următor aduce renumita Descriptio Moldaviae a lui Cantemir. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea anunță o perioadă bogată în lucrări care abordează teme identitare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai fie un supliciu, ci o activitate atrăgătoare, oferind prilejul unei autentice valorizări a talentelor. Întors în țară, T. Diamant continuă munca sa de propagandă în sprijinul ideilor fourieriste, fie prin contacte interpersonale și conferințe, fie prin scris. În Curierul rumânesc din 7 iunie 1834, el înfățișează „un oraș organizat după sistema” lui Fourier, format din 400 de familii sau 2.000 de indivizi (bărbați, femei și copii) în care „fiecare poate să se îndeletnicească după dorința sa, la lucrarea câmpului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
jos din pat. Supărat că „nici într-un chip nu va să vie să stea de față cu dumnealui vel armaș, pentru ca să descoperim lucru mai cu adevăr“, Prea Sfinția Sa se hotărăște să judece în lipsa jupânesei. Așa că, mitropolitul consultă din nou Pravila rumânească și pe Armenopol. Pe baza acestora, îi dă voie boierului Brezoianu nu numai să con fiș te zestrea soției, dar și a treia parte din avere, ne fiind copii la mijloc. Totodată, femeia pierde dreptul de a se mai recăsători
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ză Costandin, ame nin țându-l că „în scurtă vreme voi veni și cu mine vei avea judecatacea mai mare“. Stro ies cu se crede eliberat de nevastacea rea și hră păreață: „ci de pieirea măne-ta am fu git din țara Rumânească, iar acum dacă m-au mântuit Dumnezeu de dânsa, peste puți nă vreme voiu veni și eu“. Elibera rea a durat aproape 12 ani și a pre su pus rui na bărbatului, cel puțin așa reiese din toate documente le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Priimiți dar daru cu dragoste, că toți vă veți folosi [s.n.]". Un eu auctorial care cercetează și vrea să își comunice explicit opinia își face tot mai simțită prezența ("Insă eu dintru acésté descoper[ă] lucruri minunate, aflu liniia némului rumânesc" Episcopul Chesarie, în predoslovia la Mineiul pe ianuarie, Râmnic, 1779), vizând tot mai des introspecția și căutarea de sine, ca în predoslovia Episcopului Filaret la Mineiul pe aprilie, ce oferă o magistrală imagine a unei ideale lecturi "în cărțile firii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ciată a cucearnicii voaste Preoții, nu trebuiaște să cearce pricina, pentru ce acum întâi au vrut să dea în typari cu a sa chieltuială aciastă carte a Octoihului, tălmăcită de pre vorba cea grecească și slovenească pre limba noastră cea Rumânească. Sfințiia sa, ca un bun Păstoriu și ne-adormit, care nu încetează a osteni în toate zilele, cu lucrul, cu cuvântul, și cu învățătura, pentru mântuirea cea de obște a oilor lui celor cuvântătoare, și să nevoiaște și în zi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Ioan cel milostiv. Iar după râvneala pravoslavniciei, ca un bun creștin, te aseameni cu marele împărat Constantin. Împodobit-ai cu adevărat, Doamne, prea slăvitul neam al strămoșilor Măriei tale Băsărăbeștii, așa de bun Domn den mila lui Dumnezău păzitei Tărâi Rumânești fiind, care Țară alt Domn ca Măriia ta n-au avut până în zioa de astăzi den dăscălecătoarea ei. Laude alții ceale vreadnice de vedearea ale besearecilor și ale mănăstirilor zidiri, și cealealalte ale Măriei tale minunate lucrări, iară smereniia noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
concours de E. Egger. Édition revue par L. Séchan et P. Chantraine, Hachette, Paqris, 1950. BIBL.1688 = Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii Vechi și ale ceii Noao Leage, toate care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înțelegerea limbii rumânești, cu porunca preabunului Domn Ioan Șărban Cantacozino Basarabă Voievod (...), București, 1688. BIBL.1819 = Bibliia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii vechi și a ceii noao, cu chieltuiala Rosieneștii Soțietăți a Bibliei, în Sanktpeterburg, în tipografia lui Nic. Grecea, în anul 1819
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu ușurință că în monologul personajului eponim sunt introduse discret elemente din experiența formatoare a autorului, ceea ce proiectează protagonistul în postura de alter-ego: Am învățat, cât am colindat pîn lume, purtările cele frumoase; știu destule limbi străine încai despre a rumânească, pot zice, fără să mă laud, că o știu cu temei; măcar că de viță sunt arvanit și nu prea am învățat buche, dar, drept să-ți spun, la asta nu mă dau pe nici un rumân, fie cât de pricopsit cărturar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu lată stăpânire în toate aceste țări...” (la Costin, p. 278). În compunerea sa în versuri despre primul descălecat, Miron Costin duce în antichitate stăpânirea Ungariei asupra spațiului extracarpatic, spunând despre Traian că: „Elŭ cu vița cestui neamŭ [latin] Țara Rumânească Împlut-au, Ardeaul totŭ și Moldovenească. Podulŭ preste Dunăre-n Țara Rumânească L-au trecutu-și oștile-n Țara Ungurească. Pre acela pod au trecutŭ Moldoavei stremoșii, Bătând război cu dachii...” (p. 326) Ideea că Traian a venit în Țara
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
compunerea sa în versuri despre primul descălecat, Miron Costin duce în antichitate stăpânirea Ungariei asupra spațiului extracarpatic, spunând despre Traian că: „Elŭ cu vița cestui neamŭ [latin] Țara Rumânească Împlut-au, Ardeaul totŭ și Moldovenească. Podulŭ preste Dunăre-n Țara Rumânească L-au trecutu-și oștile-n Țara Ungurească. Pre acela pod au trecutŭ Moldoavei stremoșii, Bătând război cu dachii...” (p. 326) Ideea că Traian a venit în Țara Ungurească și s-a luptat acolo cu dacii exprimă o viziune istorică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
politice interne, în ultimele 45 de zile ale Cuvîntului. * Ca toată presa bucureșteană, și Cuvîntul s-a jucat repetat cu zvonul că guvernul Duca are un "act de naștere" dubios, fiind adus la putere de străini: "față de naționalismul gospodăriei colectivității rumânești - guvernul actual a căutat bunele grații ale bancherilor străini", scrie insinuant Nae Ionescu. Iar Sebastian, care își desfășura ritualele sale atacuri contra "muzei" sale preferate, I. G. Duca, nu putea să nu preia, delicat: Într-un fel, guvernul acesta, înainte de
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi. Domni-va aceeași orbire la alegerile viitoare ca la cele trecute, trimite-se-vor din nou aceleași incapacități personificate, aceleași ambițiuni meschine, aceleași mutre imposibile în Adunările viitoare sau poporul rumânesc își va deschide ochii și va refuza concursul la încercarea de-a se forma un nou cabinet de curiozități - iată întrebarea pe care noi, câți n-am pierdut pe deplin speranța unui viitor mai bun, îndrăznim a o nega. [24
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu sine și trecerea de la concepția unității etnice a poporului român către revendicarea unificării politice a tuturor etnicilor români (deci de la național la naționalism) a fost deja semnalată prin apariția lucrării lui Florian Aaron, Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești, în trei volume, primul văzând lumina tiparului în 1835 la București. Chiar dacă titlul anunță o circumscriere provincială a istoriei la Țara Românească și nu la întregul spațiu românesc, Ideea repede a lui F. Aaron, aflat în prima generație de intelectuali
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacia slăbită de barbari, neapărată de Bulgari, fu nenorocită ca să vază cum pierde trei părți din totul său, și cum se-pune linie de hotar ca să nu se-mai poată uni nici o dată. Din toate părțile Daciei mai rămăsese țara Rumânească, Moldavia, Basarabia și Bucovina care și acestea de s-ar fi unit, ar fi mai păstrat oare care întregime din Dacia; dar politica vremii d-atunci nu vedea așa departe" (Aaron, 1835, p. 29). Idealul unității nu putea fi mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al extinsei sale trilogii intitulate paradoxal Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești este în fapt o odă națională închinată lui Mihai Viteazul. Nu mai puțin de 208 pagini din cele 322 ale volumului sunt dedicate lui "Mihaiu II. Viteazul" (Aaron, 1837, pp. 114-322). Dacă în scrierile Școlii Ardelene, Mihai era portretizat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a murit prea de vreme pentru proiectele sale cele mari ce le formase pentru fericirea nației rumânești. De la marele Traian și până [p. 318] la el rumânii nu s-au norocit ca din sânul lor să se nască alt om mai mare decât dânsul: cincisprezece veacuri au lucrat ca să facă mărirea lui. Vremile cele grele aduse pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dânsul: cincisprezece veacuri au lucrat ca să facă mărirea lui. Vremile cele grele aduse pe toți rumânii într-o stare de suferiri amare; toți aștepta un mântuitor. Arătarea lui Mihaiu în mijlocul lor a fost ca un fulgir strălucitor care dete duhului rumânesc celui amorțit o lovitură electrică; rumânii se deșteptară; cunoscură trimiterea lui din ceriu, și alergară la glasul lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor. El făcu inimile rumânilor primitoare de sintimente înalte și duhul lor întreprinzător de lucruri mari. Cinstea, vrednicia, mândria, patriotismul, slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]