261 matches
-
rivalizeze cu Imperiul de Niceea, în mod cert supoerior; suveranul Thessalonicului renunța la însemnele imperiale și se mulțumea cu titlul de despot ce-i fusese acordat de Vatatzes. Invazia mongolă bulversa profund toată Europa orientală și Asia anterioară. Sultanatul de Rum și imperiul de Trapezunt erau amenințate, iar Niceea se temea pentru existența sa pentru a se apăra contra pericolului comun, Ioan Vatatzes încheia o alianță cu sultanul din Ikonion (1243). Învins de mongoli, imperiul de Trapezunt devenea vasalul lor tributar
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
nu mai erau tulburate, schimburile de ambasade multiplicându-se între Bizanț și Egipt. În jurul puterilor antibizantine, Mihail al VIII-lea desena un cerc mai vast care trebuia să contracareze pe dușmanii imperiului: ca și mongolii lui Hulagu asupra sultanatului de Rum, tătarii lui Nogai exercitau acum o presiune asupra Bulgariei; sârbii aveau în spate pe ungurii aliați cu împăratul; cât despre Carol de Anjou, marele dușman al Imperiului Bizantin, papalitatea, animată de speranța uniunii, îl reținea să atace Imperiul Bizantin. Dar
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
și breaslă devin sinonime. Această fuziune pornește în secolul al treisprezecelea în Anatolia și implică un al treilea tip de organizație de profil asemănător: "Akhiyat al-Fityan" (Frăția Tinerilor). Această organizație, a apărut în Asia Mică imediat după înfrângerea Selgiukizilor de Rum de către mongoli, când starea generală a administrației era una de dezordine și anarhie. O foarte importantă descriere a scopurilor și obiceiurilor ei provine de la călătorul de origine africană Ibn Battuta, care a avut ocazia de a vizita mai mult de
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
mai exista o a patra. Niciuna nu va lua locul țaratului nostru creștin!”". După cum se vede, Fiofei identifica explicit A treia Romă cu Rusia, nu cu orașul Moscova. După cucerirea Constantinopolului, sultanul Mehmed al II-lea s-a autoproclamat „Kayser-i Rum”, adică „Cezar al Romanilor”. Cum, în acele vremuri, Imperiul Otoman cucerise și Otranto, unii istorici consideră că sultanul Mehmed al II-lea plănuia să cucerească Roma. Moartea neașteptată a sultanului a pus capăt campaniei din Italia, iar titlul „Kayser-i Rum
A treia Romă () [Corola-website/Science/317693_a_319022]
-
Rum”, adică „Cezar al Romanilor”. Cum, în acele vremuri, Imperiul Otoman cucerise și Otranto, unii istorici consideră că sultanul Mehmed al II-lea plănuia să cucerească Roma. Moartea neașteptată a sultanului a pus capăt campaniei din Italia, iar titlul „Kayser-i Rum” a încetat să mai fie folosit, dar structura imperială creată de el a supraviețuit în secolele care aveau să urmeze. Istoricul otoman İlber Ortaylı consideră că Mehmed și-ar fi meritat pe deplin titlul de Împărat al Romanilor, mărturie stând
A treia Romă () [Corola-website/Science/317693_a_319022]
-
Canasta (/kə'næsta/Spaniolă pentru "coș") este un joc de cărți din familia de jocuri remi, fiind o variațiune a jocului 500 Rum. Chiar dacă există multe variante pentru 2,3,5 sau 6 jucători, este cel mai adesea jucat de către patru jucători împărțiți în două echipe care se joacă cu două pachete obișnuite de cărți.Jucătorii încearcă să facă tenacuri de căte 7
Canastă () [Corola-website/Science/298844_a_300173]
-
Între anii 1571 și 1832, ocupația otomană a readus ortodocșilor privilegiile pe care le aveau, mediul fiind însă mult mai nesigur, deoarece viețile și proprietățile lor erau permanent la dispoziția otomanilor. Sub regulile de guvernare otomane populația creștină din Cipru (Rum millet) era considerată națiune separată și unica biserică creștină acceptată era cea ortodoxă. Ei îl considerau pe arhiepiscop conducătorul politic al acestei națiuni, fiind responsabil și cu colectarea taxelor. Dar revoluția din 1821 pentru independența Ciprului a dus la moartea
Biserica Ortodoxă a Ciprului () [Corola-website/Science/318219_a_319548]
-
a avut loc între 14 mai și 19 iunie 1097, în timpul Primei cruciade. Niceea, oraș situat pe malul răsăritean al lacului cu același nume, fusese capturată de la Imperiul Bizantin de către turcii selgiucizi în anul 1081, constituind capitala Sultanatului selgiucid de Rum. În 1096, participanții la Cruciada săracilor, reprezentând faza inițială a Primei cruciade, au prădat împrejurimile orașului, înainte de a fi înfrânți categoric de către turci. Ca urmare, sultanul selgiucid Kilij Arslan I a considerat că cel de al doilea val al cruciaților
Asediul Niceeii () [Corola-website/Science/324559_a_325888]
-
pentru că, în cazul egalității de delict, el nu beneficiază de egalitate de pedeapsă”". Statutul „Dhimmi-ilor” era sintetizat în „Legamântul lui Omar”, un text canonic islamic din secolul al VIII-lea, atribuit califului Omar al II-lea. În evul mediu "milet-i Rum" s-a transformat într-un adevărat „stat în stat”, permițând Marii Biserici, aflată în condiții de „captivitate”, să se ridice la o putere mai mare decât chiar în epoca bizantină. Dar asemenea conducere a comunității greco-ortodoxe ne-ar da o
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Crimeii și Regatul Poloniei, Imperiul Otoman anexează Bugeacul (1538) și transformă teritoriile din jurul orașelor Tighina (1538) și Brăila (1540) în raiale. Aceste acțiuni au făcut ca populația ortodoxă din regiunile ocupate să-și schimbe statutul juridico-religios, fiind inclusă în milet-ul Rum și intrând automat atât sub incidența sistemului juridic Otoman cât și sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Ecumenice. În condițiile de stabilitate, prosperitate și toleranță din epoca lui Suleiman Magnificul, Patriarhia de la Constantinopol a trecut, probabil între 1540-1550, la o reorganizare
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
birocratic otoman. Grecii controlau afacerile bisericii ortodoxe prin intermediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolelui, cea mai mare parte a înaltului cler ortodox fiind de origine greacă. Prin sistemul „milleturilor”, ierarhia predominant elenă a Patriarhiei avea controlul asupra supușilor otomani ortodocși, așa numiții "Rum milleti"). Începând din secolul al XVIII-lea, membrii unor familii nobiliare elene din Constantinopole, așa-numiții fanarioți, (care și-au primit numele de la cartierul Fanar) au reușit să câștige controlul asupra politicii externe turce și mai apoi asupra întregului sistem
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
tatăl său în cucerirea nordului Chinei. A continuat operațiunile militare în Coreea, a avansat în regatul Song din China în sud și s-a îndreptat spre Irak, în vest, și a ordonat "census"-ul imperial Guyuk a divizat sultanatul de Rum dintre Kaykaus al II-lea și Kilik Arslan al IV-lea. Nu toate părțile imperiului respectau alegerea lui Guyuk. Asasinii, foștii aliați ai mongolilor, al căror mare maiestru Hasan Jalalud-Din a oferit ascultare lui Genghis Han în 1221, l-a
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
asupra Sirie, conduse de Ayyubidizi, capturând formațiunile locale. Sultanul Al-Nasir Yusuf al ayyubizilor a refuzat să se supună lui Hulegu, deși a acceptat supremația mongolă cu două decade înainte. Când Hulegu a înaintat spre vest, armenienii din Cilicia, selgiucizii din Rum și creștinii din Antiochia și Tripoli s-au supus autorității mongole, alăturându-se mongolilor spre asaltul împotriva musulmanilor. Unele orașe s-au predat fără rezistență, altele ca Mayafarrigin au rezistat, populația lor a fost masacrată și orașele jefuite. În porțiunea
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
și bizantini care au dus la prăbușirea Imperiului Bizantin și la ridicarea celui Otoman. După căderea Constantinopolului în 1204 în mâinile catolicilor occidentali în timpul Cruciadei a patra, Imperiul Bizantin a fost divizat și în haos, profitând de situație Sultanatul de Rum a început să ocupe teritoriile bizantine din Asia Minor (Turcia de astăzi). Imperiul de la Niceea, cel mai puternic dintre statele grecești succesoare ale Imperiului Bizantin și aflat în Turcia modernă, a fost capabil să oprească invazia turcă și în cele
Războaiele Bizantino-Otomane () [Corola-website/Science/325582_a_326911]
-
de dezvoltare din Regatul Serbiei și al doilea Imperiu Bulgar. Acest lucru a făcut ca Imperiul Bizantin și-a concentrat atenția asupra Europei și a mutat un număr mare de trupe din Asia Mică în Europa. Între timp, Sultanatul de Rum, principalul rival al Imperiului Bizantin din Asia Mică, a devenit din ce în ce mai slăbit. Acest lucru nu a însemnat însă o veste pozitivă pentru bizantini, dimpotrivă, sultanatul a fost zguduit de fanatici islamiști Ghazi care au format Sultanatul selgiucid de Rum. Unul
Războaiele Bizantino-Otomane () [Corola-website/Science/325582_a_326911]
-
de Rum, principalul rival al Imperiului Bizantin din Asia Mică, a devenit din ce în ce mai slăbit. Acest lucru nu a însemnat însă o veste pozitivă pentru bizantini, dimpotrivă, sultanatul a fost zguduit de fanatici islamiști Ghazi care au format Sultanatul selgiucid de Rum. Unul din liderii lor, Osman I, a început hărțuirea frontierelor estice bizantine. În 1299, s-a autoproclamat ca sultanul Osman I și, ulterior, teritoriile aflate sub conducerea sa au devenit cunoscute sub numele de Imperiul Otoman. Acesta a fost începutul
Războaiele Bizantino-Otomane () [Corola-website/Science/325582_a_326911]
-
cronicile lui Theofilact din Simocatta, datând din anul 587 (episodul cu expresia "Torna, torna, fratre!"). La mijlocul secolului al IX-lea, pe teritoriul României de azi este menționat poporul V.n.nd.r. (N.nd.r.), un neam numeros, creștin, provenind din Rum. Primele mențiuni despre români sub exonimul de vlahi (blachi) apar în cronicile bizantine din secolul al X-lea, stela din Gothland fiind un argument destul de puternic pentru prezența lor la nord de Dunăre în secolul al XI-lea. Secolul al
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
corturi] turcești. Răposatul fără prihană a trecut împreună cu ei [Sarı Saltuk]. Multă vreme în ținutul Dobrogea au existat două-trei orașe și 30-40 grupuri de corturi turcești). Seyyid Lokman relatează despre venirea lui Saltuk Baba în Dobrogea astfel: "Sarı Saltuk uburi Rum iline altı yüz altmıș iki idi hem Hep Oğuznameyi tetebbü idüp Yazdı iclal ili Seyyid Lokman".(Trecerea lui Saltuk baba în partea cealaltă a fost exact în anul șase sute șaizeci și doi). În anii 1246, după puternica dominație a mongolilor
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
birocratic otoman. Grecii controlau afacerile bisericii ortodoxe prin intermediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, cea mai mare parte a înaltului cler ortodox fiind de origine greacă. Prin sistemul „milleturilor”, ierarhia predominant elenă a Patriarhiei avea controlul asupra supușilor otomani ortodocși, așa numiții "Rum milleti").Începând din secolul al XVIII-lea, membrii unor familii nobiliare elene din Constantinopol, așa-numiții fanarioți, (care și-au primit numele de la cartierul Fanar) au reușit să câștige controlul asupra politicii externe turce și mai apoi asupra întregului sistem
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
Horațiu Stamatin Informație la titlu: Versuri Editură: Junimea Locul publicării: Iași Anul Ediției: 1985 Descriere: 86 p. Note: Cuprinde : Netrecătoare patria / Ioan Iacob ; Lumină întunericului / Cornelia Leonte ; Mării anonimi / Bianca Marcovici ; Fulgere captive / Gheorghe Simion ; Echinocțiul necesar / Horațiu Stamatin Limba: rum Serie: Debut. 5 poeți Clasificare: 821.135.1-82 Clasificare: 821.135.1-1(082) Clasificare: 082.1 Debut. 5 poeți EDITURĂ JUNIMEA A mai apărut în antologii colective și, deasemenea în: Prezența în Antologia "Șalom Haverim” de Radu Bărbulescu, 2004, München-26
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
să mai ajungă la acest capăt de lume, cum se întrebau, pe bună dreptate, mulți dintre cruciați și conducători de oști. Planul întocmit în pripă a fost de a se ataca mai întâi Niceea, de puțin timp capitala sultanatului de Rum, și să-l surprindă pe Kîlîdj Arslan Suleiman Daud ibn Qutulmish, devenit primul sultan turc, dar care tocmai lipsea din cetate, aflându-se la Melitene, unde încerca să-și răpună adversarul persan. Luat prin surprindere, orașul s-a predat, după
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
mai multor mari civilizații și un centru de comerț. Turcii selgiucizi au început să migreze în locul numit acum Turcia în secolul al XI-lea. Procesul a fost accelerat de victoria selgiucizilor asupra Imperiului Bizantin la Bătălia de la Manzikert. Sultanatul de Rum al turcilor selgiucizi a controlat mare parte din Anatolia centrală până la invazia mongolă din 1243. Începând cu secolul al XIII-lea, turcii otomani au unit Anatolia și au creat un imperiu ce cuprindea Europa de sud-est, Asia de sud-vest și
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
din lume. La început, imperiul era puternic din punct de vedere militar, însă după moartea lui Manuel I Megas Comnen (1238-1263), Imperiul a pierdut multe provincii în favoarea turcmenior. Mai târziu, Trapezuntul a fost nevoit chiar să plătească tribut Sultanatului din Rum și Persiei mongole. Domnia lui Ioan al II-lea Megas Comnen (1280-1297) a însemnat o încercare de reconciliere cu Imperiul Bizantin și sfârșitul pretențiilor Trapezuntului asupra coronei bizantine. Din secolul al XIV, Trapezuntul a scăzut considerabil, imperiul rămânând doar cu
Imperiul din Trapezunt () [Corola-website/Science/308859_a_310188]
-
adică „Maestrul (Stăpânul,Îndrumătorul)Nostru”. A primit acest nume emblematic,pe când era doar un copil,de la tatăl său care a fost uimit de sfințenia sa precoce. Așa este invocat în toată Turcia(cu pronunția turcească “Mevlana”). Deseori se adaugă “din Rum”-din Anatolia (bizantină)-căci acolo și-a petrecut cea mai mare parte a vieții. Întreaga lume musulmană îl cunoaște sub numele de Rumi. E foarte greu să despărțim,în biografia lui Mawlana Jalal ad-Din, partea de istorie și partea de
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
totdeauna această amenințarecu toate că generalii săi îi cereau să accepte armistițiul. Oastea lui Roman era destul de pestriță. Astfel atunci când a ajuns la Erzurum (vechiul Theodosopolis, termenul de Erzurum este deformarea numelui arab întrucât acestia i-au spus Arz ar Rum adică "pământul Romanilor") e posibil ca împăratul bizantin să fi încorporat în oastea sa și kurzii din împrejurimi O altă populație care alcătuia oastea lui Roman Diogenes erau uzii. Ei constituiau de altfel și cea mai mare parte a mercenarilor
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]