594 matches
-
s- aveți pe masă! Să fiți buni și sănătoși, Între voi săvă iubiți, Să aveți copii frumoși Și să-i creșteți fericiți! Pământul vostru,sfânt ogor, Tot mai bine să rodească. Bobul de aur ,în cuptor În pace să se rumenească. Liniște să aveți în țară! Românii toți să se adune În vatra noastră seculară Dă-le, Doamne, vremuri bune! Referință Bibliografică: Plugușorul / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1822, Anul V, 27 decembrie 2015. Drepturi de Autor
PLUGUȘORUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378614_a_379943]
-
întâlnirile, spre mulțumirea colonelului, tatăl Laviniei. Era în al nouălea cer când căpitanul o privea și schița o urmă de zâmbet în direcția ei. Poate că nu-i era chiar indiferentă. Era mai înaltă decât Lavinia, obrajii îi erau mai rumeni, mai proaspeți, își purta părul despletit pe spate știind că are un păr frumos care îi ajungea până la coapsele generoase, iar viața fusese mereu plină de imprevizibil. Când Lavinia plecă pentru câteva zile la mătușa ei din capitală, Letiția nu
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
mai fecundă, Departe de viața imundă Ce-i adusese nenorocul. Pe mal,copii,cu inocență, Coc în nisip ouă de-acasă Și-n ziua ce mai e rămasă, Ei le împart,cu deferență Într-un alt loc,mai în aval... Rumeni porumbi în vatra-ncinsă Și-n atmosfera necuprinsă Plutește sunet de caval Mai la ferit,în apa lină, Gingașe fete se-mbăiază, Zâmbind suav, se-mbujorează Gândind la...ce-ar putea să vină Pescari romantici,cu “năluci”, Suspină,căutând cu-
PE MALURI DE OLTEŢ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379531_a_380860]
-
domestică Col ramo d'ulivo Tra le ali. ISTORII Tobele bat Încoronarea altui rege cu albeața la ochi Și tronul din oase scrâjnește Între măselele vremii plombate cu aer. Jarul divin a ruginit banal pe fundul tigăii În care E rumenit după străvecehe rețetă Un sturion fără icre. Independența de toate aceste nimicuri Umblu în sandale din piei argăsite Pe dunga unui drum Ce s-a frânt sub senile. Unse Cu mierea viespilor tineri îmi sunt tălpile și palmele amândouă Și
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
această punere în scenă, să transforme nunta strălucită din Călin file de poveste în moarte. Așa după cum cadrul desfășurării acțiunii, un apartament al unei femei no name nu mai este “Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și castelul singuratic” iar “Sub pleoapele închise globii ochilor se bat, Brațul ei atârnă leneș peste marginea de pat” se transformă în gestul întinderii așternutului pe o canapea extensibilă după o suită de alte gesturi devenite stereotipii, ritualuri
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
cercuri săgeată ce zvâcnești înspre cer te văd deal așezat peste vale cu colnicele coaste prinse șanț peste care iarbă verde răsare urmăresc din privire drum săpat de intrare drum săpat de ieșire pătrundere-n spice ce-s mărunt măcinate rumenite de coapte se despart cărări două doi colaci bobonați ce zvâcnesc omenesc tic ascuns de lăute rezemate de pulpe îmi apropii doar palme să te văd să te simt să mă plec să te-ating mă plimb, fulg pe bob
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat. Cum era Ajunul Sfintei Marii, nu se îndură să zădărnicească sacrificiile nepoțeilor de a ține postul, așa că născoci în grabă ceva bun dar inofensiv, reducând astfel și tentația iminentă a cozonacilor ce se umflau în
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
slăbea de fel, îl mânca pielea sau nu știu în care loc. -Și vede che și un bravo ragazzo. Șei anche una bella persona. Quanto șei alto? Io sono mt, 1,70. -L'Italia è la seconda casă per i Rumeni! Allo stesso modo, e io sono 170 cm, mă ho messo qualcosa șu di me, io 100 kg... Zic, gata, o să-l sperii cu cele 100 de kile ale mele. -E' vero che l'Italia è la seconda casă per
DAU BINE LA BĂRBAŢI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375343_a_376672]
-
stesso modo, e io sono 170 cm, mă ho messo qualcosa șu di me, io 100 kg... Zic, gata, o să-l sperii cu cele 100 de kile ale mele. -E' vero che l'Italia è la seconda casă per i Rumeni. Mă all'inizio tu avrai problemi di lingua italiană per poter lavorare. -Lo trovo un linguaggio molto semplice, se ci provo io posso conversare în due meși... -Anche io sono 170 cm e peso 70 kg. Non ha importanza se
DAU BINE LA BĂRBAŢI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375343_a_376672]
-
de fericire, priviră simultan spre conte iar arhiducesa porunci ferm: - Belică, dă fuga la cuhne și adă ceva dă hamos că-i prăpăd! Vezi de-o brânzică de capră cu niște ceapă roșie și nu uita de sulurile de șorici rumenit pe plită ca să fie moale și gustos. Da’ numai de pe burtă, nu cum ne-au dat data trecută de pe spinare de era să ne rupem dinții în el! Dispai! Contele, om antrenat în dedesubturile vieții la palat, se retrase cu
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > PE CERUL CĂ UN ȘEVALET Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Natura-i pictor în lumini la ora dimineții, Cănd cerurile se aprind și-și rumenesc pomeții. Nori albi ca niște vălătuci pornesc fără motive Să se închine soarelui sosit la tratative. Văzduhul pare zugravit în stropi de acuarele, Curg raze albe pe pământ în linii paralele. În aurore nelumești se strâng culori din soare E
PE CERUL CA UN ȘEVALET de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372081_a_373410]
-
Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NOAPTE DE CRĂCIUN În ceasuri de taină târzii În noaptea de iarnă bătrână Jos, pe covor, doi copii Râd mângâiați de lună. Focul pâlpâie-n vatră Obrajii slabi rumenind, Răzleț câte-un câine mai latră Iar crivățul cânt-un colind. Micuții l-așteaptă pe Moșu Un dar și lor să le- aducă Bomboane, covrigi, un măr roșu, S-ar bucura și de-o nucă. Noaptea tristă-i privește Prin
NOAPTE DE CRĂCIUN de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372952_a_374281]
-
URSUZ: Dracula și Sultanul față în față! Ha, ha, ha! Să-l văd pe sultan târându-se la picioarele valahului! Ha, ha, ha! CĂPITANUL ARNĂUTU: Nici voi nu-i agreați pe turci? URSUZ: Ha, ha, ha! De ce crezi că suntem rumeni și frumoși? CĂPITANUL ARNĂUTU: Din sânge! URSUZ: Când năvăleau turcii în țară era sărbătoare! CĂPITANUL SASU: Iar la noi jale... URSUZ: Ce ospețe mai făceam noaptea prin tabăra lor! CĂPITANUL ARNĂUTU: Și poporul era muritor de foame! URSUZ: Curgea sângele
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
lipire de apă cu zahăr( ES.362, ES.363, ES 364, ES 442, ES 443, ES 444, ES 445, ES 446, ES 447 piese existente în colecia Ada Kaleh a MRPF). De asemenea pomeții feții și frunții, podul palmelor , erau rumeniți cu kîna, o vopsea roșie ce se credea că te protejează de duhurile rele. Fața astfel împodobită era acoperită cu o acoperitoare duvac Pentru a putea vedea fața miresii ginerele trebuia să ridice duvacul iar pentru aceasta trebuia să ofere
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștiemireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna Printre gloata de copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți, mai micii, Toți cărându-și ghiozdănelul. De pe gard cioara privește Cu ochii negri și câi Ar vrea și ea-‘n
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348469_a_349798]
-
trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat. Citește mai mult Sub teiul uriaș ce își revărsa generos umbra și parfumul ceresc peste curtea casei bunicilor, patru prichindei gălăgioși își revendicau cu tărie și temperament castronul de lut înflorat, plin ochi cu plăcinte
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat.... XXX. POVESTE DE IARNA, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Afară în curte nămeții răscoliți și profanați de sania grosolană, așteptau încremeniți dreptate. Cerul își acoperise chipul cu valul
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
sate, pe dealuri , pe văi Aleargă un vînt singuratic; Cuprins de dușmanii călăi Cu chipul lor sumbru, sălbatic. Pădurea se apleacă la iarbă Să treacă flăcăii Moldovei, Dar, unde să plece ei oare Căci nu mai sunt astăzi Codrii... Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt
O ȚARĂ DE VIS, CU CASE FĂRĂ FERESTRE! de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375993_a_377322]
-
sate, pe dealuri , pe văi Aleargă un vînt singuratic; Cuprins de dușmanii călăi Cu chipul lor sumbru, sălbatic. Pădurea se apleacă la iarbă Să treacă flăcăii Moldovei, Dar, unde să plece ei oare Căci nu mai sunt astăzi Codrii... Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Citește mai mult Prin sate, pe dealuri , pe văiAleargă un vînt singuratic;Cuprins de dușmanii călăiCu chipul lor sumbru, sălbatic.Pădurea se apleacă la iarbăSă treacă flăcăii Moldovei,Dar, unde să plece ei oareCăci nu mai sunt astăzi Codrii...Și rumeni la față se roagăCa cerul să dea o furtună,Să scape de monstrul sălbatic,De-a corupției cunună.Prostimea de sus îi zăreșteși-i roagă acasă să fie,La studii, familii, odrasleîn țara fără de basme!Flăcăii seînvîrt într-o horăși cîntec
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
și va rodi în sfârșit grâul ce-a zăcut toată iarna culturală, apoi toată primăvara în care au izbucnit din pământul odelor zănatice, de prin primării, ori de sub oblăduirea primăriilor, buruienile parvenitismului, și toaă vara tiranică în care s-au rumenit aceste buruieni, ca să urmeze o toamnă a roadelor bune, după care se vor împături pe rând, la loc, anotimpuri fără tiranie și incultură! De aceea, n-ar fi nimic rău ca un preot cu îndemânări gospodărești, dacă dorește, să se
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
plimbăm la magazin. Ți-am luat cafea, mai ai nevoie de ceva? Nu avea nevoie de nimic, doar să vină băiatul mai repede acasă. Aluatul crescuse frumos, pufos, iar Tușa îl tăie cu buza paharului de vin, în cercuri perfecte. Rumeni gogoșile, le scurse bine și le ninse din belșug cu zahăr pudră, zâmbind în colțul buzelor la gândul că Romeo se va arunca asupra lor așa cum o făcea în copilărie. - Alo? Lavinia, când te întorci acasă? Uite, mâine vine și
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
de iubire,Căci primăvară asta ești chiar tu.... XII. PE CERUL CĂ UN ȘEVALET, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015. Natura-i pictor în lumini la ora dimineții, Când cerurile se aprind și-și rumenesc pomeții. Nori albi ca niște vălătuci pornesc fără motive Să se închine soarelui sosit la tratative. Văzduhul pare zugravit în stropi de acuarele, Curg raze albe pe pământ în linii paralele. În aurore nelumești se strâng culori din soare E
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
ieșite din tipar se pierd în lumi duale, Lumini din ceruri se rotesc și-ncearcă să aprindă Lumină sufletului meu, în ochii mei, ... Citește mai mult Natura-i pictor în lumini la ora dimineții,Cănd cerurile se aprind și-și rumenesc pomeții.Nori albi ca niște vălătuci pornesc fără motiveSă se închine soarelui sosit la tratative.Văzduhul pare zugravit în stropi de acuarele,Curg raze albe pe pământ în linii paralele.În aurore nelumești se strâng culori din soareE-atâta calm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
scăldate într-un soare limoniu, șiruri lungi de oi încă netunse, cu blana atârnându-le mițoasă printre picioare și câini alergându-le sprinteni către țarcurile deschise. De după colinele cu iarba înaltă, pieptănată de un vânt moale, apăru chipul lui Florin, rumenit de mângâierea verii. O strigă, așa cum o striga de obicei când era gata să dea o fugă în pădure după ciuperci sau să se scalde împreună în Lacul Morii. Hainele prinseră să-i alunece de pe trup. Încercă să le oprească
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]