81,277 matches
-
și “frumusețea lui interioară” (cum zice ea) și că astfel nu a mai trebuit decât să meargă la primărie și să încheie acolo un anumit mariaj civil. O căsătorie la starea civilă nu necesită astăzi prea multe lucruri în zonele rurale ale Kabiliei ; e nevoie doar de câte doi martori care să garanteze pentru noul cuplu. A fi martor la o căsătorie civilă a devenit aproape o profesiune, o inedită sursă de existență pentru zecile de tineri din comuna lui (“hetiști
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
seamănă cu nimeni. În ipostaza de copil pe lângă casă, iubit de părinți și mai ales de bunica Vârvara, figură expresivă, cu mare potențial pedagogic, micuța Melania-Varvara s-a dezvoltat sub imperiul setei de cunoaștere a oricărui amănunt semnificativ din mediul rural, mai cu seamă din ograda, livada și ulița copilăriei. Etapele vieții scriitoarei sunt depănate molcom, constituindu-se în istorisiri la gura vetrei, uneori încinse cu câte un buștean, alteori torcând în spuză. Condiția esențială: profesionalismul jurnalistului și sinceritatea și onestitatea
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
o dăruiască lumii, ascunsă în rotunjimea, aproape umană, a unui braț de urcior... Cine știe câte taine nu îngroapă mâinile meșterului anonim în smălțuirea unei guri de oală, a unui stih pribeag, ori în zugrăvirea ochilor unei vechi icoane pe zidurile bisericilor rurale... Dar nu numai sufletul fiecărui meșter popular, luat în parte, își cântă adâncurile în frântura de artă pe care o migălește, ci umbre și luminișuri din sufletul unui neam întreg irump în misterul artei naționale, o colorează, îi suflă duh
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
atenției publice valoarea. Gală Superlativelor VIP 2010 are și o importanță latura caritabilă, organizatorii și partenerii lor contribuind la susținerea mediului educațional românesc prin intermediul campaniei sociale „Împreună, pentru o Românie mai bună!”. Campania își propune sprijinirea unei școli din mediul rural oferindu-i mijloacele materiale necesare pentru desfășurarea unui act educațional de calitate. Pentru partea a doua a serii, organizatorii au pregătit un cadou publicului: concertul extraordinar “Sărbătoarea muzicii clasice” al orchestrei simfonice a Filarmonicii “George Enescu”, dirijata de Adrian Petrescu
VLADIMIR CATANĂ – O VOCE CARE FASCINEAZĂ de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/Radio_prodiaspora_prezinta_vladimir_ca_ecaterina_cimpean_1337836316.html [Corola-blog/BlogPost/340679_a_342008]
-
ideologia scrierilor. Geta NEDELCU: Ce-a mai rămas durabil ca moralitate, ca mod de a fi al țăranului român? Satul - un mit condamnat să dispară? Mihai LEONTE: Nu vreau să citez pe nimeni în privința discuției despre satul românesc. În mediul rural s-au produs mari schimbări din multe puncte de vedere. Despre moralitatea țăranului român pot discuta sociologii care studiază acest subiect. Trăind în mediul muncitoresc din tinerețe, am pierdut marea legătură cu satul. Mi-am păstrat în sufletul meu satul
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poetul_mihai_leonte_georgeta_nedelcu_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
copilărie. Cineva din satul meu Petia îmi trimite fotografii cu imagini actuale pe care le postez pe oriunde se poate. Satul românesc nu va dispare consider eu, ci dimpotrivă el se va redresa datorită acelor români care văd în viața rurală un nou paradis. Căci concluzionând; Satul trebuie să fie un adevărat Paradis. De ce nu ar fi? Tema întrebării este destul de largă, mă limitez la mai puțin! Geta NEDELCU: Cum reacționează cititorul la poeziile dumneavoastră? Mihai LEONTE: Reacții la creațiile mele
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poetul_mihai_leonte_georgeta_nedelcu_craiova.html [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
înțeleg mai ales veleitarii grafomani dar, din păcate, nu numai aceștia. Bădicioiu: Sunteți promotorul și coordonatorul întâlnirilor intelectualilor de la sate, în cadrul Mișcării pentru Progresul Satului Românesc. Recunoașteți că astăzi, și asta este o nenorocire, nu mai avem studenți din mediul rural. Nu ar trebui făcut ceva și pentru asta? LEU: Aș putea înșira o serie întreagă de inițiative ale noastre susținute de oamenii de bună credință pe plan local, dar tratate cu dezinteres de guvernările politicianiste. Ca să aibă un răspuns de
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Laurentiu_badicioiu_interviu_cu_corn_laurentiu_badicioiu_1342861405.html [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]
-
în absurd, complicată psiho-afectiv. Narațiunea în sine este vagă, între imagistic și oniric, între inefabil și delir, personajele sunt himerice ținând ca atitudine doar de simbolistică, transformându-se, de fapt, în simboluri de iubire, de moarte, de viață. Locul ales, rural, plin de semnificații și mituri, de superstiții populare și tradiții, este prin el însuși, o magie, un spațiu al iluziilor, în care percepem doar umbre și schițe de personaje, holograme de oameni care au fost cândva modele de personaje și
PROIECTE LITERARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1453708915.html [Corola-blog/BlogPost/380838_a_382167]
-
evoluat societatea românească mai ceva ca pe vremea mea! - zise plin de satisfacție. Dar cum la orașul privat nu-i băgă nimeni în seamă se îndreptară către provincie. Dacă în mediul citadin s-a pierdut din ospitalitatea neamului, în cel rural spera ca țăranul să-și mai păstreze din bunătatea sufletească specifică din moși strămoși. Și merseră la braț cale lungă și-n drumul lor întâlniră contrar așteptărilor numai priveliști înspăimântătoare. Sate părăsite, case dărâmate, blocuri gata să se prăbușească, familii
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
acest lucru un drept ce li se cuvenea. Unul dintre aceștia, căruia îi cerusem numărul de telefon, urmând a-l consemna în contractul titularului, îmi răspunse: “M-a ferit Dumnezeu!” Văzusem și auzisem multe în grandiosul meu proiect de culturalizare rurală, unde, țăranii își târau zilele, ruinați de colectivizare. Mă acomodasem noii orânduiri postdecembriste. Munca spartană îmi lua mai tot timpul. Într-o zi primesc un telefon de la Vera, care mă chema de urgență la ea, fără să-mi spună și
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
din partea clasei de guvernare față de necesitățile poporului; promovarea fărădelegilor la nivel de stat, acestea creând premize reale pentru instaurarea în cadrul țării a unei anarhii absolute și, respectiv, a unor condiții de trai inumane (în mod aparte pentru cetățenii din mediul rural) ce au condus existența poporului la degradare umană și socială. Sub o notă nespus de tristă sunt imaginile ce descriu situația reală privind condițiile de viață și de trai ale poporului în perioada celor 25 ani de independență a țării
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1492724887.html [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
al nelegiuirilor sociale”, pag. 31-32) ...Poporul, nefiind protejat de către stat, este inhibat în propriile greutăți existențiale și, în așa mod, reacționează deja pasiv la procesele ce au loc în societate. O mare parte din populația țării, în special din zona rurală, este absolut inactivă la schimbări si provocări, astfel acceptând sărăcia ca o normalitate în modul de viață existent... (pag. 36). Nivelul de viață al populației extrem de redus din zonele rurale (la 1 ianuarie 2013 constituind 58,1% din toată populația
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1492724887.html [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
O mare parte din populația țării, în special din zona rurală, este absolut inactivă la schimbări si provocări, astfel acceptând sărăcia ca o normalitate în modul de viață existent... (pag. 36). Nivelul de viață al populației extrem de redus din zonele rurale (la 1 ianuarie 2013 constituind 58,1% din toată populația țării) este un tablou zguduitor ce ar putea fi comparat cu nivelul de viață al omului din epoca primitivă. Omul de la sate (în special, de vârsta a treia, ba chiar
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1492724887.html [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
ei nu au fost întrutotul respectate, că ea s-a aplicat numai în parte și că a fost supusă mai multor modificări. Astfel, la două decenii după aplicarea ei, prin 1885-1886 existau în toată țara, 2669 de școli în mediul rural, cuprinzând un total de 94.484 de școlari. Din totalul elevilor de vârstă școlară (337.246), numai 26% erau cuprinși propriu-zis în școală. După sumele repartizate la bugetul național pentru școli, putem sesiza că în același an s-a repartizat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
învățământ, lucrul manual și practica agricolă. Se pevedea și înființarea de ateliere școlare și prelungirea obligativității învățământului până la vârsta de 14 ani. Prin Legea din 1896 (Petru Poni) s-a urmărit înăturarea deosebirilor care existau între școala urbană și cea rurală. Învățământul devenea egal și obligatoriu, pentru toți copiii cuprinși între 7 și 14 ani. Se prevedea în același timp înființarea grădinițelor de copii la sate. Ca structură, școala primară era împărțită în trei diviziuni, cu un învățător care preda la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
vrednici învățători și a interesului față de învățătură manifestat de rucăreni, ea se poate situa printre primele din județ în ceea ce privește consistența și varietatea activităților desfășurate. De altfel, trebuie să amintim că încă din 1870, școala de aici intra în categoria școlilor rurale model. În august 1877, Consiliul Permanent de Instrucție Publică hotărăște ca școala din Rucăr să fie socotită în rândul celor urbane. La intervenția revizorului școlar rămâne tot rurală, cu două posturi. Avusese răsunet și aici mișcarea pedagogică, pornită în jurul anului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
amintim că încă din 1870, școala de aici intra în categoria școlilor rurale model. În august 1877, Consiliul Permanent de Instrucție Publică hotărăște ca școala din Rucăr să fie socotită în rândul celor urbane. La intervenția revizorului școlar rămâne tot rurală, cu două posturi. Avusese răsunet și aici mișcarea pedagogică, pornită în jurul anului 1870, urmare în special, a acțiunilor întreprinse de "Societatea pentru învățătura poporului român"(1866), care prin C. Isarcu, P. Poenaru, ș.a. cereau ca instrucția gratuită și obligatorie să
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
cu laboratoare industriale și puternice ateliere de producție. Dacă tot suntem la capitolul social rog să vă gândiți la o nouă meserie. Aceea de gospodină-mamă. La oraș alocația de copii, ridicată la nivel corespunzător, poate fi o soluție. În comunele rurale situația este alta. La sat bărbatul este agricultor, crescător de vite sau culegător de fructe după tipul fermei sale. De cele mai multe ori femeia își ajută bărbatul, dar nu și invers. Femeia, prin firea lucrurilor, are rolul de gospodină. Face mâncare
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
Zdub. Trupa va concerta sâmbătă seara într-un show live spectaculos. Am putea să îi numim etno-rockeri care îmbină elementele hip-hop, drum'n'bass, jungle, punk și dau naștere unui crossover muzical original, unde se întâlnesc intensitatea urbană și spiritul rural. Pentru Scena Principală a festivalului, „ARTmania Vampires’ Den“, vor fi disponibile exclusiv abonamente, fără bilete individuale pe zile, o condiție impusă de spațiul limitat. Abonamentele pentru publicul din România sunt disponibile în rețelele Diverta și myticket.ro, la sediul ARTmania
Primele confirmări și detalii organizatorice despre ARTmania Festival Sibiu 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6638/primele-confirmari-si-detalii-organizatorice-despre-artmania-festival-sibiu-2014 [Corola-blog/BlogPost/98777_a_100069]
-
ales în Franța, Honore de Balzac(1799-1855 ) prin romanele sale dezvolta ideile unui romantism revoluționar pus în slujba viziunilor democratice ale vremii:” Iluzii pierdute “, “Istoria măririi și decăderii lui Cesar Birotteau “, în Germania Berthold Auerbach( 1812-1882 ) publică povestiri de inspirație rurală și romane din care transpiră idei democratice, la fel în Ungaria Gergely Csiky ( 1842-1891 ) dramaturg care prin piesele “Proletarii “ și “Mizerie cu zorzoane “ evocă lumea maghiară care aspira spre o societate democratică. III-DEMOCRAȚIA PROMOVATĂ ÎN LITERATURA ROMÂNĂ DIN PRIMA JUMĂTATE
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
atac la ideea de proprietate garantată prin Constituție. S-a convenit până la urmă ideea de vânzare-cumpărare de bună voie între proprietari și obștile sătești dar realizarea practică a fost greoaie împotmolindu-se la stabilirea prețurilor. S-a înființat apoi Casa Rurală cu scopul de a cumpăra moșii și a le revinde în loturi de câte 5 hectare la țărani. În 1913, când Brătianu anunța programul faimoaselor reforme, Take Ionescu nu se mai număra printre adversari. Încă din anul 1913 se înțelege
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ÎNCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN (prima jumătate a sec XX) Mihaela Pătrășcuță Primul Război Mondial a transformat în totalitate viața românilor, care după acest eveniment devine mai complexă și diferențiată în funcție de mediul de locuire(urban sau rural), starea materială, mentalitate. Societatea pendula între tradiționalism și modernitate. Tradiționalismul a dominat mediul rural, însă la oraș modernismul câștigă teren. Din cele trei comune urbane, cea mai dezvoltată era Severinul, reședință de județ din 1833, centrul vieții social-politice și culturale
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
Mihaela Pătrășcuță Primul Război Mondial a transformat în totalitate viața românilor, care după acest eveniment devine mai complexă și diferențiată în funcție de mediul de locuire(urban sau rural), starea materială, mentalitate. Societatea pendula între tradiționalism și modernitate. Tradiționalismul a dominat mediul rural, însă la oraș modernismul câștigă teren. Din cele trei comune urbane, cea mai dezvoltată era Severinul, reședință de județ din 1833, centrul vieții social-politice și culturale. Orașul modern înființat în urmă Tratatului de la Adrianopol, din rațiuni de ordin economic, ca
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
Chimie Industrială; ¤ 1988: Curs de perfecționare - „Instruirea asistată de calculator pentru utilizarea microcalculatoarelor în limbaj BASIC” - Centrul de Perfecționare a Cadrelor din Informatică București; ¤ 1991: Curs de perfecționare - „Management și marketing” - A. S. E. București; ¤ 2004: Instruire - „Programul de dezvoltare a finanțării rurale din România” - Departamentul Agriculturii din SUA, Universitatea Iowa, SUA - USAID, SAPARD - România, Camera de Comerț și Industrie a județului Dolj, Craiova. IV. Activitatea profesională: ¤ 1977-1989: Centrul de Cercetări Râmnicu Vâlcea - chimist (1977 - 1981), cercetător științific (CS) (1981 - 1988), cercetător științific
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
liniștea, de aceea ne spune că: “De vacarmul din orașe fug în fiecare vară/ La căsuța bătrânească, undeva pierdută-n țară./ Câtă liniște deplină este-n acest colț de Rai/ În a cărui puritate disting fiecare grai.” Îndrăgostit de liniștea rurală, romantic prin definiție, Ilie Marinescu cântă o natură feerică, în același timp clasică, în care se concretizează ca elemente caracteristice « Ciripit de păsărele, cântec de privighetoare,/ Vântul mângâind, cu glasul, fiecare pom și floare. » (« Viața la țară ») „Cine sunt eu
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]