20,976 matches
-
să o faceți serios de aici înainte. Cînd trec peste tine războaie, cînd morții nimănui se usucă pe marginea drumurilor și cînd auzi cum în bocancii lor umflați de lacrimi și de sînge cîntă greierii și înflorește pelinul, cînd soldații ruși vin să-și spele picioarele în lacurile tale alpine și să-și zvînte obielele pe acoperișurile casei tale abia isprăvite, cînd Dumnezeu este alungat cu biciul din bătătură, cînd numai vulturii dau ocoale enorme acolo, la ei, în văzduh, și
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
se despartă, de fapt, niciodată. Luna. Împăratul Romanilor. Telefonul din 12 iulie. Zîmbetul lui. Teatrul "Radu Stanca", pe care l-a iubit ca un nebun, ca un nebun, ca un nebun frumos și nobil, cu rasă, cu uitătură de prinț rus, alb, pe care nu l-a dat niciodată pentru nimic în lume. Teatrul. Teatrul. Teatrul... "A fi sau a nu fi?", întrebarea celebră și grea a lui Hamlet, rolul cu care Virgil a absolvit școala de teatru. De multe ori
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
membru activ al Academiei Române. Naționalismul militantului politic și documentația istoricului de profesie se văd, dar nu deranjează notele de călătorie, în sensul că nu copleșesc pagina. Călătorul vine dinspre Bucovina, după ce trecuse prin Ardeal, și-a vizat pașaportul la consulatul rus din Cernăuți și nu-și face probleme în legătură cu tulburările revoluționare anti-țariste petrecute în 1905 în Rusia. Știe însă că trebuie să fie precaut, căci se află la "hotarul rusesc", la marginea unei împărății foarte ostilă față de străini. "Un dor vechi
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
mai puțin pe direcția imaginării unor structuri cu totul interesante în planul formei cât mai ales în sensul obținerii acelei plastici timbrale quasi-picturale, de o uimitoare sugestie, aspect pe care îl întâlnim și în creația din acea epocă - cunoscuta "perioadă rusă" - a lui Igor Stravinski, spre exemplu. Cu concursul filarmoniștilor bucureșteni, sub bagheta lui Andreescu, tablourile lui Respighi grupate sub titlul "Serbări romane" au dobândit valorile unor ample fresce sonore de o forță imagistică tulburătoare. Detalieri ale imaginilor marelui "Circ", ale
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
desigur, dar nu îndeajuns de eroică, nu îndeajuns de muzică a poporului. Șostakovici avea atunci alte sentimente: de disperare, teroare, violență. Printre stările tragice, cu greu mai întâlnim momente de izbândă. După cutremurul provocat de Andrei Jdanov împotriva marilor compozitori ruși: Prokofiev, Haciaturian, Miaskovski, Șostakovici și alții, a urmat o perioadă de adâncă degradare artistică. Lui Șostakovici se pare că i-ar fi spus „ai avut noroc că nu te-am împușcat”. Prietenii îl părăsiseră. Aceasta era atmosfera pe care o
FILARMONICA BANATUL Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94361_a_95653]
-
-ul funcționează Institutul de Studii Româno-Sovietic, înființat la 3 iunie 1947, unde domnește același spirit de adulație moscovită. Tot ce a apărut, în domeniul cultural, în economia politică sau arta militară mai de valoare, este creația spirituală a unui geniu rus. Redăm titlurile câtorva dintre conferințele ținute în cadrul Institutului de studii româno-sovietic, gravitând in jurul fenomenului rus. În ultimul ciclu de conferințe au putut fi audiați: Constantinescu-Iași vorbind despre Arhitectura rusă din secolele al XVI-lea și al XVII-lea; Sălăgeanu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
militară mai de valoare, este creația spirituală a unui geniu rus. Redăm titlurile câtorva dintre conferințele ținute în cadrul Institutului de studii româno-sovietic, gravitând in jurul fenomenului rus. În ultimul ciclu de conferințe au putut fi audiați: Constantinescu-Iași vorbind despre Arhitectura rusă din secolele al XVI-lea și al XVII-lea; Sălăgeanu despre Problemele fotosintezei în cercetările sovietice; Barbu Lăzăreanu, rectorul Universității Muncitorești, despre Influența folklorului slav, a celui rus cu deosebire, asupra basmului românesc etc. 1.2.Aculturația totalitară: război împotriva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Ritmurile vieneze ale dinastiei Strauss vin să ne mângâie trăsăturile subtile ale sufletului printr-un concert intitulat “Regalul Crăciun Vienez”. Iar după cum bine știm această noapte mirifica și cea mai lungă este la Sankt Petesburg castelul de iarnă al țărilor ruși și de ce nu al sufletelor dumneavoastră , de aceea organizatorii acestui turneu din peste 20 de localități din România vor topi sufletele de gheață ale acestor vremuri cu ritmuri muzicale de-o frenezie și o bună dispoziție , dându-i mână liberă
Regalul Craciun Vienez @ Casa de Cultura a Studentilor Iasi, 12 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94551_a_95843]
-
toți luzării, toți pulimocii și toți blegomanii. Lumea-i atîta de mare, că nici nu există. Vorba lui Johny, care-a luptat în Africa, în Legiunea Străină, care-a fost mercenar în Columbia, Seychelles, Irak și Malaezia, pistolar pentru mafia rusă-n Siberia și badigard de șeic în Emirate: „Băăă! Lumea-i mare, da' nu se compară cu cartierul nostru!"
Lumea by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6302_a_7627]
-
texte despre fotbal ca o perfectă desfășurare a ficțiunii în real sunt și niște foarte izbutite bucăți de proză. (2) Ce personaje extraordinare pot fi bețivul genial George Best, ratatul-sensibil-plin-de-talent Paul Gascoigne, puștiul înfometat Rivaldo sau Nikolai Starostin, un fotbalist rus din anii ’30, pe lângă care destinul lui Ivan Denisovici pare o telenovelă! Și cât umor în povestirea unui meci de fotbal încheiat cu scorul de 31-0 sau a unui înotător amărât gata să se înece în direct la Olimpiadă concurând
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Tirana, cu varianta lui românească, prilej cu care ne-am amintit toți (adică eu, cei trei albanezi și Marta, unguroaica originară din Transilvania) de rădăcinile ilire comune. Irina, moldoveanca, susținea apăsat că nu vorbește românește, ea făcînd parte din comunitatea rusă - ceea ce, totuși, n-o împiedica să știe (și-ncă prea bine) ce e aia „la botu’ calului”. Din păcate, cu anghinarea ni s-a cam terminat și fondul lingvistic comun, asta dacă e să nu mai pun la socoteală fluturele
Duhani dëmton... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13168_a_14493]
-
dispoziția nici a cercetătorilor din Moldova sovietică. Și am schițat toată evoluția chestiunii cu limba “moldovenească”, cu toate peripețiile ei, cu cotiturile, cu dramaticele schimbări de direcție - scrisul latin sau chirilic, modelul - limba literară sau o variantă regională -, influența limbii ruse, deci întreaga politică lingvistică sovietică de la anii ’20 încoace. - Știu că textele dumneavoastră au fost folosite ca instrumente, ca arme de luptă în anii 1988-1989, cînd s-a desfășurat mișcarea de recunoaștere, de impunere a limbii române ca limbă oficială
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
și numai curiozitatea ziariștilor l-a împins în cele din urmă pe ministrul de Interne să dea publicității lista cu participanții la simandicoasa partidă de vînătoare. Grija pentru transparență l-a apucat puțin cam tîrziu de tot pe ministrul Ioan Rus. Din cauza secretoșeniei în care a fost vătuită inițial toată această afacere, diverși colegi din presă au fabricat tot soiul de scenarii. Ba că ministrul Sîrbu ar fi fost împușcat din greșeală de unul dintre tovarășii săi de vînătoare, ba că
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]
-
în ziarul citat, Dan Pavel e de părere că România e condamnată la integrare în Uniunea Europeană, în ciuda corupției din țara noastră, de întîrzierea reformelor și altele și altele. Editorialistul citează o convorbire pe care a avut-o cu celebrul disident rus, Vladimir Bukovski. Acesta i-ar fi spus în cursul unei discuții particulare: “O să regretați toată viața că ați intrat în Uniunea Europeană”, dincolo de nuanțele de tot felul pe care le poate căpăta un asemenea regret, Dan Pavel e de părere că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
Iuliana Alexa Osip Emilievici Mandelștam este una dintre figurile principale ale acmeismului, orientare literară conservatoare în fața avangardelor ruse de la începutul secolului XX. În acest curent istoria literară îi înscrie și pe Anna Ahmatova, Nikolai Gumiliov, Serghei Gorodețki. În general, mișcarea respingea simbolismul și futurismul zgomotos, pleda cauza clarității și a imaginilor concrete. Mandelștam a fost și unul dintre
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
apar într-un ziar petersburghez versuri elogioase la adresa lui Stalin, fapt explicabil prin dorința ei de a-i fi eliberat fiul din lagărul siberian. Aceste poeme vor apărea abia în 1989 la Moscova sub titlul Recviem, sugestiv pentru tema suferințelor poporului rus în perioada dictaturii staliniste. Poemul fără erou, cea mai lungă lucrare a Annei Ahmatova nu a fost publicat decât în 1976. Cercul de prieteni ai familiei cuprinde biologi de marcă, filosofi, filologi latiniști de excepție, muzicieni și melomani de finețe
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
de momentul morții soțului, Nadejda Mandelștam scrie doar atât: „o femeie în starea în care mă aflam eu atunci nu e în stare să se concentreze asupra vreunui lucru.“ Traducerea acestei cărți aparține reputatului Nicolae Iliescu, fin cunoscător al literaturii ruse și traducător cu vastă experiență, ce reușește să redea cu fidelitate mișcările infinitezimale ale memoriei precum și nuanțele sentimentale, de la cele mai acute la cele mai vagi. Pentru că este o carte complexă, nu doar un volum de memorii, ci și un
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
echilibrat cum ar trebui să fie toate cele scrise despre poet. Revista continuă dezbaterea despre literatura tânără începută acum trei numere, Liviu Antonesei scrie despre excelentul grafician Ion Barbu, iar Radu Andriescu începe un serial despre Noul val al poeziei ruse și poeții beat. Cităm din articolul lui George Onofrei intitulat Jurnalistul român între presiune și obediență, consonant cu interviul luat lui Robert Turcescu, dar aducând în discuție posibile cauze pentru deschiderea spre compromis a ziariștilor români: "LA 15 ani de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
române moderne (DLRM 1958) sînt cuprinse doar 21 de cuvinte care încep cu litera k; dintre acestea, aproape jumătate conțin elementul kilo-; în Dicționarul explicativ (DEX 1996) numărul cuvintelor cu inițiala k a crescut la 80. E interesant că influența rusă oficială din anii '50 nu a forțat în acest punct ortografia, preferînd să prezinte împrumuturile recente din rusă ca perfect asimilate de română: dicționarele noastre includ formele colhoz "cooperativă agricolă" și culac "chiabur", în timp ce în franceză grafia acestor rusisme este
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
Gerilă, în secțiunea de nume proprii, nu însă în ipostaza de moș : personajul mitologic Gerilă e cuprins, poate din respect pentru Creangă, dar cu o definire suficient de largă pentru a acoperi, la nevoie, și personajul oficial (adaptat după mitologia rusă în variantă sovietică): "personificare a iernii și a frigului; înzestrat cu facultatea miraculoasă de a răci și a îngheța mediul înconjurător. Împreună cu alte ființe fabuloase, îl ajută pe Făt-Frumos în acțiunile sale". Oricum, cenzura nu era foarte vigilentă: la locul
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
operei lui Dionisie Areopagitul sau cea a Sfântului Ioan al Crucii ("Printre cărțile care m-au influențat cel mai tare, care mi-au vorbit despre lumină, se numără cele ale bizantinilor din secolele XII, XIII și XIV, isihaștii, precum și Biserica rusă a lui Arseniev"). Capitolul Les Ťlivres pharesť, les influences littéraires d'Eugčne Ionesco - poate cel mai surprinzător din Ionesquie -, descriind etapele formării spirituale și intelectuale, afinitățile și selecțiile literare ale viitorului celebru dramaturg, îmbogățește firul călăuzitor al cărții scrise de
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
să se vorbească în presa franceză despre Gogol... O.L. Hrănită de lecturi din clasicii ruși, le datorez o întreagă atmosferă, în special în ceea ce privește punerea în scenă a lipsei de măsură și a paradoxului, trăsături de caracter proprii întregii literaturi ruse. Influențată de asemenea maeștri, este normal ca scrisul meu, - păstrând proporțiile....- să se înscrie în același spirit. D.J. Scenele de viață domestică care se petrec într-un apartament comun din Rusia sovietică nu pot să provină din propriile dvs. amintiri
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]
-
și tăios, ca să încarneze autoritatea în această familie de artiști caracterizată printr-o blândețe pasivă. Este cumva contrapunctul, cățelul de usturoi care să dea un pic de picanterie cărnii prea fade a personajelor. D.J. Ca în cazul celor mai mulți dintre scriitorii ruși, ceea ce este cel mai uimitor în scrisul dvs. este firescul. Sunteți la curent cu ceea ce se petrece azi în proza rusească. Și în Rusia, în general vă interesează ce se petrecere? O.L: În literatura contemporană a țărilor din Est
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]
-
că alcătuiește un portret tulburător al societății post-comuniste delincvente, oscilând între burlesc și patetic. Îmi place foarte mult și Ludmila Ulițkaia, la care atmosfera romanescă este întotdeauna densă și emoționantă. Mărturisesc că nu urmăresc cu precizie ultimele apariții ale literaturii ruse. Cât despre situația generală din Rusia... Este, cred , o țară în același timp fascinantă și respingătoare, plină de contraste, de contradicții. Acolo treci de la o extremă la alta... Nu putem decât să sperăm într-o restabilire a echilibrului țării care
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]
-
cine din familie ați moștenit acest dar? O.L. M-am scăldat întotdeauna în dragostea de literatură, grație familiei mele unde la masă se vorbea cu plăcere despre Dostoievski și despre teologie. În special cu bunica mea, profesoară de literatură rusă am discuții în legătură cu ce s-a scris, în legătură cu ce s-ar mai putea scrie... În ceea ce privește viața personajelor, nu pot decât să-l invoc din nou pe Dostoievski ale cărui mari scene de dialog m-au fascinat întotdeauna - spre deosebire de introducerile lui
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]