963 matches
-
a II-a după Paști - Vindecarea slăbănogului din Capernaum), bunăstarea în raport cu vârsta, neputința de a decide, de a întreprinde o alegere benefică, lipsa fermității (cea de-a doua cuvântare - Cuvântarea la Duminica a XII-a și a XXX-a după Rusalii - Pilda tânărului bogat), parabola semănătorului, care apare ca o chintesență a celor patru puncte cardinale în comportamentul uman versus apropierea de Cuvânt, de împlinirea prin Logos, nu întâmplător fiind situată această cuvântare ca punct central al prezentului volum al Părintelui
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/victor_constantin_marutoiu_1455548395.html [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
a celor patru puncte cardinale în comportamentul uman versus apropierea de Cuvânt, de împlinirea prin Logos, nu întâmplător fiind situată această cuvântare ca punct central al prezentului volum al Părintelui Preot Matei Popovici (Cuvântarea la Duminica a XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/victor_constantin_marutoiu_1455548395.html [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
Matei Popovici (Cuvântarea la Duminica a XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului risipitor), care prezintă, în mod metaforic, o reasumare a modernității din perspectiva paralelei ev biblic - ev contemporan. Deși apar în
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/victor_constantin_marutoiu_1455548395.html [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului risipitor), care prezintă, în mod metaforic, o reasumare a modernității din perspectiva paralelei ev biblic - ev contemporan. Deși apar în tratarea subiectului acestui volum termeni care aparțin sferei teologiei, această lucrare a părintelui Preot Matei Popovici, intitulată „Puterea
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/victor_constantin_marutoiu_1455548395.html [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Tăcerile vorbesc mai mult decât am crede, Când sunetele-s moarte și eul dormitează, Există-n noi ceva, ce-aude tot și vede, E Duhul din Rusalii, ce-n credincioși lucrează. Ne agățăm de cer, când nu mai e putere, În rugăciuni aprinse strigăm, cu lacrimi multe Și așteptăm un semn de dulce mângâiere Și vrem ca Tatăl nostru cu milă să ne-asculte. Nu e putere-n
TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1487623880.html [Corola-blog/BlogPost/375438_a_376767]
-
darul minunat, Viața și Cuvântul, Ce te va duce-n slavă în clipa despărțirii! Tăcerile vorbesc mai mult decât am crede, Când sunetele-s moarte și eul dormitează, Există-n noi ceva, ce-aude tot și vede, E Duhul din Rusalii, ce încă mai lucrează... 19/02/17, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Tăcerile vorbesc mai mult decât am crede / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucica Boltasu : Toate
TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1487623880.html [Corola-blog/BlogPost/375438_a_376767]
-
în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica, unde avea loc Nașterea Călușului. Aici, în mare taină, se ciopleau Steagul și Ciocul Călușului, în prezența căruia se Depunea Jurământul față de Vătaf. În prima marțe de după Rusalii avea loc *Îngroparea Călușului. Ceata era formată din 9 dansatori plus mutul, stegarul și doi lăutari. În total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
atingem, ca să ne meargă bine, era Mutul. Un personaj misterios, a cărei față n-o puteai nicicum vedea, pentru că era acoperită cu o mască din piele de capră, iar pe cap purta o căciulă de astrahan. -------- *Îngroparea Călușului: Marți, după Rusalii, se celebra Moartea și Îngroparea Călușului, un adevărat ritual funerar executat după Apusul Soarelui. După aceea urma Fuga rituală-fiecare călușar fuge în altă direcție, ca apoi, când se întâlnește întâmplător cu alții, să nu pomenească nimic din tot ce s-
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Apusul Soarelui. După aceea urma Fuga rituală-fiecare călușar fuge în altă direcție, ca apoi, când se întâlnește întâmplător cu alții, să nu pomenească nimic din tot ce s-a întâmplat(conform jurământului). Viața reintră în făgașul ei normal, până la următoarele Rusalii, când ciclul este reluat identic.”(sursă:Wikipedia) Mutul avea un „falus” din lemn (simbol al fertilității) cu care amenința pe toată lumea, un bici împletit din fâșii de piele și cordele colorate și era astfel îmbrăcat, încât stârnea râsul asistenței. El
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Prin inițiere, se trezeau puterile oculte din adâncul ființei lor, puteri ce se aflau în stare latentă până atunci. Bolnavii nu se îndoiau de harul lor tămăduitor și apelau la ei cu mare încredere. Ritualuri de vindecare: Bolnavul atins de Rusalii era întins pe o pătură în mijlocul curții, pe direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav, se așeza un vas înalt din lut, umplut cu apă neîncepută, scoasă din puț după miezul nopții. La mănușa vasului(toartă) se legau busuioc
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Franța „cocoșului galic“, și clamează împotriva „lăcrimării la ordin, între medalii“, trage un euro-semnal de alarmă cam ca „în cel de-al doisprezecelea ceas“: «Supușii orbi ai prea duioasei falii. / Ce greu mă trage of-ul bănățean / Când sângerează Sfintele Rusalii / Și crește-n noi coșciugul de țăran. // Ce plurivoc urăsc universalii / Și fluturi beți bat toba în cetate. După cocoși de pluș aspiră galii, / Mergând cu brio înapoi, pe spate. // În sus pe valuri, spartele vitralii, / Prin venele de vânt
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
sârbii, care sârbi erau conduși de Tito, certat cu Stalin. Și s-au făcut, în secret, listele. Erau toți sașii, bulgarii, aromânii, chiaburii, dușmanii poporului. Omul cu secărica l-a pus și pe tata! Și iată că în noaptea de Rusalii, adică la 18 iunie 1951, ne-am trezit cu militari, grăniceri și securiști, la noi acasă. Și la alții. Ordinul era clar: vom fi duși, familii complete, cu minimum de lucruri, undeva departe. În gară ne așteptau vagoane de vite
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-vartejul-dansului-vartejul-vietii-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
zi va rămâne leneș un an întreg; - daca doarme o femeie, va veni Joimărița care o va face incapabilă de lucru tot anul; morții vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuințe, unde stau până în sâmbătă dinainte de Rusalii; - în credința populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors cânepă. Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim: - se fac focuri în curtea casei, pentru că morții să se poată încălzi. Focul din Joia Mare, se face
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
zi de Paști, când se organizează și hora satului sau higheghe. Se angajează lăutari, și acolo, în mijlocul satului, se adună toți, tineri și bătrâni, și petrec. Un obicei, în zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face după Paști, aproape de Rusalii, cănd vremea e secetoasa și holda de grâu are nevoie de ploaie. Se adună șapte feciori (câte zilele săptămânii), în fața bisericii, fiecare cu câte un snop de spice în mână. Merg în cimitir și scot doar cu mâinile goale cea
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
Iisus Hristos, este zi de bucurie, iar nu de întristare. b) În cele douăsprezece zile dintre Nașterea și Botezul Domnului nostru. Chiar dacă în unele biserici se fac parastase duminica, cel puțin în duminicile Penticostarului, adică în cele dintre Paști și Rusalii, nu se cuvine nicidecum să se oficieze parastase, pentru a nu se întuneca bucuria praznicului cel mare al Învierii. c) De la lăsatul secului de carne până la sâmbăta întâi din Postul Mare, sâmbăta Sfântului Teodor Tiron. d) Din sâmbăta Floriilor până în
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830408.html [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
în perspectiva devenirii acesteia, ca proces de obârșie ontologică și cu finalitate eshatologică, insuflând modele de raportare a omului față de Logos. Sunt caracteristici determinante ale existenței umanității: slăbiciunea trupească - vindecarea slăbănogului (prima cuvântare - Cuvântare la Duminica a VI-a după Rusalii și a II-a după Paști - Vindecarea slăbănogului din Capernaum), bunăstarea în raport cu vârsta, neputința de a decide, de a întreprinde o alegere benefică, lipsa fermității (cea de-a doua cuvântare - Cuvântarea la Duminica a XII-a și a XXX-a
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452777265.html [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
a II-a după Paști - Vindecarea slăbănogului din Capernaum), bunăstarea în raport cu vârsta, neputința de a decide, de a întreprinde o alegere benefică, lipsa fermității (cea de-a doua cuvântare - Cuvântarea la Duminica a XII-a și a XXX-a după Rusalii - Pilda tânărului bogat), parabola semănătorului, care apare ca o chintesență a celor patru puncte cardinale în comportamentul uman versus apropierea de Cuvânt, de împlinirea prin Logos, nu întâmplător fiind situată această cuvântare ca punct central al prezentului volum al Părintelui
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452777265.html [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
a celor patru puncte cardinale în comportamentul uman versus apropierea de Cuvânt, de împlinirea prin Logos, nu întâmplător fiind situată această cuvântare ca punct central al prezentului volum al Părintelui Preot Matei Popovici (Cuvântarea la Duminica a XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452777265.html [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
Matei Popovici (Cuvântarea la Duminica a XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului risipitor), care prezintă, în mod metaforic, o reasumare a modernității din perspectiva paralelei ev biblic - ev contemporan. Deși apar în
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452777265.html [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului risipitor), care prezintă, în mod metaforic, o reasumare a modernității din perspectiva paralelei ev biblic - ev contemporan. Deși apar în tratarea subiectului acestui volum termeni care aparțin sferei teologiei, această lucrare a părintelui Preot Matei Popovici, intitulată „Puterea
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452777265.html [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și de Crăciun, dar și obiceiul dansului popular numit Călușul, „cu Mutu cel nebun îmbrăcat în femeie, sau să asiști la spălatul de Rusalii, când femeile scoteau în bătătură scăunelul, cazanul cu apă, un braț de rozmarin, lână de oaie și săpun de casă neînceput și abia apoi chemau „bărbat de cruce” (copil sau matur) să-l spele pe picioare. Așa ceva face cât toate
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele by http://uzp.org.ro/24-iunie-dragaica-sau-sanzienele/ [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
pedepsește fetele leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor locuințe, unde stau până la Moși sau Sărbătoarea Moșilor (sâmbătă dinainte de Rusalii sau Duminică Mare), când se fac împărțeli de plecarea sufletelor, cănd morții pleacă cu colacul și cu oală pe care le-au căpătat. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor locuințe, unde stau până la Moși sau Sărbătoarea Moșilor (sâmbătă dinainte de Rusalii sau Duminică Mare), când se fac împărțeli de plecarea sufletelor, cănd morții pleacă cu colacul și cu oală pe care le-au căpătat. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
în interiorul pământului, dar și ca stare spirituală de însingurare și suferință a sufletului după moartea fizică a trupului omului. Adevărul coborârii Mântuitorului Iisus Hristos la iad cu sufletul este menționat în slujbele ortodoxe din sărbătorile perioadei Penticostarului (de la Paști până la Rusalii) de peste 200 de ori, iar în slujbele din duminicile întregului an liturgic, de peste 150 de ori[2]. Biruința Domnului Iisus Hristos asupra iadului este menționată mai ales în cântările Canonului Sâmbetei celei Mari, ale Canonului Învierii și în Stihirile Învierii
Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea. Pastorală de Sfintele Paști – 2017 () [Corola-website/Journalistic/101675_a_102967]