469 matches
-
când, mai ales de 1 Mai, dar a fost frumos. Spuneai: Salut voios de pionier! Așa spuneai. Ți s-au Încălzit tălpile. Dacă ți-ar da cineva brânci În sobă? Te gândești imediat cum l-au chinuit pe Lazăr de la Rusca. De Dan Deșliu. Știi poezia pe dinafară. Ard lemnele și flăcările le transformă În jar. Ca o haită de șacali Îți mistuie negrele gânduri. Pe spătarul scaunului, șosetele de lână, ude, zac ca doi enoți morți. După ce mănânci te culci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
când, aripa chitinoasă a unei foi de dafin zgâriindu-ți limba. Anii aceia sunt departe, acum este 1965 și se apropie examenul de maturitate și te rogi la toți sfinții să nu cumva să-ți pice la română Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Orice, numai subiectele astea nu. Și Îți pică la alegere, Lazăr de la Rusca și Mărul de lângă drum. Alegi „mărul” că oricum este de mâncare. Și iei nota 10. Înainte de examen ai avut un vis; așa ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
1965 și se apropie examenul de maturitate și te rogi la toți sfinții să nu cumva să-ți pice la română Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Orice, numai subiectele astea nu. Și Îți pică la alegere, Lazăr de la Rusca și Mărul de lângă drum. Alegi „mărul” că oricum este de mâncare. Și iei nota 10. Înainte de examen ai avut un vis; așa ești tu. Ai vise. Visai așa: Că stăteai picior peste picior și că erai boier. La București, Congresul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ciocârlia atât de sus În văzduh”, poveste germană. Partea a treia Anul 1957 este departe, acum se apropie maturitatea, e 1965, și te rogi la toți sfinții să nu cumva să-ți pice la limba și literatura română Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Orice, numai subiectele astea, nu. Și Îți pică, la alegere, Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Alegi „mărul”, că oricum e de mâncare. Și iei nota zece. Înainte de examen ai avut un vis. Așa ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
apropie maturitatea, e 1965, și te rogi la toți sfinții să nu cumva să-ți pice la limba și literatura română Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Orice, numai subiectele astea, nu. Și Îți pică, la alegere, Lazăr de la Rusca sau Mărul de lângă drum. Alegi „mărul”, că oricum e de mâncare. Și iei nota zece. Înainte de examen ai avut un vis. Așa ești tu. Ai vise. Visai așa: că stai picior peste picior și ești boier. Pe taică-tu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Protecție a Mediului Vaslui. Au descompletat comisia de recepție Popa Valeriu, Negoiță Gheorghe, Trifan Teofil, Neculai Costică, Cojocaru Emil și Gavril Vasile. Anexă 4 MODIFICAREA COMPONENȚEI COMISIEI DE RECEPȚIE pentru obiectivele de investiții "Amenajarea hidroenergetica Bistra, Poiana Mărului, Ruieni, Poiana Rusca" și "Amenajarea hidroenergetica Belareca-Cerna", numite prin H.C.M. nr. 36/1982 și H.C.M. nr. 72/1982, cu ultimele modificări efectuate prin H.C.M. nr. 219/1987. Președinte : Cioară Cornel - vicepreședinte, Regia Autonomă de Electricitate "Renel" Vicepreședinte : Comănescu Stelian - director, Filiala "Electrocentrale" Caransebeș
HOTĂRÎRE nr. 110 din 4 martie 1992 privind modificarea componentei comisiilor de recepţie la unele obiective de investiţii din programul Ministerului Industriei, Regia Autonomă de Electricitate "Renel". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108453_a_109782]
-
ici-colo, cu străluciri anemice, câte-o pietricică atestând ceva carate. Deși regulamentul stipula clar că Premiul de Stat ți se poate conferi o singură dată în viață, Dan Deșliu l-a obținut și în 1951 (cu rizibilul poem "Lazăr de la Rusca") și în 1952 (cu și mai rizibilul "Minerii din Maramureș"), Baranga, în 1952 și 1954, V. Em. Galan în 1952 și 1955, Davidoglu și Jebeleanu, în 1952 și 1954. Printre "creațiile" premiate nu se găsesc, de sămânță, și texte probând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
plantelor Iceria purchasi Mask Spodoptera Litura Fabl Hyphantria cunea Drury Unaspis citri Comst Liriomyza trifolii (Burg) Pantomorus leucoma Boh Tetradacus citri Chen Pseudococcus citriculus Green Unaspis yaponensis Kuw Numonia pyrivorella Mats Spodoptera littoralis Boisd Diabrotica virgifera virgifera Le Conte Ceroplastres rusci L Phthorimaea operculella Zell Callosobruchus chinensis L Lymantria dispar L. (asian race) Thrips palmi Karny Carposina niponensis Wlsghm Ceratitus capitata Wield Pseudaulacaspis pentagona Târg Pectinophora gossypiella Saund. Bemisia tabaci Gew. Dialeurodes citri Riel. Phyllocnistis citrella Stainton Pseudococcus gahani Green Rhagoletis
HOTĂRÂRE nr. 761 din 16 septembrie 1999 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor, semnată la Bucureşti la 17 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125485_a_126814]
-
tumefaciens (E.F.Sm. et Towns) Conn. Anthonomus grandis Boh. Aphelenchoides oryzae Yokoo. Aphelenchoides fragariae (Ritz. Bos) Christie. Xanthomonas citri (Hasse) Dowson. Botrytis tulipae (Lib.) Hopk. Carposina sasakii Mats. Ceratitis capitata Wied. Ceroplastes floridensis Comst. Ceroplastes japonicus Green. Ceroplastes rubens Mask. Ceroplastes rusci L. Ceroplastes sinersis Guer. Chalara quercina Henry. Colletotrichum gossypii Southw. Corynebacterium sepedonicum (Spieck. et Kotth.) Skapt. et. Burkh. Cylas formicarius F. Dacus dorsalis Hendel. Dialeurodes citri Ashm. Diarthronomyia chrysanthemi Ahlb. Diatraca venosata Wlk. Ditylenchus angustus (Butler) Filip. (Anguillulina). Ditylenchus dipsaci
CONVENŢIE din 14 decembrie 1959 privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor împotriva dăunătorilor şi bolilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127111_a_128440]
-
păstrat În locurile unde au fost construite primele furnale În zonele cu bogate zăcăminte de minereuri de fier la: Bocșa - oraș situat la poalele Munților Dognecea-(1719), Toplița, pe Valea Cernei (1754) și la Govăjdie (1810), la poalele Munților Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite funiculare și căi ferate Înguste pentru transportul minereului, fiind
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la poalele Munților Dognecea-(1719), Toplița, pe Valea Cernei (1754) și la Govăjdie (1810), la poalele Munților Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite funiculare și căi ferate Înguste pentru transportul minereului, fiind puse În funcțiune primele trei furnale la Hunedoara. În furnale se extrage fierul din minereu sub forma de fontă topită. Primele furnale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În instalații speciale; Fondant= roci, În general, carbonatice care au rol de a determina metalul să nu se lipească de furnal. Cel mai utilizat fondant este dolomita (dublu carbonat de Ca și Mg). Cariere importante sunt la: Hunedoara (Munții Poiana Ruscă), Reșița (Doman), Mahmudia (Județul Tulcea, folosită la Galați) și la Voșlăbeni (Județul Harghita) utilizată tot la Galați. Zgură de furnal= steril (material anorganic, fragmente de rocă) ars care se găsește Împreună, În asociere, cu minereurile cu care se umple furnalul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
extragerea fierului În zona Hunedoarei aparține dramaturgului grec Eschyl care a scris: “Între muntele Pharnax și Râul cel Mare și de netrecut se Întinde Patria mamă a fierului!”. Aceasta afirmație se referă la așezările de pe versantul răsăritean al Munților Poiana Ruscă. Nicolae Densușianu În volumul ”Dacia Preistorică”, identifică Muntele Pharnax cu Parângul, iar Râul cel Mare ca fiind Mureșul. Cei dintâi lucrători ai fierului din această zonă se presupune că ar fi ”chalybii”, posibili locuitori de origine traco-getică. - În anul 1719
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Mutùn În Bolivia, unde se estimează că există cca. 40 miliarde tone de minereu cu un conținut de fier de peste 50 %. Exploatări de minereu de fier sunt și În țara noastră, În minele Ghelari și Teliuc, din estul munților Poiana Ruscă. Alte zăcăminte mai mici, s-au exploatat la Ocna de Fier În Munții Dognecea, la Lueta În Munții Harghita și la Băișoara și Căpușu Mic, În județul Cluj (la poalele Munților Apuseni). În urma unor cercetări geologice au fost descoperite noi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
epocile romană, medievală sau modernă, au distrus, de obicei, urmele de extracție foarte vechi. În România există minereuri de cupru numeroase dar a căror concentrație este diferită În: Munții Banatului (Moldova Nouă, Dognecea, Oravița, Sasca Montană, Ciclova Română), Munții Poiana Ruscă (Rușchița, Deva, Vorța), Munții Mehedinți ( la Baia de Aramă), Munții Maramureșului (la Baia Borșa și Cariera Toroiaga), În Apuseni (Baia de Arieș, RoșiaPoieni), În Obcinele Bucovinei (la Fundu Moldovei, Cârlibaba și cariera din Obcina Mestecăniș), În Dobrogea (la Altân Tepemalachit), În zona
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
I (zona Sinoe). - Continuarea lucrărilor de protecție a litoralului din etapă a II-a (zona Portita-Sfîntu Gheorghe-Sulina). - Apărări de maluri pe canalul Sulina, inclusiv lucrările de asigurare a navigației. - Valorificarea amenajărilor realizate în unitățile Pardina, Sireasa, Carasuhat, Independenta-Dunavat, Babina-Cernovca, Fortuna, Rusca, grindul Chilia și incinta Sulina. ---------------------------
DECRET nr. 103 din 7 februarie 1990 cu privire la sistarea lucrărilor de amenajare a Deltei Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106957_a_108286]
-
orașul Caransebeș ORAȘE 1. Băile Herculane 3. Oțelu Roșu 2. Caransebeș COMUNE 1. Armeniș 13. Luncavița 2. Băuțar 14. Marga 3. Bolvașnița 15. Mehadia 4. Buchin 16. Mehadica 5. Bucoșnița 17. Obreja 6. Constantin Daicoviciu 18. Păltiniș 7. Copăcele 19. Rusca Montană 8. Cornea 20. Sacu 9. Cornereva 21. Slatina-Timiș 10. Domașnea 22. Teregova 11. Glimboca 23. Topleț 12. Iablanița 24. Turnu Ruieni 25. Zăvoi 2. JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ cu sediul în orașul Moldova Nouă ORAȘE 1. Moldova Nouă COMUNE 1
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
județul Hunedoara. 322. Putz Maria, născută la 9 iulie 1975 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Gherga Dumitru și Bica Maria, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Georg Lorastr. 24/10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Rusca Teregova, str. Știubei nr. 44, județul Caraș-Severin. 323. Tot Iren, născută 8 februarie 1966 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Benedek Erno și Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Im Breitland 4/2, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
Articolul 1 Se declara zona miniera Rusca Montană, județul Caraș-Severin, ca zona defavorizată. Articolul 2 Aria geografică strict delimitata a zonei miniere Rusca Montană, județul Caraș-Severin, o reprezintă comuna Rusca Montană, ca unitate administrativ-teritorială în suprafața de 15.437 ha, conform anexei nr. 1*). Articolul 3 Perioada
HOTĂRÂRE nr. 197 din 25 martie 1999 privind declararea zonei miniere Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin, ca zona defavorizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123574_a_124903]
-
Articolul 1 Se declara zona miniera Rusca Montană, județul Caraș-Severin, ca zona defavorizată. Articolul 2 Aria geografică strict delimitata a zonei miniere Rusca Montană, județul Caraș-Severin, o reprezintă comuna Rusca Montană, ca unitate administrativ-teritorială în suprafața de 15.437 ha, conform anexei nr. 1*). Articolul 3 Perioada pentru care zona miniera prevăzută la art. 1 se declara zona defavorizată este de 10 ani
HOTĂRÂRE nr. 197 din 25 martie 1999 privind declararea zonei miniere Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin, ca zona defavorizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123574_a_124903]
-
Articolul 1 Se declara zona miniera Rusca Montană, județul Caraș-Severin, ca zona defavorizată. Articolul 2 Aria geografică strict delimitata a zonei miniere Rusca Montană, județul Caraș-Severin, o reprezintă comuna Rusca Montană, ca unitate administrativ-teritorială în suprafața de 15.437 ha, conform anexei nr. 1*). Articolul 3 Perioada pentru care zona miniera prevăzută la art. 1 se declara zona defavorizată este de 10 ani. Articolul 4 Pe perioada existenței zonei defavorizate
HOTĂRÂRE nr. 197 din 25 martie 1999 privind declararea zonei miniere Rusca Montană, judeţul Caraş-Severin, ca zona defavorizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123574_a_124903]
-
și Valeria-Doina, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Brunnengasse 22/6/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Constantin Brâncuși nr. 182, ap. 24, județul Cluj. 99. Faur Adam, născut la 13 august 1967 în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Faur Adam și Tirsu Calina, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Rassnitz 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin. 100. Faur Amalia, născută la 8 iunie 1969 în
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
județul Cluj. 99. Faur Adam, născut la 13 august 1967 în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Faur Adam și Tirsu Calina, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Rassnitz 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin. 100. Faur Amalia, născută la 8 iunie 1969 în localitatea Otelu-Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Panescu Adrian și Rodica-Elena, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Rassnitz 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Rusca Montană, județul Caraș-Severin. 100. Faur Amalia, născută la 8 iunie 1969 în localitatea Otelu-Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Panescu Adrian și Rodica-Elena, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Rassnitz 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin. 101. Bouda Iosif, născut la 2 iulie 1966 în localitatea Garnic, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Iosif și Ana, cu domiciliul actual în Cehia, 35111 Cheb, Treben 62, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Garnic nr.
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Deva" - Ș.A. cu sediul în municipiul Deva; 2. Societatea Comercială "Autobaza de Transport Bălan" - Ș.A. cu sediul în Bălan; 3. Societatea Comercială "Autobaza de Transport Baia de Aries" - Ș.A. cu sediul în Baia de Aries; 4. Societatea Comercială "Mecanică Poiana Rusca" - Ș.A. cu sediul în Teliucu Inferior; 5. Societatea Comercială "Mecanică Bălan" - Ș.A. cu sediul în Bălan; 6. Societatea Comercială "Autoservirea Deva" - Ș.A. cu sediul în municipiul Deva; 7. Societatea Comercială "Horea, Cloșca și Crișan" - Ș.A. cu sediul în Abrud. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 770 din 16 august 2001 privind reorganizarea Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A. Deva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136577_a_137906]