229 matches
-
CONSTANTIN CUCOȘ Introducere A devenit deja certitudine faptul că școala românească se află la momentul adevărului, al transformării, obiectivat în inițiativele curajoase de reformă a educației. Nu este vorba de o reformă strict conceptuală, nici de "cosmetizarea" unor practici educaționale rutiniere, ci de un proces real, profund, ce afectează întregul sistem de învățământ la nivel structural și funcțional, și care își propune să marcheze trecerea de la centralism, la descentralizarea educației. Componentă esențială a reformei educaționale, descentralizarea învățământului, crearea și consolidarea autonomiei
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Aspectul teleologic al inovației este clar subliniat ca răspuns la argumentele oferite de M. Fullan (1991) care considera că, deși inovațiile se bazează pe scopuri clare, mai pot exista și situații când bunele intenții pot asimila și practici ineficiente sau rutiniere. Considerată în plan educațional, schimbarea a fost de multe ori pusă în raport de complementaritate cu ameliorarea școlară (M. Fullan, 1991, L. Stoll, D. Fink, 1994, 1996), deși între cele două concepte există diferențe clare. Ea este definită, mai degrabă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aspecte șansele de reușită în promovarea schimbării sunt nule. Înțelegerea conținutului acestui principiu poate fi asigurată și dacă pornim de la analiza inversă a fenomenului, mai exact, de la definirea nonacțiunii. Aceasta s-ar putea traduce prin: dezinteres, neimplicare, persistența unor comportamente rutiniere, tributare practicilor depășite, gândire stereotipă, prejudecăți, rezistență, mentalități învechite etc. Un învățământ caracterizat prin aceste atribute ar fi sortit din start eșecului. De asemenea, deși conștientizarea importanței schimbării reprezintă primul pas, el se dovedește a fi inutil sau insuficient pentru
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atrage recompensa. Putem vorbi așadar de o anumită condiționare a relațiilor și comportamentelor la nivelul oricărei instituții, în detrimentul relațiilor de comunicare. Printre consecințele ce decurg din modelul instituțional, autoarea se oprește asupra următoarelor: 1. Instituțiile promovează modele recurente de comportare rutinieră, au efecte de blocaj social, îngrădind orice inițiativă individuală sau colectivă, chiar blocând performanțele. În acest sens, nu putem să nu ne întrebăm: se poate vorbi despre schimbare la nivelul instituțiilor? Probabil da, numai că acestea sunt de obicei lente
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
contraste. Primul dintre ele face apel la dimensiunea psihologică a schimbării și vizează raportul dintre schimbare și stabilitate/continuitate. Nu de puține ori am fost martorii sau subiecții acestui contrast, deoarece la nivelul psihicului coexistă dorința de evoluție și comportamentul rutinier, forțele motrice și frânele schimbării. Semnificațiile acestui paradox sunt mai profunde decât lasă să se înțeleagă la prima vedere. Nu trebuie neglijat faptul că, de obicei, schimbarea presupune nu doar modificarea regulilor, ci chiar afectarea identității profesionale a celor implicați
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
La intersecția valorilor maxime și minime ale sociabilității și solidarității apar patru tipuri de cultură organizațională, fiecare promovând anumite caracteristici: cultura rețea, cultura fragmentară, cultura mercenară și cultura comunitară. a) Cultura de tip rețea se caracterizează prin loialitatea indivizilor, activități rutiniere și ritualuri ce susțin prietenia. Totuși, aceste aspecte nu sunt efectul cooperării la nivelul intern al organizației, ceea ce face ca această cultură să fie una "de fațadă", tip "bârfă" sau "politică". Majoritatea timpului este folosit de către indivizi în scopul socializării
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cei doi au elaborat Chestionarul de descriere a climatului organizațional (Organizational Climate Description Questionaire) care cuprinde 64 itemi grupați în 8 factori: patru descriu comportamentul profesorilor și alți patru comportamentul directorului. Comportamentul profesorilor se caracterizează prin: * frustrare (deoarece îndeplinește sarcini rutiniere, inutile, birocratice); * intimitate (datorită relațiilor calde cu ceilalți colegi); * neangajare (tendința către superficialitate în realizarea activităților); * atmosfera (ca stare generală resimțită). Caracteristicile comportamentului directorului vizează: * accentuarea productivă (orientarea către control și supraveghere strictă); * distanțarea (ca urmare a autorității conferite de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a anula mult discutata "criză" managerială a școlii, îndreptățită până astăzi. Alinierea politicii educaționale din România la standardele de calitate și eficiență impuse de Uniunea Europeană trebuie să vizeze și planul activității manageriale. Școala românească este obligată astfel să spargă canoanele rutiniere și noncreative și să se deschidă spre calitate, profesionalism, inițiativă și spirit competitiv. Devine insuficientă însușirea managementului doar ca activitate umană. El trebuie privit ca știință, ca profesie, ca disciplină de învățământ, dar și ca domeniu de cercetare științifică. VI
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
una pro-schimbare ce implică deschiderea spre nou, experimentarea inovațiilor în materie de educație, implicare, competiție și învățare prin cooperare și alta anti-schimbare, descrisă ca cea mai eficientă strategie de "apărare a tradițiilor școlii" și care este marcată preponderent de comportamente rutiniere. Cert este că schimbarea impune, obligă la adoptarea unei poziții, nelăsând loc incertitudinii sau indiferenței. Fie și numai din acest motiv, ea își reclamă importanța. Cu toate acestea, merită să reținem câteva aspecte pe care le propunem și care au
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
activ-participative, care să favorizeze dezvoltarea creativității, a spiritului critic al elevilor; Asigurarea unui feed-back permanent între cadrul didactic și elevi; * Promovarea evaluării formative și a strategiilor complementare de evaluare a elevilor etc. e) La nivelul cadrelor didactice: * Renunțarea la comportamentele rutiniere, conservatoare, la discursul artificial, conjunctural favorabil schimbării, dar mai cu seamă, la o mentalitate tributară inerției * Conștientizarea necesității schimbării în educație; * Înțelegerea clară a conceptului de schimbare și a implicațiilor sale în plan personal și organizațional; * Anticiparea schimbărilor; * Promovarea creativității
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Cosmin Ciotloș Ștefan Manasia e, între poeții în general tranzitivi ai generației sale, un ermetic. S-ar zice că amănuntul acesta a scăpat atenției comentatorilor. (Cei mai mulți dintre ei citindu-l rutinier, ca pe unul dintre ultimele produse de lux ale neoexpresionismului echinoxist.) Nu e tocmai așa. Daniel Cristea- Enache face excepție. În cele două cronici pe care i le-a dedicat lui Manasia (în 2006, respectiv în 2008), criticul are câteva
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
acest județ, din cauza complicității lor cu rețele de hoți de mașini din zonă. După asasinarea plutonierului Disici, care ar fi trebuit să scoată din așternut toată poliția județului pentru a lua urmele criminalilor, reacția a fost lentă și mai degrabă rutinieră. Ceea ce într-un oraș și un județ cu problemele infracționale cunoscute - mai complicate decît cele ale Bucureștiului, fiindcă județul Timiș e și unul de graniță - e un simptom că poliția nu e pregătită pentru a reacționa în situații de criză
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
mai puțin din esența lui Eminescu. Aceștia sunt mercenarii ideilor de gata, care le-au fost inculcate, pe de o parte, de ideologia naționalistă - verde sau roșie -, pe de alta, de școală, de o dăscălime - cu inerentele nobile excepții - plafonată, rutinieră și lipsită de imaginație și de niște manuale doldora de platitudini enunțate într-un stil câlțos și snob, oricum impracticabil, care, în loc să deschidă copilului apetitul de lectură din proprie inițiativă, îl dezgustă definitiv de ea." Pe cît de îndreptățită e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
de continent, într-o lume a vitezei, a bruștelor schimbări de situații. Starea morală este aceea care o scoate pe eroină din anonimat, permanenta ei încleștare întru salvgardarea adevărului, pentru înlăturarea minciunii, „cea inutilă, utilă, grotescă, monstruoasă, dar mai ales rutinieră, meschină, intrată în sângele și viscerele tuturora.” Părăsind România, unde „Securitatea și umbra ei sinistră ne privegheau somnul și munca, ne însoțeau - liniștite sau gălăgioase - pretutindeni”, povestitoarea va cunoaște realitățile din Israel, ce-i vor ridica alt gen de probleme
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
alta, să fiu când viclean, când ironic, totdeauna suspicios cu ea, știind prea bine cine e mai puternic dintre noi doi“. La fel ca oriunde în proza axată pe cotidian a lui Radu Cosașu, generată de contactele cu viața banală, rutinieră, cititorul negrăbit va distinge un înțeles mai înalt al faptelor, sensuri care, depășesc cotidianul cu mult.
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
umană, ele trimit deopotrivă la literatura Angry Young Men și la nuvelele de debut ale lui Petru Popescu (Moartea din fereastră, 1967). În sfîrșit, pe coordonatele umorului negru (ce stăpînește viziunea autorului despre o lume socialistă prăbușită în cea mai rutinieră mizerie materială și promiscuitate sufletească), schițele și povestirile lui Monciu-Sudinski pot fi așezate alături de o altă "distopie reală" a comunismului, romanul Balanța (1985), de Ion Băieșu. Dostoievskianismul sec al personajelor amîndurora, izolate în vidul existenței totalitare, le plasează la nivelul
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
mîini soarta cinematografiei" și concepuseră Decretul-lege de înființare efectivă a O.N.C.-ului să nu rețină nimic din ideile "programului de organizare", formulat de inițiator în spiritul culturii profesionale. Rezultase "un angrenaj pornit cu totul altfel decît îl gîndisem", vizînd rutinier doar producția unor pelicule de actualități, propagandistice, utilitare și turistice. Fondul național fusese în mare parte deturnat de la destinația sa, construirea unui studiu profesionist era tergiversată, iar soluția meschină, cu un platou înghesuit în curtea interioară a imobilului și încă
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
aș numi - atitudini regizorale abuzive. Nu le voi enumera aici pe toate. Conveniențele specifice genului de operă nu pot fi niciodată acceptate drept simple artificii; cu excepția situațiilor în care sunt, realmente, simple artificii. Regizorale sau actoricești. Ce decurg din comportamentul rutinier al cântărețului care nu știe să fie și actor, nu poate să fie un profesionist al genului. Când regizorul își urmează un gând năstrușnic ce nu are legătură cu muzica. Puțini sunt cei care pot înțelege, care pot accepta, că
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
de bunul simț al acestora, fapt care explică de ce, bunăoară în Germania de după primul război mondial, bolșevismul n-a avut succes. Mentalitatea muncitorească era, de facto, cea pe care marxiștii o botezau mic-burgheză, axată pe o existență asigurată prin muncă rutinieră, pe comodități crescînde și pe distracții kitsch, într-un stat care să garanteze ordinea socială: "Departe de a avea ca model pe "eroul revoluționar", toată lumea aceasta împăcată și resemnată se orienta integral după ce îi rămăsese în minte din mentalitatea vechii
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
pe care o prelucrează. O categorie de lucrări sînt chiar bancurile de lucru pe care se desfășoară, așezate în aceeași ordine severă, bucăți de scîndură și grămezi de cuie. Misterul facerii eșuează, astfel, în derizoriu și se autodenunță ca practică rutinieră, ca o simplă formulă de "confecționare." Din unicat și miracol, omul devine un biet surogat a cărui esență este propria lui carcasă. Nicolae Fleissig introduce, în relația sa cu materialul, o perspectivă rațională și estetizantă. El prelucrează lemnul cu o
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
păreau puternice și descurcărețe, iar popa n-a fost în stare să citească până la capăt, i-au căzut foile din mână și bocea de-a binelea” (p 190). Fără acele foi, preotul n-ar fi sesizat, poate, tragedia, ducându-și, rutinier, ritualul la capăt. Ceea ce reprezintă, da, o tragedie cu mult mai mare. Zguduitoare în sine. Că Un Cristian n-a reprodus, în Morții mă-tii, acele foi, e un gest de onestitate față de literatură. Nu primul, în ce-l privește
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
permite să orchestreze personal, cu toată statura sa liliputană, relativizarea regnurilor. Impunându-se atenției unor indivizi care, printr-un joc al sorții se numesc chiar "Mititelu": Geena Davis și Hugh Laurie, plus Jonathan Lipnicki. Această nemaivăzută "integrare" este condimentată cu "rutiniere" peripeții în compania unor feline excelent dresate, care sporesc lista celebrelor starcats din istoria cinema-ului. Prin contribuția și a scenaristului Night Shyamalan (cineast precoce, autor al filmului de top Al șaselea simț), pufosul și orgoliosul motan Chinchilla botezat suav
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
Negrici, e pur și simplu, pasionat de idei. Atât de pasionat încât acest elan devine, el însuși, un argument în favoarea validității respectivelor idei. Este, probabil, și acesta unul dintre motivele care l-au făcut să evite, în cariera sa, exercițiul rutinier al cronicii literare. (Despre alte posibile cauze am scris, tot aici, cu alte ocazii). Sigur e că destule din studiile lui de amploare au funcționat în timp pe post de veritabile borne în istoria receptării câte unui autor. Când s-
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
greu să identific totala lor aderență la „mesajul” hiperhuliganic al textului. De la beatitudinea citită pe fețele unora, la gesticulația adolescentului cu figură hotărâtă, purtător de cușmă neagră, ce-și făcea demonstrativ cruci, e clar că ne aflam în fața unei operații rutiniere: nu părea să fie pentru prima oară când transilvănenii copleșiți de „dor” scoteau pe gură astfel de calamități. Nu trebuie trecut cu vederea nici extazul prezentatoarei de la televiziune, care a rotunjit odioasa prestație cu un dublu și efuziv „mulțumim de
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
citească în diagonală, nu-i place prea multă planificare fiind o persoană guvernată de spontaneitate, lasă lucrurile până în ultimul moment. Potrivit inventarului KAI ”( Inventarul Kirton Adaptare - Inovare), stilurile A și B sunt stilul adaptativ (persoane centrate spre elementele sigure, oarecum rutiniere, care nu-și asumă riscuri, organizate și planificate) iar stilurile C și D ar aparține mai degrabă stilului inovativ (originalitate dublată de eficiență mai redusă, indisciplină și dezacord, tentativă de schimbare a regulilor, generarea unui mare flux de idei, capacitatea
Părinți de succes: Harta dezvoltării copilului (VI): Învățarea () [Corola-journal/Journalistic/81054_a_82379]