305 matches
-
Wox naspocensis “ care a prezentat pe fiecare președinte al cenaclurilor prezente. În cadrul acestei manifestări au luat cuvântul scriitori, președinții celor 11 cenacluri prezente, care, după ce au vorbit despre activitatea acestora, au citit din creațiile lor. Astfel, au luat cuvântul scriitorii: Ruxandra Benea( Cenaclul Octavian Goga), Antonia Bodea(Cenaclul Artur Silvestri al Ligi Scriitorilor ), Iulian Patca( Cenaclul N.Tăutu), Gavril Moisa(Cenaclul Satiricon ), Titina Nica Țene( Cenaclul Vasile Sav), Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români care a vorbit despre importanța cenaclurilor
TURNIRUL CENACLURILOR LITERARE CLUJENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348337_a_349666]
-
Acasa > Impact > Relatare > DESPRE NOI.... ...PENTRU EI CEI CARE AU FOST...(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Eu continuam să privesc la cerul de seară care se stingea încet, când cineva zise: “Pe cât se pare, te interesează mult țara aceea de
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
a însoți. E suficient ca 17 procente dintr-un întreg să se schimbe pentru ca întregul să le urmeze, spunea un filozof, și poate că tocmai de aceea nouă, acestor 17 procente, le mulțumesc pacienții pentru „zilele ce rămân”. Dr. FILIPESCU RUXANDRA Referință Bibliografică: Despre noi.... ...pentru ei cei care au fost...(autor dr.Ruxandra Filipescu) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1415, Anul IV, 15 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
Adică să creeze un observator obiectiv În afară și să genereze un focus-grup sub forma unei psihodrame - e situația ideală de combinare a metodologiilor existente pentru a produce o metodologie proprie În analiza anarhetipală. Ideea mi-a venit din povestea Ruxandrei despre ce s-a Întâmplat la atelierul ei de creație onirică, la ultima ședință. Atunci ai putea să cuantifici și să obții niște date factuale pe care să le oferi explicativ conceptului tău. Pentru că eu, spre deosebire de domnul profesor Muthu, nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vorbi În ele fără nici o problemă. Ruxandra Cesereanu: Desigur că ai deja o explicație, dar, ca să fiu sigură, trebuie totuși să te Întreb: există vreo metodă care poate fi decontată din tipul tău de scriitură? Horea Poenar: Metodă pentru ce? Ruxandra Cesereanu: Pentru scris. Horea Poenar: Sunt niște Întrebări foarte complicate, Într-adevăr! În primul rând, metoda din acest capitol, scriitura de aici, nu este a mea. Este o scriitură, așa cum o și anunț În câteva cazuri, biblică, care pune accent
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aceasta este totuși o carte de teorie. Ruxandra Cesereanu: Dar nu provoci, de fapt, cititorul la o dublă falsificare a receptării critice prin faptul că Îl folosești pe Nichita Stănescu În felul În care Îl folosești? Horea Poenar: Cum adică? Ruxandra Cesereanu: Pe Nichita Stănescu nu-l folosești ca pe un reper critic, n-ai cum să-l folosești astfel: pornești de la literatură, ajungi apoi la estetică sau la teoria literaturii, mergi tot În teoria literaturii și, undeva, ar trebui să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și cu o anumită forță. Aceasta va fi o discuție care cred că trebuie urmată și analizată. Pe de altă parte, În ultimul deceniu a fost evident că mentalul social românesc este refractar la schimbare. Această reeducare, după cum bine observă Ruxandra În textul ei, a reușit. Ea a schimbat practic acest mental, astfel Încât nu suntem În aceeași situație În care reeducarea ar avea loc asupra unor oameni care o refuzau, cel puțin În prima fază. Dimpotrivă, suntem În situația opusă, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
oameni care o refuzau, cel puțin În prima fază. Dimpotrivă, suntem În situația opusă, În care oamenii sunt indiferenți, aș putea spune. Nu reacționează. Din textul Ruxandrei aș fi vrut să aflu esențialul: care sunt modalitățile, cum vom rezolva dilema? Ruxandra Cesereanu: Textul pe care vi l-am prezentat este unul introductiv În chestiune și Încearcă să lanseze un concept. Dacă după dezbaterea de acum mă voi hotărî să merg mai departe, atunci pentru acest proiect va trebui să cercetez instituțiile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoria (evoluționismul, lupta de clasă etc.). Sanda Cordoș: Mi se pare foarte interesantă atât tema avansată de Ruxandra, cât și conceptul. Întâi de toate, eu aș propune, cel puțin În momentul de față, să nu așezăm ipoteza de astăzi a Ruxandrei sub umbrela mai largă a anarhetipului, Întrucât complicăm lucrurile fără să fi fost În intenția ei. Cred că este o cercetare extrem de interesantă, iar ce se găsește În textul-pilot este o eboșă pentru o posibilă carte, destul de greu de realizat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
folosește de metode ce au o anumită științificitate..., dar cred că nu putem Înlătura ideea că există și o parte de creație artistică aici, măcar prin faptul că generăm, ca istorici, narațiuni. Care era celălalt concept despre care mă chestionai? Ruxandra Cesereanu: Variante de memorie. Ovidiu Pecican: Da. La fel, depinde. Memoria a ce și a cui? Într-un fel vei afla, Ruxandra, despre evenimentele din munți de la un fost partizan care a luptat acolo, În alt fel, Într-o altă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istorică românească, introducând un demers postmodern. E adevărat, poate că acești termeni sunt și ei niște stereotipuri, ceea ce Îmi dă prilejul să-ți dau și eu un exemplu de loc al memoriei: postmodernismul! Ovidiu Mircean: Și cu pietricica cum rămâne? Ruxandra Cesereanu: Sau istoria ca barieră de corali ce fel de istorie este: arhetipală sau anarhetipală? Corin Braga: Poate că nu trebuie să decidem. Suntem Într-o comuniune, o ecumenitate anarhetipică În care nu mai există un cap care să decidă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tocmai pentru că era prins și suporta aplicarea unei pedepse - la limită, i se lua viața, precum În cazul lui Gheorghe Ursu. Dar dacă autorul jurnalului nu era prins, atunci rata consacrarea ca rezistent? Cum rămânea cu el? Ce era el? Ruxandra Cesereanu: Era un supraviețuitor și nu neapărat un rezistent. Eu cred că acțiunea violentă a regimului asupra lui, asupra omului respectiv, este cea care Îl face pe individ să devină rezistent (pe lângă un fel de spirit belic nativ În individul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de nici o morală, eu tot mă Întreb ce să spun unui om care vine și mă Întreabă ce atitudine trebuie să ai față de Marin Preda, care nu e neapărat rezistent, dar are cărți pe care lumea le consideră poate extraordinare? Ruxandra Cesereanu: Cred că vă referiți la Cel mai iubit dintre pământeni. Deși foarte interesant pentru ideea de rezistență și supraviețuire (ca și pentru aceea de colaborare), din păcate romanul este nerealizat din punct de vedere estetic. Florin Morar: Problema este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost comunismul, relația noastră devine fatalmente una separatorie. Generațiile care nu au experiența directă a comunismului sunt produsul unei memorii culturale de altă factură, una care nu are nici un fel de aderență la valorile și dilemele trecutului. Poate aici Ruxandra Cesereanu ar vrea să sară În ajutorul meu. Ruxandra Cesereanu: De mai multă vreme. Ștefan Borbély: O propoziție dă-mi voie. Doar pentru a-mi exprima recunoștința față de Doru, care a intervenit oportun, la subiect. Asta este problema, așa se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al discursului. Întrebarea pe care aș ridica-o este următoarea: În afară de judecata la rece asupra oportunității memoriei, nu se exercită asupra voastră o presiune de natură psihologică și afectivă atunci când Ștefan Borbély vă predă evenimente Întâmplate În obsedantul deceniu, sau Ruxandra Cesereanu vă prezintă cărți despre tortura politică? Nu există și o presiune de altă natură, să-i spunem umană, care să vă tulbure la contactul cu aceste istorii? Desigur, din punct de vedere teoretic, există un câștig În orice surplus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
A tradus volumele Andrew Samuels, Bani Shorter, Fred Plaut, Dicționar critic al psihologiei analitice jungiene, Editura Sigmund Freud, New York și Cluj, 1995 (2005, ediția a II-a, Editura Humanitas, București), și Gilbert Durand, Introducere În mitodologie, Editura Dacia, Cluj, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. Și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. În timpul facultății a fost redactor la revista Echinox. Actualmente este conferențiar la Catedra de Literatură Comparată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale; volumele semnate Ruxandra Cesereanu et al. sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor (2004), A doua Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI (2005) și România Înghesuită. Ipostaze
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Mai străbat severa grilă masculină și Doamna Anastasia a lui Duca Vodă („Doamna Duculeasă fiind în țara Românească, la Drăgănești, până a fi acele turburări în Moldova, dacă s-au așezat domnu-său la scaun, s-au dus și ea la Iași”), Ruxandra lui Alexandru Lăpușneanu („Decii, doamnă-sa au făcut sfat cu ceilalți, cu toții, că de să va scula, va face mari răutăți, ci l-au otrăvit și au murit”) sau soția lui Grigore I Ghica, care le-a uimit pe „jupâneasa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vârf, cu guri îmblănite, și marginile și ele cu sponciuri rotunde de aur”324. în primele decenii ale veacului al XVI-lea, costumul feminin de Curte își definitivează caracteristicile. Ar fi tipice pentru acest secol hainele în care este îmbrăcată Ruxandra, fiică a lui Neagoe Basarab și soție a lui Radu de la Afumați, în tabloul votiv de la Argeș. Frumoasa fiică a Despinei Milița are și ea o înfățișare împărăteasă. Părul îi este acoperit de o rețea fină de fir cu mărgăritare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aici la veșnicele lăcașuri și a fost îngropat aici în ctitoria lui cea nouă, în anul 7076 [1568], luna mai, 5” a avut grijă de înhumarea unei fiice a ei: (trad. „Această groapă a făcut-o și înfrumusețat-o Doamna Ruxandra fiicei ei [care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri] în anul 7073 [1565-1566]91, ei au participat la perpetuarea „numelor” celor dispăruți. Ici și colo, pe măsură ce timpul trecea și textele incizate sporesc în dimensiuni, ele restituie veritabile biografii și cutează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să aleagă între cele două fete. Și Ștefan cel Tânăr a ales-o pe Ruxandra, fiica cea mică și frumoasă. Numai că voievodul Ardealului, Ioan Zapolya, „sub protecția căruia se afla văduva Milița Despina cu cele două fiice Stana și Ruxandra”218 a încălcat zisul drept și i-a acordat preemțiunea lui Radu de la Afumați, voievod al țării Românești, cu care era aliat. Nunta a avut loc - zic istoricii - în ianuarie (poate pe data de 17) 1526. Și au urmat războaiele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de domnița Zamfira), arborând o șubă de ceremonie din stofă scumpă țesută cu aur și căptușită cu blană de samur 221. Dar Radu Paisie - cel ce va fi exilat de turci în Egipt și va muri acolo (lăsând-o pe Ruxandra văduvă pentru a doua oară) -, care, în acte, își declara și numele prevoievodal („Io Petru voievod numit Radu voievod”), susținea că este fiu al lui Radu cel Mare (era copil nelegitim - știm acest lucru de la Petru Cercel, nepotul său de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oaste poloneză. Drumul lui Joldea - cel atât de grăbit să se însoare cu Ruxandra - către altar și tron a fost întrerupt brusc, pretendentul a fost însemnat la nas și călugărit. Soacra ostilă va fi eliminată și ea (prin sugrumare), iar Ruxandra continuând a fi un fel de „semn dinastic al domniei” (necesar în cazul unei „ascendențe domnești incerte”, al unei „paternități echivoce” - Dan Cernovodeanu) trece în stăpânirea biruitorului: „Deaca veni Alexandru vodă Lăpușneanu în țară [...], décii luă pe Roxanda, fata lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unele Doamne scriau și citeau), cu cărți și icoane (rugăciunea fiind un exercițiu obligatoriu) - Doamnele (și când rămâneau văduve) erau foarte rar singure. Erau înconjurate de Domnițe (mai multe fete roiau în preajma Elenei Rareș - Stana, Maria, Ruxandra, Eufrosina - sau a Ruxandrei Lăpușneanu - Anghelina, Tudora, Cneajna, Teofana, Martina, Trofana, Nastasia; ele erau preparate spre a deveni neveste de voievozi - Ana, fiica lui Petru Rareș, a fost soția lui Vlad înecatul, iar sora ei, Chiajna, a fost măritată cu Mircea Ciobanul, după ce tatăl
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voievod. Măritișul Ruxandrei, cea „pețită cu sabia”, a declanșat - vedem mai sus - chiar o competiție domnească, întrucât Voievodul Ioan Zápolya nu a respectat dreptul de preemțiune acordat cândva - zice-se - de Neagoe Basarab feciorului lui Bogdan al III-lea. Și Ruxandra cea frumoasă (frumusețea ei a răzbătut chiar și prin puținul - uneori - meșteșug al zugravilor noștri de biserici; o vedem, copilă întăi, în broderia „Coborârea de pe cruce”, într-o rochie ce lasă la iveală mânecile iei cusute cu aur, și apoi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]