439 matches
-
pe zări trec cruciați cu steg de trestii,oracular grăind în zvon de arme.N-au somn în noapte nici glas de înger ...cu frunți reci bat târziu în poarta,trag clopote din altă soartăspre cerul scris cu-aripi de sânger.Un singur vis mai licăre în preajma,din trupuri albe ning spre cer scântei,coboară stelele din flori de teiși-n aurori vin cei cu sufletul în palmăHațeg, 15 februarie 2015Raul Constantinescu... X. SOARELE SINGURĂTĂȚII, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr.
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
imaginație, invenție, gând, ficțiune, născocire, plăsmuire, fantasmagorie, nălucire, vedenie, himeră, iluzie, utopia, irealitate, părere, miraj, folosind toate acestea poetul e ca o „sală iluminată” cu păreți de oglinzi ce reflectă imaginile una în alta într-un joc infinit: „În lumină sângeri,/ Sufletul să-ți fie./ Ispitit de îngeri,/ Curs în veșnicie...//” (Muguri de lumină). C.G. Jung definește imaginația ca activitate reproductivă sau creatoare a spiritului. Ea se manifestă, la poetul pe care-l comentăm, fie ca viziune, în primul volum, fie
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
ținut numai pentru el înainte de a le împărtăși nepotului, că sânt locuri pe Valea Râușorului unde sălbăticia naturii fixează măreția și splendoarea până și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își profilau, într-o zi însorită de vară, peste țarini siluetele falnice, dar și pe cele ale oamenilor ce trudesc de dimineață și până târziu în noapte
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
mă leagă neputința Îmi trimiți în dar Credința! Deschizi porți și dărâmi ziduri, Nu îți pasă că am riduri, Pașii îi îndrumi spre soare, Din frumos îmi faci cărare! Îmi trimiți în dar un înger, Când prin mine rău mai sânger Liniștea o pui să stea De veghe în casa mea! Clipele le-mbraci în nard Eu le simt cum încă ard Și-n potecile de dor Trimiți grabnic un izvor... În alaiul iernii mele Îmi dai crini și viorele, Prin
ÎN ALAIUL IERNII... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378647_a_379976]
-
subst. domnia celui mai bun/ celei mai bune/ celor mai buni(e); Ariston rege al Spartei care a furat mireasă să de la cel mai bun prieten (cf. Herodot) Arnon: tractul genital feminin (cf. S.F. Damon) EBRAICA arnon subst. "zgomotos" (cf. Sînger și Alder, The Jewish Encyclopedia, vol. 1, p. 132); Arnon subst. valea fluviala abruptă cu torentul sau montan zgomotos, care formă hotarul dintre Moab și Amon; rîu cunoscut acum sub numele "Wady Mojib" (Iordania), care are izvoare în nord și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fost striviți sub stînci; totul ar fi rămas neremarcat de evrei, daca Dumnezeu nu ar fi făcut că izvorul Arnon, care îi însoțea, să arunce în sus rămășițe ale cadavrelor; atunci Israel a cîntat "cîntarea fîntînii" (Numeri, 21, 17-18) (apud Sînger și Alder, The Jewish Encyclopedia, vol. 1, p. 132); ar (ebr.) subst. echivalent pentru ebraicul ir care înseamnă "cetate"/"oraș" (Ar Moab s-ar traduce: "Cetatea Moabului") (Sînger și Alder, The Jewish Encyclopedia, vol. 1, p. 40); Ar subst. cetate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale cadavrelor; atunci Israel a cîntat "cîntarea fîntînii" (Numeri, 21, 17-18) (apud Sînger și Alder, The Jewish Encyclopedia, vol. 1, p. 132); ar (ebr.) subst. echivalent pentru ebraicul ir care înseamnă "cetate"/"oraș" (Ar Moab s-ar traduce: "Cetatea Moabului") (Sînger și Alder, The Jewish Encyclopedia, vol. 1, p. 40); Ar subst. cetate importantă din teritoriul moabit (posibil capitala), la sud de Arnon, numită ulterior Areopolis și Rabbath-Moab; identificată cu Rabba, la 10 mile de Marea Moartă (Numeri, 21, 15-28; Isaia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
A colaborat rar, cu cronici, recenzii și articole politice, la „Cuget moldovenesc”, „Epoca”, „Orizont”, „Seara”. Teoria fenomenului comic (1938) este prima carte publicată de C. Va fi urmată de Străbătând Italia. Reflecții (1939), de romanele Lacul blestemat (1942) și Poiana Sângerului (1943), de un eseu ambițios, în care schițează o delimitare a domeniului artei în relație cu știința, filosofia și religia, Iluzia, stăpâna omenirii (1945), și de placheta Poemele destinului (1947). În manuscris au rămas dramele Simfonia destinului, depusă spre reprezentare
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
Comșa, Erna Theodorini -, trasate cu siguranță, cum se întâmplă și cu peisajul orașului de provincie. Impresia generală rămâne însă de neînchegare, multe episoade sunt tratate superficial, stilul se menține la nivelul foiletonului de gazetă. Cel de al doilea roman, Poiana Sângerului, care urmărește cu aceleași mijloace experiențele erotice ale sculptorului Ștefan Cerna, nu aduce vreun progres de tehnică sau de expresivitate. Un expresionism târziu, oarecum caduc, domină versurile libere din Poemele destinului. Căutările lui C., neîmplinite în roman și rămase doar
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
a iminenței unei alte tragedii, după aceea a războiului de abia terminat, „blestemul” ce amenință deopotrivă omul și natura sunt motive demne de reținut. SCRIERI: Teoria fenomenului comic, București, 1938; Străbătând Italia. Reflecții, București, 1939; Lacul blestemat, București, 1942; Poiana Sângerului, București, 1943; Iluzia, stăpâna omenirii, București, 1945; Poemele destinului, București, 1947. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, Clitus Constantinescu, „Străbătând Italia”, „Progresul”, 1939, 80; Olga I. Comănescu, „Lacul blestemat”, CGM, 1943, 3-4; I. Radu, „Poiana Sângerului”, VAA, 1943, 957; Al. Piru, „Poiana
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
1939; Lacul blestemat, București, 1942; Poiana Sângerului, București, 1943; Iluzia, stăpâna omenirii, București, 1945; Poemele destinului, București, 1947. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, Clitus Constantinescu, „Străbătând Italia”, „Progresul”, 1939, 80; Olga I. Comănescu, „Lacul blestemat”, CGM, 1943, 3-4; I. Radu, „Poiana Sângerului”, VAA, 1943, 957; Al. Piru, „Poiana Sângerului”, RFR, 1944, 4. R.Z.
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
București, 1943; Iluzia, stăpâna omenirii, București, 1945; Poemele destinului, București, 1947. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, Clitus Constantinescu, „Străbătând Italia”, „Progresul”, 1939, 80; Olga I. Comănescu, „Lacul blestemat”, CGM, 1943, 3-4; I. Radu, „Poiana Sângerului”, VAA, 1943, 957; Al. Piru, „Poiana Sângerului”, RFR, 1944, 4. R.Z.
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
, Dumitru (6.VI.1939, Sângeri, j. Iași), jurnalist, istoric și critic literar. Este fiul Agafiei (n. Rotaru) și al lui Vasile Coval, țărani. După absolvirea, la Chișinău, a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Stat din Moldova (1961), lucrează la cotidianul „Moldova socialistă”. Doctor în
COVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
fost încercat și de N. Beldiceanu (Moșii, 1872, Apusul soarelui, 1873, Prășitorii, 1876) sau N. Volenti (Icoane din viață, 1883-1887). Prin Alecsandri pătrund de asemenea legenda și legenda istorică în versuri (Dumbrava Roșie, 1872, Dan căpitan de plai, 1874, Grui Sânger, Legenda ciocârliei, 1875), în care s-au mai exersat N. Beldiceanu (Noureanu, 1876), N. Gane (Piatra lui Toader, 1874), Ciru Oeconomu (Petre Cărăbete, 1885, Capul lui Mihai Viteazul, 1889). Balada romantică a fost și ea selectată (I. Negruzzi, Kaher, 1867
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
stângă la ochi. ) B[OGDAN] Verena, mă privește... De ce? Măcar un pic. V[ERENA] (se uită c-un fel de frică) O, ce frumosu-i... B[OGDAN] Venera! dulce înger, De-ai ști [tu] cum în suflet și-n inima mea sânger După a ta privire, dup-a ta dulce față Tu te-ai uita la mine și nu cu ochi de gheață, Căci nu poți ști, copilă, ce-adînc, adânc mi-e dorul Și cum în minte-mi vecinic îmi șmotruiesc * amorul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acea cupă. [BOGDAN] (cu estremă bucurie) Oh! [cît] îți mulțămesc! (bea repede) [ANNA] Bogdane!... Ai crezut [tu] că nu te mai iubesc! O, dulcele meu suflet... acuma ești al meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Bogdane!... Ai crezut [tu] că nu te mai iubesc! O, dulcele meu suflet... acuma ești al meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger. Doamna Maria și fiul său Dragoș - scenă lângă cadavrul ucisului. Blăstemul asupra lui Mihnea ca el și vrăjitoarea sa de nevastă să aibă un fiu care să omoare pe tatăl său și să [se] ție cu mă-sa. ACTUL AL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mort. [ACTUL I] 2254 (Suceava. O sală frumoasă gotică, ferești înguste. În stânga spectatorului, în prosceniu, tronurile Domnului și a Doamnei; în dreapta, în semicerc, stau boierii. {EminescuOpVIII 127} SCENA I (IUGA VODĂ și MARIA pe tron. Boierii, între cari hatmanul MIHNEA SÎNGER. E sara. ) [IUGA] Și ochii mei, senine fereștile gîndirei, Sânt prinși în flori de gheată, în pânzele pieirei. Zadarnic îi silesc eu la slujbă - răzvrătită, Eu văd lumea întreagă acuma ca prin sită. O umbră îm par însumi și lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de slăbiciune fiind, [însă] încă în fire, ne-am socotit moșia și casa, fiindu-mi de față boierii și Doamna noastră. Statornicit-am ca, pîn'la vrâsta legiuită, epitrop fiului nostru dulce Bogdan-Dragos Voievoda să fie credincios boieriul nostru Mihnea Sânger Batman. Privi-s-or cărțile sale ca ieșite de sub a noastră mână și întărite de A NOASTRĂ credință. Moșiile și ocnele domnești vor fi ocârmuite de preaînalțata, noastră Doamnă - însă moșia Breuții, cu marginile între apa Sucevei și Siretului, dăruim
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dreaptă și neatinsă ocină a ei să fie spre pomenirea sufletului nostru și a sufletelor adormiților întru Dumnezeu strămoși. Și spre întărirea acestora aducem credința noastră și Doamnei noastre și a fiului Bogdan-Dragoș Voievoda și a credincios boiariului nostru Mihnea Sânger Hatman și ai tuturor celorlalți boieri ai Domniei. Dat în domnescul scaun al Sucevei, la anul de la zidirea lumei 5...... în luna... IUGA Iar data o va pune suflarea mea din urmă, Căci moartea-i scriitoriul al zilei și al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Roman! ce e viața omenească? Comedie eternă chiară sub masca morții, Mi-e greață, o, mi-e greață de ea - și totuși, Roman, Tot ce iubim în lume de viață e legat... Știi tu... privindu-i astăzi, privind pe Mihnea Sânger... Oh! îmi venea atuncea la genunchi să li cad... Să zic: "O, milă! milă! pentru copilul meu! El e atât de fraged, atât de blând, un miel... Ce poate să vă facă? "... Dar nu! Cu fața mândră, Cu inima mea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
li cad... Să zic: "O, milă! milă! pentru copilul meu! El e atât de fraged, atât de blând, un miel... Ce poate să vă facă? "... Dar nu! Cu fața mândră, Cu inima mea ruptă am hotărât aceea Ce Sânger, însuși Sânger în carte [ar] fi scris Dac-ar fi scris-o el. Eu n-am mâni, Roman, E rău, prea rău când omul rămâne fără mâni, Eu n-am picioare, Roman, e rău făr' de picioare, Eu nu am ochi, nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Te-am înțeles prea bine și știu ce-ai vrut să zici, Adânc îți este capul, preaînălțate Doamne, Ș-oricît de prost e Roman, el totuși nu e prost. Să râd dar la mormîntu-ți, să-mi plec genunchiul dar La Mihnea Sânger Vodă... să fac ceea ce nu voi, Să spun minciuna [asta] cu gura zâmbitoare, Să-ți fiu dușman de moarte... Vezi că te-am priceput! SC[ENA] III MIHNEA, ROMAN ROMAN Măria Sa dorește să te mai vadă încă, Să-ți dea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
soarele-l albește Precum albește geamul când sufli în fereastă?... Acolo eu închisă mă preumblam pin peșteri, O goală frumusețe, un chip răpit din ceri. Pe fruntea-mi de copilă purtam coroana numai Și-n peștera mămucăi intrat-ai, Mihnea Sânger, Pe calul [tău] cel negru, cu barba ta cea sură, Galbăn erai la față, mai galbăn decât morții... Ai fost călcat [tu] scumpe urme de mâță stearpă. MIHNEA O nu-mi aduce-aminte... IRINA Să nu-ți aduc aminte? Eram o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]