191 matches
-
deranja. Obrajii căpătau o culoare livida lăsând roșeața să alunece pe gâtul subțire. Ochii albaștri se măreau ușor lăsând loc suprizei și mirarii.Cuta de pe frunte -care apărea rar și numai atunci cand emoția dădea navală peste sufletul ei de copilă sârmana,obișnuită cu vită grea, - își făcu loc dând întregii fete un aer îngândurat și cam speriat.Cu foia de hartie îngălbenita în mâini, Olia rămăsese pironita în picioare, lângă divanul acoperit cu o velința decolorată.Se lasă ușor pe pat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
ce an de an nu se lasă, în niciun fel, să fie, cât de cât, o țară adunat. Dar era-n mai, pisicile-și făceau de cap, se-ncăierau, din dragoste, ca și acum, și-atunci, ca și acum, lătrau sârmanii, hingheriții, câinii de pe drum, însă acum, deși e mai, nu mă mai cheamă nimeni să îmi dea din liliac, copiii mei sunt mari și s-au lăsat, oho, demult de-antrenamente, cam de-un veac. Nici mama nu mai e
CĂ DOAR E MAI de DORA PASCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380906_a_382235]
-
Păscu Publicat în: Ediția nr. 2117 din 17 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE Am să-ncerc să număr, vai, câți copaci rămân după ce vânzașii secera în vale, că-i aleg înalți, falnici, bătrân cu bătrân, ca sârmanul munte mai are doar poale. Poalele rămase plâng azi coperișul care se usucă precum iarbă arsă într-o vară spâna, moartă-n secerișul celor ce acuma ne mai joacă o farsă. Farsă, din păcate, e pe căi legale dovedită-n
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
Împărat și proletar" al plebei noastre ne-ai fost și ești în continuare, un ,,Făt-Frumos din tei", de lângă astre pentru lumea noastră viitoare. ,,Lacul" tremura în ,,Singurătate" crasa plopii și teii freamătă pe dealuri, plânge și astăzi aceeași ,,Doina" duioasa sârmanul Dionis, cugeta idealuri. ,,Trecut-au anii..." și veacuri vor mai trece, ,, Pe lângă plopii fără soț", vom trece și noi; ,,Din valurile vremii...", ,,Luceafărul" ne petrece Când ,, Seara pe deal" și ,,Viața", au același șuvoi. Domnul Eminescu rămâne îngerul de pază
ÎNGERUL DE PAZĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373310_a_374639]
-
Pe ușă deschisă,ruginita de vremuri războiul din noi se-ntinde în genuni nevăzute lătra un câine ,mlăștinoase terenuri se-ntorc din iluzii să acopere mari și oceane suflete albe ,curate, caută în zările pierdute ne contopim cu știința ,suflete sârmane! Am închis ochii pentru amintirea ultimului vis am vrut să te văd zâmbind ,înainte să plec războiul din noi se-ntinde ,nu va fi interzis privim spre cer cu rugăciune,ultim ajutor armă secretă răscolește imaginații ce trec pe strada
RĂZBOIUL DIN NOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371367_a_372696]
-
am mai făcut-o să sufere plecăm uneori plin de neastâmpăr prin România nu veneam pe perioade mai lungi, lucram pe ici pe colo însă căutăm cei drept aventură iar ea cu doi copii ce se mai chinuia, mă implora sârmana să mă opresc să încetez cu acest stil de viață în final divorțul a fost inevitabil. O dacă aș putea cu mintea de acum și cu tinerețea de atunci să m-ai fiu alături de Camelia așa se numea prima mea
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
o fătat ge-o zi s-o noapce, Si la puiu” cu oci umezi, lins ge mama lui pa space! Sura vece, sura vece, a ta soartă-i hotărâtă Iar în veacul ce-o să vie, cu uitări pecetluita. A plecat gemult sârmanul, ce grinzâle ț-oncleiat Mărturia măiestriei a lemnarului gin sat. Cloamba - creangă; marhă - vacă; scorbaci - bici; șustăr - găleată pentru lapte; frăgar - dud; obloacă - ușa din scândura deasupra ieslei. Referință Bibliografica: Sura vece - în grâi- / Cornelia Neagă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374059_a_375388]
-
mai întâi a drogat-o, aducând-o în stare de inconștiență. -Poftim? Ce aberații spuneți domnule? Din câte știu eu, fata mea nu are astfel de prieteni. Nu poate fi adevărat. Cine este ticălosul care lansează astfel de zvonuri oribile? Sârmanul docto! Se albise la față și simțea, cum pământul îi fuge de sub picioare și stomacul i se contractă într-un spasm violent, provocându-i senzații puternice de vomă. Șocul celor auzite îi provocase o stare vecină cu leșinul. Bărbatul acesta
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
vrei să recunoști și nici să colaborăm, preferi să dormi în stradă? - Nu doamna din contră colaborez dar cum să spun că fac un lucru dacă nu îl fac. Va rog ajutați-mă, fie-va milă de mine, un biet sârman ce doarme pe stradă, dumneavoastră sunteți o doamnă atât de generoasă ajutați-mă va rog, aveți toată stima și respectul meu, nu ma lăsați în stradă există doar atâta loc la azil,vă rog. - Uite ce, am vorbit cu Jorge
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
el totuși, dar parcă altul, acum era răvășit și spuse că pentru sine: “de ce țin eu cont de ceea ce spun alții, de zâmbetele și de ironiile lor, de ce, de ce..?”. Prin comparație se gândea că unii sunt ștrengarii contingentului, iar alții ”sârmanii... Puse oglindă mică la loc și lua o carte, gândind precum că ‘treaba asta deseori m-a desprins de toate'. Și citea: "Reducerea feminității la funcții corporale este mărturia unei concepții elementare, postulând superioritatea masculului..." Se gândi atunci: 'eu întocmai
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
-Da! Văzusem și eu undeva o listă cu niște cărți pe care tinerii adolescenți ar trebui să le citească pentru o educatie completă... -Mihai, dar eu pentru ce iți plătesc meditațiile de trigonometrie..? Fragment din cap.I - “Frunză vieții!”, românul “Sârmanii adolescenței!”
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
735 din 04 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Priviri pierdute, ochii moi Plini pe afară și pe-năuntru goi. Suflet care arde în inimile sloi Nefericiți cu toții, nefericiți și noi. Închiși între eșecuri, minciuni și disperare Închiși în mintea noastră, sârmani fără scăpare Imagini negre, sumbre ne facem din nimic Și mari și grele piedici dintr-un obstacol mic. Uscată stă să cadă petala de iubire, Nu-i loc de ea căci ura-i sădită-n omenire. Departe prin noroaie, ape
UN SINGUR RAND de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345199_a_346528]
-
deranja. Obrajii căpătau o culoare livida lăsând roșeața să alunece pe gâtul subțire. Ochii albaștri se măreau ușor lăsând loc suprizei și mirarii.Cuta de pe frunte -care apărea rar și numai atunci cand emoția dădea navală peste sufletul ei de copilă sârmana,obișnuită cu vită grea, - își făcu loc dând întregii fete un aer îngândurat și cam speriat.Cu foia de hartie îngălbenita în mâini, Olia rămăsese pironita în picioare, lângă divanul acoperit cu o velința decolorata. Se lasă ușor pe pat
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
dori să o iubești, Sa simti cum zbori sus...peste dealuri. În gând, vrei s-o atingi și-ți este frică Să nu fie doar... Față Morgana. În suflet, iubirea simți cum se-nfiripă Auzi ce tare-ți bate inima, sârmana! Ce Înger efemeric ți-a vrăjit privirea! Ești fermecat pe veci de-a ei finețe. Îngenunchezi în față-i și îi simți menirea... Femeia-i rostul vieții ce veșnic te-nsoțește. © D. Theiss Referință Bibliografica: Rostul ... vieții / Doina Theiss : Confluente Literare
ROSTUL ... VIEŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372762_a_374091]
-
-oferim totul Și ei... ne vomita!" Eu sunt Schuster* profesoară" Totu-n juru-mi se-nvârtește, Toate drumurile, toate, Duc direct la mine- acasă..". Spuneți-mi voi, vă rog: Nebună sunt? Deraiez oare? Cine sunt eu? Poate Meduză** Cea-nfricoșătoare? O sârmana ființă bizară? Un monstru cu multe picioare? Nu, da de unde!Tu esti numai Un mic goblen cu personaje Brodate, care se-mpletesc Și-apoi, din tine izvorăsc ! Acest text-monolog ,adaptat din ebraică, e dedicat regizorului Yevgheni Kushnir, sub baghetă căruia
PERSONAJE PE GOBLEN de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373064_a_374393]
-
la noi peste altar Și-Ți pui suflarea și-ntr-un boț de țină. Tu ai mănat profetul în pustie Te-ai pogorât cu Fiul la Iordan Tu ai schimbat tristețea-n bucurie Și sfinți ai uns dintr-un popor sârman. Apostolii, cu limbi de foc i-ai primenit Fecioarei i-ai trimis bunăvestirea Ai înviat pe Fiul răstignit Și-ai înnoit de-a pururi omenirea. De-aceea când puteri străine ne lovesc Noi stim de mână Ta cea milostiva Prin
ODA DUHULUI SFÂNT de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373302_a_374631]
-
potcoavele măgarului". Atunci, tatăl se șui pe măgar și pleca. Curând se întâlniră cu alti călători care i-au luat și aceia în râs: " Ce tata fără pic de inimă, uite, că nu are milă de copilul lui, îl lasă, sârmanul, să bată drumul pe jos!" Tatăl coboară și șui pe măgar pe copilul său. Se întâlniră apoi cu alti călători, Văzându-i, acestea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
potcoavele măgarului".Atunci, tatăl se șui pe măgar și pleca. Curând se întâlniră cu alti călători care i-au luat și aceia în râs: " Ce tata fără pic de inimă, uite, că nu are milă de copilul lui, îl lasă, sârmanul, să bată drumul pe jos!" Tatăl coboară și șui pe măgar pe copilul său. Se întâlniră apoi cu alti călători, Văzându-i, acestea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
vieții sub zgomot de arme ,zgomot trist de bani prețul vieții noastre ,arca tinereții alte lumi așteaptă,bogătași orfani! Suntem cu toții viruși autentici și tăcuți exploatăm trecute înălțimi umane alertam adesea graiul celor muți lacrima tristă și rece....critici prea sârmane! 30 oct 2016 21:05 -0075 Olhao Autor Lucian Tătar 30 oct 2016 21:05 -0075Olhao Referință Bibliografica: ZILELE DIN URMĂ(V) / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ZILELE DIN URMĂ(V) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375644_a_376973]
-
ploaia unui anotimp stau trântorii la înghesuiala au parlament și au guvern legile lor un fel de mântuiala mașina de spălat le spală, Trântorii cu aripi,croi de gală.... tu zbori mereu din floare în floare muncești în fiecare zi, sârmana ta agoniseală În fiecare zi se va mici... Tu zbori mereu din floare în floare Albina unui stup vândut Trântorii au stupii în depărtare Mierea ta e pusă de vânzare pe fiecare drum sau pe cărare se plimbă trântorul neștiut
ALBINA de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378714_a_380043]
-
a risipirii vieții, pe templul vostru nu mai sunt fântâni , s-adape visul tinereții! Mai căutăm o lume ,ce nu-i lume, prea căutăm un simbol,ce e banul trăiești pe lume cu un nume, cine-i bogatul,cine e sârmanul? Voi trădători de țară ,încă vii rușinea voastră nu va e ocara , ați risipit atâtea inimi în puștii, în altă lume veți avea povară! Voi vreți și azi și mâine și poimâine , să guvernați pământul legendar, chiar dacă nu știți cum
CĂUTĂRI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378786_a_380115]
-
profetului Samuel. Versetele următoare accentuează aceeași idee a stăpânirii universale și totale a lui Dumnezeu asupra vieții omului: „Domnul face sărac și îmbogățește, El smerește și înaltă; ridică din pulbere pe cel lipsit și din gunoi îl scoate pe cel sârman, ca să-l așeze cu cei de frunte și scaun de mărire să-i dea. Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului și a așezat deasupra lor lumea.” (t.n.) Această expresie bipolară ce alătura două participii active se află doar în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și ochii i se vor întoarce spre Sfanțul lui Israel.” (C) (vezi și Is 51,13, la 3.1.10.3). ‘OšQq d"l hQrQp ‘OœQhó ó-mekabedÄ ƒonQn ebyÄn (Prov 14,31; cf. 17,5): „Cel ce obijduiește pe cel sârman defaimă pe Ziditorul sau, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinstește.” (G-R) ... lo’ y":a‘ț ’akannQh kim‘aÖ yiœœ"’Qn ‘OœQn (Iov 32,22): „... nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeala m-ar lua Ziditorul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
compatissant”, „a pitié”, „est tendresse” (Ps 111,4), „șDieuț de pitié” (Ps 86,15) (BJ); „compassionate”, „gracious” (RSV). Contexte: ... we-h"y"h k yițe‘aq ’Qlay we-š"ma‘ț k ƒannón ’"n (Ex 22,26b): „Iar dacă vă strigă șcel sârman și nedreptățitț către mine, îl voi auzi, căci eu sunt milostiv.” (t.n.) ‚annón YHWH we țaddq w"’lohQynó merahQm (Ps 116/114,5): „Binevoitor și drept e Domnul, Dumnezeul nostru este milostiv.” (t.n.) ZQker ‘"œ"h le-nipele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ta‘aneh), Stăpâne, Dumnezeul meu!” (Ps 38, 16) arătând uneori și în ce fel: „Prin fapte minunate de dreptate ne răspunzi (ta‘anQnó), Dumnezeul mântuirii noastre.” (Ps 65, 6a) Dumnezeu răspunde nu numai la rugăciunea, ci și la suferință omului sârman: „Cei smeriți și cei sârmani caută apă, dar nu este; limba li se usucă de sete. Dar Eu, Domnul, le voi da răspuns (’e‘enQm), Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.” (Is 41, 17) Verbul este fie la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]