1,236 matches
-
între 1400-1432) dreptul de a practica meseria fierăriei? Tot ce este posibil, iar dacă este așa, atunci înseamnă că gavaonii sunt țiganii atestați că robi la mănăstirea Tismana la 1385. Alexandru cel Bună dăruia și el mănăstirii Bistrița 31 de sălașe de țigani și 12 de tătari. Expresia ȚIGAN DE VATRA este folosită ca AUTONIM de mulți țigani care nu stiu limba români. Vatra este partea forjei în care se depozitează și se arde combustibilul, partea inferioară a interiorului unui cuptor
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ESTE ORAȘUL Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CÂT DE SCUMP ESTE ORAȘUL pe alee ori pe trotuar când călcăm azi prin oraș simțim toamna cum arar iar își face aici sălaș curg privirile-n vitrine peste atâtea exponate ce vor astăzi cine vine să le dea gata pe toate întreg clujul iată geme de străzi și de magazine marketinguri și mașini de n-ai timp și nu ai vreme tuturora să
CÂT DE SCUMP ESTE ORAȘUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1475053427.html [Corola-blog/BlogPost/378096_a_379425]
-
dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar nu oricum, o apă caldă ... Citește mai mult GERMISARA, IZVOR DE POPOR(Poem istorico-turistic, pentru Festivalul de Literatură Satirică din
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
dacii supuși,Romanii de Traian aduși.Ei se distrau în Germisara,Loc fain cum nu-i în toată țara!Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor,În “Valea Spurcăciunilor”:Soldați romani n-aveau curaj,Să intre în al lor sălaș!Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zorși-așa a apărut, tataieVestita Thermă Dodonae.Dar nu oricum, o apă caldă... XIII. CLUBUL PENSIONARILOR LA "MAJORAT", de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
atât. În miezul stilisticii personale a formelor goldhammeriene, palpită, deloc timid, frumusețea aceea pură a Firii din momentul inițial al Genezei, frumusețe scoborâtă cu putere din semantica plină a Verbului divin. Aici descoperi, deopotrivă, atât perfecțiunea formelor redate, cât și sălașul propriu al îndelung discutatei noțiuni de ”idee” în sine, desprinsă parcă din cercul platonician al gândirii și așezată cu bună intenție în ochiul blând al rășinii incolore. Ca și Brâncuși, Goldhammer se naște din trunchiul puternic al filozofiei aceluiași loc
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484385526.html [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
au dat seama că steaua e de fapt un semn ceresc și că ceva urma să se petreacă, un eveniment, undeva, însă nu știau unde. Steaua s-a pus apoi în mișcare și mergând după ea au ajuns în fața micului sălaș din Bethleem. Așa au găsit, au văzut și au ținut în brațele lor pe Iisus din Nazaret căruia i se mai spune și Emanuel și căruia elinii îi spun Hristos iar iudeii Mesia. -Cunosc aceste nume, răspunse Ponțiu Pilat. -Gândiți-vă
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1454888759.html [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
ei să adăpostească agoniseala mănăstirii. La urmă de tot, îi adunaseră pe călugări pe marginea gropii și le retezaseră capetele, aruncându-le leșurile în adăpostul comorii. Îi acoperiseră cu pământul gras și înălțaseră în grabă un dâmb, drept semn pentru sălașul prăzii, când aveau să revină mai târziu... Dar târziul s-a preschimbat în niciodată, Dunărea nu i-a iertat pe prădători, au ajuns hrană pentru pești și prilej de povești... Vocile, din îndurerate, deveniseră doar obosite de tristețe. Pe om
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
mor, a fost de FERICIRE, Atunci când am primit o clipă de Lumină, din Lumina Lumii; Pluteam ușor, precum un puf de păpădie, purtat spre cer, doar de o adiere blândă! Și nu știam cine mai sunt și unde mi-e sălașul. Pluteam, și eram eu și-mi era bine. ---------------------------------- Ioana STUPARU 9 martie 2015 București Referință Bibliografică: Ioana STUPARU - VIAȚA CA O SCENĂ (POEM) / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1535, Anul V, 15 martie 2015. Drepturi de Autor
VIAŢA CA O SCENĂ (POEM) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/ioana_stuparu_1426400999.html [Corola-blog/BlogPost/372873_a_374202]
-
maluri, iarna ascunzându-se sub ghiață și sub zăpadă. Impresionat și speriat chiar de atâta frumusețe sălbatecă, am fost nevoit să mă cobor din trăsură, să simt pământul sub picioare. Astfel, mergând pe jos vreo patru ceasuri am ajuns la sălașul lui Moș Damaschin..., aciuit la vreo sută de metri sub creasta muntelui și care mi-a servit drept hotel. Timp de câteva săptămâni i-am ținut tovărășie lui Moș Damaschin, interesându-mă de necazurile lui și de grijile gospodăriei sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/negustorie-de-petru-nemoianu/ [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
gândurile la viața din vale și din trecut. - Ei, domnule, - începu într-o seară Moș Damaschin - grea viață am ajuns să trăim... - Dar Moș Damaschine. - mă grăbii să-l întrerup - după câte văd, dumneata ai rosturi destul de frumoase aici, la sălaș, și îmi închipui că la fel trebuie să fie și în sat. Văzându-te și destul de viguros,la vârsta dumitale, nu înțeleg ce ți-ar mai putea lipsi ... - Este adevărat - îmi răspunse Moș Damaschin - dar vezi, azi noi trebuie să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/negustorie-de-petru-nemoianu/ [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
trebuie să trăim numai din vite, oi și pruni și veniturile acestora nu sunt mari. Mai demult însă, noi puteam face și negustorie și care astăzi nu mai merge ... - Care va să zică, dumneata, Moș Damaschine, n-ai trăit întotdea una aici, la sălaș, ci ai făcut negustorie în sat sau la oraș ? - Nu, domnule, aici am stat toată viața mea și tot aici am făcut și negustorie, - Dar, rogu-te, fă-mă să înțeleg, Moș Damaschine, cum ai putut face negustorie pe vârf
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/negustorie-de-petru-nemoianu/ [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
Ei, domnule, dumneata ești mai tânăr și n-ai mai apucat vremurile acelea când negustoria la noi era în floare și cu care ne ajutam uneori foarte bine - începu să povestească Moș Damaschin. Plimbându-te pe aici, pe coama deasupra sălașului, desigur că dincolo de ea ai mai văzut o altă coamă de munte, ceva mai înaltă. Pe coama aceea era granița dintre noi și Țară. Dacă ar fi ziua și cum dumneata ai ochi buni, ți-aș putea arăta cu degetul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/negustorie-de-petru-nemoianu/ [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
a găsit firișorul freatic care să o conducă la izvorul de cleștar al adevăratei Poezii. Ea nu se mistifică și nu mistifică realitatea, ci se inspiră din ea și din adevărul Cuvântului. Poezia Auricăi Istrate este născută și își are sălașul într-o rană deschisă. Apele când limpezi, când tulburate ale versurilor ascund anafoare, cratere, adâncimi nebănuite. Dar sunt și line, ușor tremurătoare precum lacrima pe obrazul de fată. Dacă te încumeți la drum, vei ajunge fără îndoială pe piscuri, acolo
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_de_liniste_al_iertarii_cezarina_adamescu_1366921414.html [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
și frunzele lui cu gust bun, se înfruptau cu poftă. Primăvara târziu, îi culegeau florile, pe care bunica le punea la uscat. În luna mai, priveau fascinați, cu o nesfârșită curiozitate naivă, la cărăbușii ce îl invadau, transformându-l în sălaș al lor. Chiar dacă pe atunci, sentimentul de reverie îi era necunoscut, teiul copilăriei, cu parfumul său inconfundabil, a rămas în sufletul Angelei Monica Jucan pentru tot restul vieții. Au urmat anii de școală și vorbind despre această perioadă, mărturisește că
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
om liber”. Noi cunoaștem o variantă grecizată a acestui mit care spune că ziditorul lumii Uranus (ur: origine, suflet, inimă, ființă, temelie + Anu: Dumnezeu) a dat fiului său Atlas stăpânirea peste ținuturile de la nordul Dunării pentru a fi de veșnic sălaș Neamului Scoborâtor din zei, iar de la acestă țară binecuvântată de Ziditorul Ceresc, a ajuns la hiperboreanul sau pelasgul Iapet.Prin urmare Atlas, strămoșul kabililor/kabirilor era un (semi)zeu / un atlant...Ori specific kabililor este și o statură predominant înaltă
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
focul încrederii/ sau abdici/ înainte de a deveni/ un zero absolut” (Ofrandă). Incertitudinea destinului și enigma sfârșitului care ne înghite sunt metaforice concluzii filozofice topite în versuri de răscolitoare vibrație: „Nu știe nimeni/ când ne vom opri/ și ne vom așterne sălaș/ vremelnic/ pentru vreme de iarnă./ Nici ninsorile ne le știe nimeni./ Vin când vor... (Ninsoarea care nu mai vine). Delimitând corpul fizic de cel eteric, care păstrează spiritul, poeta amintește de circuitul materiei, când perisabilul ființei asigură rodnicia pământului: „Noi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/asteptand-chemarea/ [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
voi opri timpul în loc și ploaia voi aduce, în deșert dăruindu-i păduri tropicale! Pentru noi, nimic nu-i prea mult, pentru visele tale! Pentru noi, izvoare limpezi voi scoate din adâncuri, să-ți înviorezi fața, în răsărit! Pentru noi, sălaș de alge, în suflet, iubirii i-am clădit! Pentru noi, fructe exotice voi culege în panere, cu grijă așezându-le. Pentru noi, din dulceața lor, viață nouă vom crește, sub soare, împlinind-o! Dacă ai veni... Dacă ai veni, ți-
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET III de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_desuete_gravate_in_suflet_iii.html [Corola-blog/BlogPost/356909_a_358238]
-
Cel de al șaptelea Cer este cel prin care Atotcuprinzătorul înconjură lumea cu iubirea lui și cu Legile lui, care-i sunt piloni de boltă și echilibru „formativ”, pentru Teritoriul unic al Văzduhului lui Dumnezeu! Așadar, Tatăl nostru Ceresc lucrează în sălașul înluminării sale și pentru noi, tocmai în cel de al 7-lea Cer al subtilelor energii ale Conștiinței! De aceea, credem că e bine să precizăm aici, între altele și că, cifra 7 ilustrează întregul mister al existenței, fiind formată
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
meu de vedere. Cel puțin aveam cui adresa o vorbă. Astfel se face că el acum îmi călca pe urme răscolind covorul frunzelor veștede, neliniștit mirosind urmele micilor sălbăticiuni ca: iepuri, arici,veverițe fazani și chiar vulpi ce-și făcuseră sălaș prin desișul pădurii. Figaro în ciuda taliei mari era un câine tânăr și uneori doctorul când mergea la vreo partidă de vânătoare cu amicii începuse să-l ia cu sine, împreună cu alți doi câini din aceeași rasă, mai bătrâni, antrenați bine
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463339968.html [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
cf. Oglinda timpului). Mai mult: Poetul, în concepția Elisabetei Iosif, se definește prin calitățile Magului eminescian, cel care călătorește “în stele”, având drept vehicul “Somnul-VISARE”: “Și-a legat visul de cifra opt, la adăpost de stâncă/Prin limbajul strămoșilor. În sălașul lunii/Poezia i-a rămas speranță, călătorind, încă./ Are cheia secretelor - formula filozofală a cununii”. Alchimia eminesciană a Labirintului Inițiatic-POEZIE, din Epigonii (“Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită/ Unor lucruri nexistente; CARTE TRISTĂ Ș I-NCÂLCITĂ ,/ Ce mai mult o
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_alchimia_echilibrului_demiu_elisabeta_iosif_1345146557.html [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
CĂLĂTORULUI GRĂBIT Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Viitorul tău, călător grăbit, ți se petrece Astăzi, poate chiar în mare parte Ți s-a și petrecut deja, Împrumuta dorința prezentului din sălașul vieții Tot ce-ți face plăcere făurește și nu-ți Fă planuri fără capăt. Pavează drumul tău cu vise și speranțe Să nu cumva să cazi, crezând că moartea Îți va aduce doar o ultima zi, Te-nșeli, ea te
BALADA CĂLĂTORULUI GRĂBIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1472209354.html [Corola-blog/BlogPost/379151_a_380480]
-
un purcel, ba un cârlan ori ceva pui de găină, cereale, lemne de foc și, în general, tot ce le pica în mână. Apoi, cu ajutorul unei motorete la care inventivul Costel adăugase un cărucior, transportau marfa în capul satului la sălașurile nomazilor pripășiți de peste două decenii acolo. Aceștia, oameni de caracter și foarte paroliști, preluau mărfurile apoi le desfăceau peste câteva zile la piață, în mod absolut legal, deoarece aveau certificate de producător. Toată lumea era în câștig! Gospodarii fiindcă se mai
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
fără vile și viloaie, vorba la un amic de al meu: „Aroane, să se oprească extinderea de construcții nocive naturii, care arată ca niște negi urâți pe chipul frumos al României”. Era ceva mirific, de parcă bunul Dumnezeu, acolo își avea sălașul. Mirosul de brad se împletea de minune cu mirosul florilor de munte. Vara și iarna, Predealul, era plin de turiști. De la 3 Brazi, mergeam înspre Pârâul Rece, cale de o oră și jumătate de mers, și nu de puține ori
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1481968212.html [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
funcție și de nivelul de pregătire socio-profesională ori de norocul nativ. Ducele nostru a fost chiar norocos, în sensul că sfătuitorul lui de taină, Nostramamus Belu Vasile - român neaoș cu nume latinizat, pentru a da bine la public- își avea sălașul ocazional chiar sub camera sa. Nostramamus era, printre altele, scriitor, bodyguard, frizer, fierar, coregraf, manichiurist, felcer, regizor, puțin poponar, critic de artă dar și inventator. Astfel, el devenise celebru pe plaiurile natale întrucât descoperise o formă nouă de a comunica
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1457253890.html [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
îl primești nicicând și pleci fără să știi nici când, nici unde. Uitarea-n bezna-adâncă din miezu-i te ascunde și altu-n locul tău vine la rând. Hermes Cred că în mine Hermes s-a cuibărit știind că-și va găsi sălaș cum se cuvine. Aud superba-i liră, cu sunete divine, și trupu-ntreg îl simt întinerind. Sufletul meu deține faimosul caduceu, sandale-naripate și de aur, dar mai presus de toate cel mai de preț tezaur e istețimea cugetului meu. Ca el
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428000220.html [Corola-blog/BlogPost/367969_a_369298]