1,462 matches
-
gândim că faimosul tren Orient Express a fost atacat cu pietre undeva în apropiere de Sighișoara sau că un grup de turiști străini, care străbăteau Europa pe biciclete, a fost atacat, iarăși, cu pietre de niște copii, undeva în Ardeal. Sălbăticia aceasta, agresivitatea aceasta vin din lipsa de educație și sunt consecința sărăciei și a unei instrucții tot mai precare. În opinia noastră, la rădăcina răului stă, din păcate, școala românească, din ce în ce mai proastă. Dacă nu se vor schimba lucrurile în acest
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4328_a_5653]
-
să fie izbăvit. Decădere? Izbăvire? Nu, mulțumesc. Eu nu cer atît de mult. Întreb din nou, cu ce se poate îndulci durerea, măcar puțin, măcar pentru scurt timp? Cu singurătate? Cu înjosire? Cu vorbe? Sau dimpotrivă, prin extaz furios, prin sălbăticia simțurilor, prin uitarea lumii întregi, în afară de vîrtejul sîngelui?” Găsesc că neliniștea lui Shrulik o întîlnește pe cea a Marianei Alcoforado așa cum a citit-o astăzi Aureliu Manea pentru contemporanii noștri pentru care „gîndurile aleargă cu repeziciunea avioanelor militare”. Femeia- Călugăriță
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
încercările" eroilor, traversează o misterioasă (și periculoasă) pădure scufundată într-o mlaștină, trece pe lîngă Stînca Domniței căreia Bărzăunul îi inventează pe loc o legendă de pe vremea năvălirii turcilor în Moldova și ajunge la intrarea în peșteră, în pustiu și sălbăticie: și de această dată comoara rămîne a fi descoperită altădată, în "porțile de întuneric din inima Pietrei Domniței", dar în Peștera Liliecilor, Bărzăunul și ai săi găsesc oasele și craniul unui mamut, vestigii ale unor vremuri demult trecute, puse, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pentru a lua o hotărîre, este nevoie ca, mai întîi, să te hotărăști M arginea lacului din pădure, unde ajunseseră Virgil și Bărzăunul, le produse o mare deziluzie. Mai ales lui Virgil, care venea pentru prima oară într-o asemenea sălbăticie. Se opriră amîndoi lîngă o salcie scorburoasă și priviră sceptici în toate părțile. Cît vedeai cu ochii numai stufăriș, ochiuri de mocirlă din care ieșeau, cu zgomote înăbușite, bulbuci, sălcii uriașe cu scorburi întunecate, arini aplecați de furtuni în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
locuiesc acolo Balaurul cu 7 capete, Zmeul-zmeilor și alți ciraci ai înfricoșării. Se uitau deci fără nici un chef și nimeni nu îndrăznea să scoată vreo vorbă. Pentru o asemenea chestie să vii atîta drum?... De jur împrejur, numai pustiu și sălbăticie. Stînci, brazi piperniciți, cîte un snop de iarbă cu fire late și ascuțite la vîrf, iar aproape de intrarea în peșteră alt liliac mort. Ptiu, să nu-l mai vezi! Păi eu nu cred să fi putut intra pe-aici nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fericit că Ilinca i-a vorbit mai apropiat ca niciodată. După două ore și mai bine de la acest schimb de vorbe întregul grup se pomeni, sfîrșind un urcuș cumplit de greu și de întortocheat, pe vîrful Pietrei Domniței. În acea sălbăticie totală, unde se părea că nu mai călcase picior de om de la începutul lumii, depărtările se deschiseră deodată ca niște oglinzi fantastice în care puteai privi măreția, singurătatea și tăcerea cea mai blîndă în tot ce au ele mai profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
oprindu-se și privind triumfător înapoi. Era, cum s-ar zice, un favorit: el începea lupta. Omologul său negru nu se lasă mai prejos și repetă aceeași figură. Megafonul comandă, pionii fac salturi, caii joacă în frâu mușcându-și cu sălbăticie zăbalele, „nebunii” trag spadele... În aripa stângă a albilor începe un duel îndrăcit. Comenzile sunt tot mai sacadate, mai gâfâite. Se pare că regele a căzut în transă războinică. Aghiotantul învârte cu frenezie „râșnița” muzicală, comandantul suprem cercetează cu înfrigurare
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
o cuprindeau din nou retrăind emoțiile și fiorii care o străbăteau până în vârful degetelor de la picioare. „- Unde ești?” Aceleași brațe abandonând-o în singurătate tocmai când avea atâta nevoie de ele. „- Nu pleca! - Mă voi întoarce, promit!” Cuvintele mușcau cu sălbăticie din sufletul ei și așa rănit de iubirile trecute în care crezuse, de bărbații care o părăsiseră, ca și el. Cum să mai creadă acum în adevărul acestor cuvinte? Și totuși se întorsese, printr-o scrisoare. Îndepărtă eșarfa de față
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
nu o egalează pe cea a cvasicontemporanului său, excelent condusă ca fior dramatic, ca acumulare de tensiune atât în prezentarea faptelor, cât și a personajelor. Deși sentimentele dominante rămân ura și dorința de răzbunare, Electra lui Euripide se caracterizează prin sălbăticie, nu prin dârzenie. O demonstrează blestemele asupra cadavrului lui Egist și exclamația: „Să mor, cu condiția să sugrum pe mama mea!”. Toate acestea o dezumanizează astfel încât, prin contrast, ea reușește să deștepte o oarecare simpatie pentru cei uciși. Or, tocmai
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
simpatie pentru cei uciși. Or, tocmai această ferocitate a ei clatină, după părerea unor critici, edificiul arhitectonic al piesei. Eroina lui Euripide e dominată de o pasiune puternică, mistuitoare, care o împinge la hotărâri extreme, de aici poate impresia de sălbăticie a personajului, ce are totodată și momente de șovăială și regret. Ea se modifcă - și aici e noutatea - sub ochii spectatorului, iar Oreste are nehotărâri profund omenești. Revolta, mânia se îmbină cu delicatețea simțirii, cu generozitatea și problemele de conștiință
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
problemele de conștiință. La personajele lui Euripide, fatalitatea e în ființa lor, în pasiunile ce le determină acțiunile; aceste pasiuni sunt profund omenești, sunt lipsite de rigiditate, nu urmăresc grandiosul. „Admirabil cunoscător al sufletului feminin, Euripide arată că femeia în sălbăticia ei este mai capabilă de eroism decât bărbatul învestit cu toate puterile”, scria Liviu Rusu1. Autorului grec nu i se poate contesta lirismul, grația cu care eroinele sale împărtășesc publicului revolta, durerea, dragostea, duioșia sufletului lor. La Sofocle, Electra rămâne
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
multe vieți? Un alt rol extrem de important în eradicarea răului la nivel individual, ar trebui să îl joace cadrele didactice în calitatea lor de formatori din punct de vedere educațional și profesional. Sunt unele școli în care, dacă noțiunea de sălbăticie vă era prea puțin cunoscută, intrând vă veți edifica, însă la modul nefericit. Veți asista la manifestări la care nu v-ați imaginat vreodată că veți asista într-o instituție cu rol hotărâtor în educație. Ca și cum nu ar fi fost
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
atunci când sportul a apărut sub influența unor circumstanțe istorice. Vom respecta această regulă și ne vom strădui să înțelegem când și pentru ce necesitate istorică a inventat omul competițiile sportive. Analiza istorică ne conduce la momentele trecerii societății umane de la sălbăticie, barbarism la civilizație. Ginta și tribul îndeplineau două funcții importante - îl făceau pe om valoros, îl apărau de moarte. Conform opiniei cunoscutului etnolog L.Morgan, aceasta s-a putut obține datorită interzicerii căsătoriilor între membrii gintei. Întradevăr, căsătoriile între oamenii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Angelo Mitchievici Departe de romanțul din Le-gendele toamnei unde-l putem vedea evoluînd pe Brad Pitt în rolul lui Tristan Ludlow ascultînd chemarea sălbăticiei, Jesse James, eroul legendar, im-pe-nitentul și dezamăgitul confederat, jefuitor de bănci și trenuri, cu o carte de vizită impresionantă pentru anii '80 ai secolului XIX în America este personajul de hîrtie, cerneală și celuloid al imaginației multora de la regizorii Henry
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
iubirea/ Sunt ale vieții vămi Prima e fericirea/ Celei din urmă dări". Să mai luăm un exemplu. Tăcerea cosmică: Pun palma mea pe gura cerului,/ Să tacă!/ Ating cu ea stelele fierbinți,/ Mângâi frunte de lună,/ Dezmierd întunericul.../ Ascult susurul sălbăticiei,/ Vulcanul care ucide viața/ Cu lava amorului fierbinte,/ Cutremure, zguduie furtuni/ Din temelii/ Din cascade se prăvale,/ Prin vene sângele nebun.../ Marea freamătă, agitată de doruri/ Și oceanul culege lacrimi/ Apuse, de amoruri..." Ne-ați spus că vă interesează părerea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
astăzi în toate ziarele. Se va lăsa numai S-a făcut o razie astă-noapte, sau astăzi. Încolo nici un cuvânt." Sau "La matchul Venus - Rapid, la sfârșit, domnul general Gabriel Marinescu, prefectul Poliției Capitalei, a făcut aspre observațiuni grupării Rapid pentru sălbăticia făcută. Acest lucru să nu apară în ziare, și nici vreo aluziune. O atenție deosebită. Dacă se scrie că Rapidul a jucat brutal, se lasă, numai ce-am spus mai sus nu apare." Chestiuni, s-o recunoaștem, mai degrabă inofensive
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
și periculos, de aceste acțiuni punitive individuale, capricioase, lipsite de criterii și declanșate adeseori de invidii sumbre, de complexe de inferioritate și impulsuri viscerale. Vocea stridentă a ratatului cu veleități de justițiar este terifiantă, ca un semnal al întoarcerii la sălbăticie, la "justiția" spontană, practicată în junglă. Când are o anumită solemnitate, ea devine ridicolă, în genul discursurilor patriotarde și moralizatoare ale lui Rică Venturiano. Dar, devenind ridicolă, nu devine și amuzantă. Evaluarea morală a membrilor unei societăți o pot face
Vocea intransigentului naționale by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9020_a_10345]
-
vitalitatea lor covîrșitoare, constituie o combinație minunată între animație și un spectacol cu păpuși. Un tigru uriaș pătrunde în oraș, iar metropola, Sao Paolo, devine o junglă agitată la trecerea lui, înflorește amețitor și intră în ritmul de tobe al sălbăticiei. Oamenii devin faună, instinctele sunt catalizate pînă la enorm și produc miraculoase, sclipitoare metamorfoze, practic o feerie a plenitudinii vieții într-un oraș trezit din somn. Filmul lui Marcondes seamănă cu muzica sălbatică auzită în pădurile ancestrale ale continentului negru
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
știe că este condamnat să piară și nu poate înghiți această nedreptate. Iluzia veșniciei trece prin fatalitatea împlinirii personale, iar eternul infern pentru om va fi sărăcia. * Împăratul avea nevoie de stabilitate, politica lui subtilă era aceea de a potoli sălbăticia maselor, care se sfâșiau între ele pe criterii religioase mai cu seamă. A triumfat, în cele din urmă, creștinismul popular, propagat între alții de însuși Tertulian, al cărui prestigiu la vremea aceea era imens. Iar episcopii și puterea bisericească au
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
prințul Israel“, pe care o vrăjitoare l-a transformat într-un animal de rasă inferioară: „un câine cu dorințe de câine, care se bălăcește toată săptămâna în mocirlă și în gunoaiele vieții, în rânjetele băieților de pe stradă“... Gândindu-mă la sălbăticia poemului și a poetului care l-a scris, îmi spun sec: un evreu nu poate fi „îmblânzit“. Politica evreilor nu va fi niciodată democrația, pentru că spiritul lor asentimental este refluxul zeului lor de geniu, care „nu este dragoste, mângâierea nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
vitalitate a tinereții. Copil ignorat, ca și frații lui, de "tăticuțul nostru", neînțeles de mama care-l iubește mai mult pe Nicușor, puber găsindu-și fericirea în brațele unei Colivărese incandescent-temătoare, boxer de mare perspectivă, cu lovituri de o elaborată sălbăticie, "om-macara" în ocna Policolorului, săltând ca pe nimic, la nouăsprezece ani, butoaie de 230 kilograme cu sodă caustică, militar blazat de muncă și abil în a o evita, hoț de buzunare și bătăuș, în continuare, redutabil, Mite e un picaro
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
iese pe stradă sau pe faleză, ca și cum ați fi redevenit un oarecare Traian Băsescu. Sînteți președintele României și la W.C. Dvs ați vrut-o. Iar datoria "nesimțiților" e să vă vîneze în permanență, chiar și dacă v-ați retrage în sălbăticie, ceea ce nu e cazul. Dacă vreți însă cu tot dinadinsul să nu mai fiți deranjat, cînd apăreți în public în timpul dvs liber, există o soluție radicală: demisia. Vă garantez că în cîteva luni nu se va mai ține nici un nesimțit
Când nu sânt nesimțiți ziariștii, dle președinte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9555_a_10880]
-
născută din imaginație sau doar copiată cuminte după model. Propaganda comunistă, de la începuturile ei și pînă astăzi, cînd, aparent, este căzută în caducitate, a făcut eforturi imense - prin amenințări, prin constrîngere, prin amăgire și prin cumpărarea conștiințelor - să dea gregarului, sălbăticiei și urii statut ontic și măreție simbolică. în încercarea de a-i flata naivitatea și a-i obloji frustrările, pentru o sporită eficiență a manipulării sale și a plasării mai comode în cinicele scenarii ale luptei de clasă, muncitorul, ca
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
ființe triste, disperate și îngrijorate patetic în fața zilei de mîine, în vreme ce absorbiți de stihia convoiului, dirijați abil de profesioniști ai diversiunii și susținuți fățiș de neobosita propagandă naționalist-comunistă ei ilustrează cea mai cumplită întrupare a primitivismului, a aroganței și a sălbăticiei. învățați atîta vreme că ei făuresc istoria, că ei sînt avangarda societății și motorul economiei, minerii (și toți cei care mai trăiesc inerțial în această lume retardată și tragică) sînt în pragul de a făuri în România, pentru ani grei
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
nici măcar nu are nevoie de cuvinte, poate fi chiar imaginea-emblemă a zilei: minerii vin spre București și artiștii fug disperați din ateliere. Pentru că, oricîtă eternitate ar stoca în sine o operă de artă, are și ea o mică vulnerabilitate: în fața sălbăticiei, cedează!
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]