374 matches
-
orhidee,Învăluită-n sal de fulgi,Pe-oglinda lacului plutește,În urma ei....câteva dungi.Sidefie că o perla,Grațioasa că zefirul,Catifelata, ispitoare,Buzele, ca trandafirul.Mireasa Soarelui în flăcări,Îl așteaptă să coboare,Și-și petrece noaptea nunții,Sub sălcia plângătoare,Lacrima de fericire, O ascunde între pene,Gâtul fin se încovoaie,Visul pătrunde pe sub gene,O pasare cântă romanța,Undeva, într-un copac,Ea se unduie, împlinită,Baiadera de pe lac!... VI. AMINTIRI ȘI VISE, de Ada Segal, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > EXTRAS DIN MEMORIA REMINIȘCENȚEI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului EXTRAS MEMORIA REMINIȘCENȚEI Privesc pe sub geana cu gust de sălciu a devenirilor Și parcă zbor într-o rezervație a soarelui Deasupra unor creste vineții Sub care încinși Dorm vulcanii pămîntului Îmi închipui era în care nu voi mai fi Decat o adunătură de condei Vopsită în călimara frunzelor de castan
EXTRAS DIN MEMORIA REMINIŞCENŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379732_a_381061]
-
aerul era încărcat și îmbâcsit de miasme ce păreau venite din fundul iadului. Pământul, nu își mai dăruia bucuros roadele sale, totul era ars de un soare ucigător, apa nu mai era ca altădată rece și dulce ca mierea, devenind sălcie, cu un gust ciudat ca de putregai, adus parcă tot din străfundurile iadului, de Vrăjmașul Negru. Păsările cerului nu mai ciripeau vesele și gălăgioase, atunci când ziua se răzbuna pe noapte, în Ținutul Negurilor și Uriașilor- Ținutul Geto-Dacilor. Înțelepciunea Lumilor Văzute
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
mamei, pe malurile Buzăului la Scorțaru-Nou, cu pădurile prin preajma-i în toate nuanțele de verde cu păsăritul pădurii ce se trezea de dimineață atât de vioi și vesel, cu apa Buzăului ce-și picta marginile pe nisipul azuriu în care sălciile-și băteau crengile înghesuite lăcrimând prin frunzele lor, lacrimi tăcute, rugă pentru Sfântul Duh. Și când priveam acest imperiu de verdeață cu decorul lui de vis, descopeream cum lumina cerului îi dădea de fiecare dată un colorit surprinzător pentru imaginația
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
distribuit un chestionar cu întrebări, la care trebuiau să dea răspunsuri. Pe baza răspunsurilor date s-au purtat discuții asupra rolului apei în viața de zi cu zi, asupra căilor de poluare a apei; s-au explicat termenii necunoscuți: salmastră - sălcie, apă uzată, folosită și murdărită; fecaloid - dejecții, fecale; colmatat - depunere de deșeuri; scabie - râie; giardioză - boală produsă de un protozoar acvatic, Giardia. La sfârșitul activității au fost premiați elevii: Trincu Constanța, Moroșanu Ovidiu, Ciornea Monica, Sava Doina, Popovici Marcela, Alexa
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
și în proza de început, în perioada deschisă de volumul Nuvele (1903), care s-ar putea numi „Bassarabescu înainte de Bassarabescu”. În afară de nuvele și schițe, a mai scris parabole pentru copii, note de călătorie, poeme în proză, monoloage satirice și epigrame sălcii. Două comedioare de Georges Courteline, Taina familiei și Liniștea casei, traduse de el, au fost puse în scenă în stagiunea 1908-1909. Comedia Ovidiu Șicană (1908) este o adaptare liberă după La Farce de maître Pierre Pathelin. A tradus, între 1890
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
inutil. Cufundat în obtuza mea mulțumire trupească, îmi ajungeam mie însumi. „Ce are de rămâne întinsă, așa, pe jumătate goală?”, m-am întrebat eu cu ciudă. Sub spate am simțit asperitățile scândurilor, în palmă - arsura câtorva așchii. Vântul avea gustul sălciu al apei stătute. A existat, poate, în intervalul acela nocturn, un moment trecător de uitare, un somn fulgerător de câteva minute. Căci nu am văzut vaporul apropiindu-se. Noi am deschis ochii când toată imensitatea lui albă, scânteind de lumini
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
urma urmei un succedaneu al turismului). Ei au dat iz rusesc reacției antinaturaliste de la începutul secolului nostru, care prin Maeterlinck și alții au umplut literatura cu năluci vaporoase. Cehov, în Pescărușul, și-a bătut joc de asemenea artă poetică în sălcia alegorie teatrală a tânărului Treplev. Trebuie totuși amintit (și destul de apăsat) că Dostoievski a fost un scriitor naturalist, ca toți marii scriitori ai acelei epoci. Naturalismul ca școală literară a trecut, cum trec toate școlile, dar marea literatură naturalistă a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
44 g/l în Marea Roșie). Apele râurilor au compoziții variabile, în funcție de terenurile pe care le străbat, de sărurile și gazele pe care le dizolvă și de climă. Apa de izvor este incoloră și are în general gust plăcut. Gustul uneori sălciu al unor izvoare subterane se datorează solubilizării în cantitate mai mare a unor săruri (Ca2+, Mg2+, Cl-). Nici apa de ploaie nu este peste tot la fel. Compozița ei depinde de poluarea atmosferei, de vânturile întâlnite, de apropierea de mare
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
verde, cenușie, galbenă sau brună). Gustul. Apa de izvor are gust plăcut. Apa de mare este sărată amăruie. Apele minerale au gust specific, datorat rocilor dizolvate și dioxidului de carbon. Apa potabilă are gust plăcut. Apa unor fântâni poate fi sălcie. Mirosul. Apa potabilă nu are miros. Apa naturală poate prezenta miros caracteristic datorat substanțelor dizolvate (de ex: apa mărilor, a bălților și a mlaștinilor). b) Temperatura de fierbere Temperatura de fierbere a apei pure la presiune normală: În raport cu hidrurile elementelor
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de mac”, vorbește de „albii crainici,/ Ce și catarg și cârmă / Și punte / Le-or preface-n albastru baldachin,/ În legănarea cărui tot pământescul chin/ Adoarme”, de „o fântână cu cumpănă grea”, care „momește de departe drumeții” la apa ei „sălcie și caldă și rea”, nu alta decât „apa vieții”, privește „rugul pe care-am ars femeia”, sufletul care „azi își dezgroapă morții”. Concizia merge până la formula abstractă, nu fără transpunerea acesteia într-un registru „viu”, prin vegetalizare și cromatizare: „Și
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
Ion Caraion, Emil Botta, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Camil Baltazar, Șasa Până, Mihnea Gheorghiu, Virgil Teodorescu, Victor Brauner, Cicerone Theodorescu, Barbu Brezianu, cărora li se alătură Ion Th. Ilea, Eugen Constant, Teodor Scarlat, Coca Farago, Constantin Sălcia, Mircea Pavelescu, Vlaicu Bârnă, Constantin Nisipeanu, Andrei Tudor. Proza sparge și ea, cel mai adesea, tiparele tradiționaliste. Colaborează Ion Biberi, George Acsinteanu, Șerban Nedelcu. Fragmente de român mai semnează M.D. Ioanid, Eugen Constant, Coca Farago (Sunt fața lui Ion Gheorghe
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
de pildă, „apașul gazetăresc”). Prozele din Schițe-filme (1913), fie glumețe (cu haz sărăcuț), fie duioase ca la carte, se nutresc din întâmplări mărunte, pe care nici surpriza din final, care vrea să spună că aparențele înșală, nu le smulge din sălciu. Rar, schițele acestea se interferează cu literatura (Frunzele veștede, Gelozie). Un prinos de nemăsurată admirație, când smerit până la prosternare, când euforic peste poate, se revarsă din „notele biografice”, în ton encomiastic, închinate reginei Carmen Sylva (Regina noastră, 1914). Interes prezintă
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
autohton. Uniformizarea gustului se generalizase, diversitatea, culoarea, plăcerea și aroma fuseseră extirpate și din comerțul socialist. Viața avea gust de rânced. Ciocolata aflată pe piață avea același gust amar, bombonelele „Cip”, la cutie de plastic, căpătaseră și ele același gust sălciu (deși culorile erau încă diferite), pufarinele erau acum otova, alb-căcănii și cu același gust de grâu fiert. „Asta e”, „ca la noi, la nimenea”, „așa e soarta noastră”... O nesfârșită așteptare fatalistă, răbdătoare, pasivă a unei pomeni de la un „tătuc
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lucruri mai folositoare. O balenieră are o rezervă de apă pentru ani și ani de zile - apă curată și bună, din Nantucket, pe care nantucketezul aflat într-o expediție de trei ani pe Oceanul Pacific, preferă s-o bea, în locul lichidului sălciu scos din rîurile peruviene sau indiene și vîrît în butoaie aduse deunăzi cu pluta. Iată de ce, în vreme ce alte corăbii, care pornesc spre China de la New York și se întorc pe aceeași rută, fac popas în vreo douăzeci de porturi, balenierele pot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spațiu de manevră invizibil pentru cititor. Enigma trebuie, la un moment dat, fisurată. Dacă misterul nu poate fi dezlegat pe parcursul lecturii, fie și doar pe mici porțiuni, el riscă să rămână un corp străin, parte a unei farse cu gust sălciu. O minimă prudență te îndeamnă să nu-l umilești pe cititor, ci să-l stimulezi să intre în sfera de complicități și inevitabil amuzament stârnit de orice triumf al spiritului rațional asupra încifrării realității. Invocarea lui R. Austin Freeman drept
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
poeziile nu-și arată deficiențele. Ideile sunt juste, versificația este corectă, respectând toate regulile metrice, ba chiar ritmul, măsura și alternanța rimelor schimbându-se de la poem la poem pot da impresia unei varietăți a mijloacelor de expresie poetică (...). Totuși, senzația sălcie pe care ți-o lasă poeziile chiar de la întâia lectură te determină să le cercetezi mai îndeaproape (...). Citești din nou poeziile și într-adevăr te convingi: Mult mi-e drag și drag mi-o fi Omul - flacără pe creste Dârz
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
eglogă, doină „în formă poporană”, sonet, nocturnă, pastorală, romanță, aubadă, barcarolă, sonată, baladă, elegie). Deși atentă la melodicitatea frazării, B. nu se prea întâlnește, în stihurile ei, cu lirismul. E sinceră, dar fadă, sensibilă, cadențându-și însă extazele în debitări sălcii. Abia în „peisagii”, unde figurația mitologică e conturată cu o anume grație, și în versurile de palpit amoros ea accede, ici-colo, la expresivitate. În proză, cultivă o manieră în care, printre „reflexiuni” poetice și alte simțitoare „reverii”, se înfiripă și
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
de animale ce trec pe acolo. Păstorii numesc aceste lacuri „ochii pământului” sau „ochi de mare”.” (Istoria și geografia Romaniei) b) „Închis printr-o limbă de nisip, cu o îngustă portiță, Razemul a ajuns lac, iar apa lui a devenit sălcie. E ferit de biciuirea crivățului ce naște talazuri temute în larg, abia tulburându-l din liniștea... în care doarme. Cerul, pare încins de un incendiu ce înroșește fața lacului...” (Ion Simionescu, „Pitorescul României”) Cerințe: 1. Scrieți formele de plural ale
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de biciuirea crivățului ce naște talazuri temute în larg, abia tulburându-l din liniștea... în care doarme. Cerul, pare încins de un incendiu ce înroșește fața lacului...” (Ion Simionescu, „Pitorescul României”) Cerințe: 1. Scrieți formele de plural ale adjectivelor: trandafirie sălcie purpurie argintie 2. Explicați cuvintele și expresiile scrise cursiv. 3. Scrieți familia de cuvinte a verbului a învăța. Lacul Sfânta Ana c) „Lângă Tușnad se află o atracție, cum nu se întâlnește des în Europa. E Lacul Sfânta Ana, ochi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mi-ar da pe deplin ascultare, tot n-aș fi în stare să descriu ce poate cineva să simtă când, după săptămâni de traversare istovitoare a deșertului, cu ochii zgâriați de furtunile de nisip, cu gura umflată de o apă sălcie și caldă, cu trupul încins, murdar, strâmbat de deșelare, vede ivindu-se în sfârșt zidurile orașului Tombuctu. Firește, la capătul unei călătorii prin deșert, toate orașele sunt frumoase, toate oazele seamănă cu grădina Raiului. Dar nicăieri viața nu mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lungă beznă chinuită, sufocantă, distrugătoare. Aș fi putut oare ghici că începea în felul ăsta cea mai extraordinară dintre călătoriile mele? IV CARTEA DE LA ROMA Nu mai vedeam nici uscat, nici mare, nici soare, nici capătul călătoriei. Limba îmi era sălcie, capul, doar greață, cețuri și dureri. Cala unde fusesem zvârlit mirosea a șobolan mort, a scânduri putrede, a trupuri de captivi care o umpluseră înaintea mea. Așadar, eram rob, fiule, iar sângele meu se simțea rușinat. Eu, ai cărui strămoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
gura acestui camarad al meu. Cică acolo, în Vlădiceni, se află unele lucruri care nu sunt de crezut. Spunea el că într un loc sunt două fântâni alăturate: în una apa este nemaipomenit de bună, iar în cealaltă izvorăște apă sălcie. Apoi, înspre Păun, se află un deal din care pe vremuri cei din satul Vlădiceni scoteau sare. ― Sare într-un deal din preajma Iașilor?! Mare minune! - și-a exprimat mirarea învățătorul. ― E drept că sarea nu era ca cea de la ocnele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care interzic tăirea copacilor și păscutul. Așa se face că el este primul care înțelege ironia situației sale de acum. Nici în ultimul ceas, pe picior de plecare, nu scapă de munca sa. Soarbe o înghițitură din bidonul cu apă sălcie și se încordează în șa, în timp ce calul i se poticnește, se cabrează, apoi reușește să se îndrepte, provocând o adevărată avalanșă de pietre pe vâlceaua abruptă și uscată. Este după-amiază târziu și căldura a mai slăbit în intensitate. Deasupra capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
troleibuzul. A coborât, adică, în stradă, în paradis. Cu un singur gând: se va duce la teatru. A privit strada murdară, fețele obosite, agitația amețită, umilă. S-a oprit la chioșc. A avansat, ca furnica, la coada cozii pentru băutura sălcie și tartina obosită. Felii care înlocuiau pâinea, cu o peliculă roșie lamijloc, înlocuind salamul. Pietonii se mișcau greoi, tăcuți, salivând, în așteptarea trofeului. Când să întindă mâna, cotul s-a retras. Cineva i l-a retras. — Ce faci, domnule? Mănânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]