359 matches
-
se ocupă, în aceeași perioadă, de Eminescu și Schopenhauer, G. Bogdan-Duică de Vasile Cârlova și de Ion Ghica. În seria dirijată de Iorga semnează și Emil Gârleanu (schița Uitat). În ciuda rezistenței declanșate în frontul literar de programul propus de istoric, sămănătorismul se afirmă în vremea directoratului său ca o mișcare culturală de amploare, câștigând numeroși aderenți. E vorba de revistele „Făt-Frumos” de la Bârlad (1904-1909), de „Junimea literară”, editată în 1904 la Cernăuți ș.a., dar mai ales de „Ramuri”, care apare în
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
notorie replică, publicată tot în paginile revistei „Curentul nou”, iar E. Lovinescu arată că atacurile lui S. stau pe o (parțial) falsă contradicție: „prin nediferențierea esteticului de etic și chiar etnic, H. Sanielevici era, în realitate, și sămănătorist, și poporanist; sămănătorismul l-a combătut numai din supralicitare etică, iar poporanismul tardiv și din motive de ideologie politică”, și anume ideologia liberală. Abstracție făcând de confuzia axiologică semnalată de Lovinescu și de frapantele erori de valorizare, la care se adaugă aserțiunea că
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
SCRISUL ROMÂNESC, revistă apărută la Craiova, lunar, din noiembrie 1927 până în februarie 1928. Redactor: D. Tomescu. Adeptă a direcției sămănătoriste în literatură, publicația se pronunță împotriva școlii moderniste. Se afirmă că sămănătorismul, „departe de a fi o mișcare consumată”, oferă posibilități de înnoire literară printr-o „continuă înaintare spre regiunile încă neexplorate ale fondului național” (D. Tomescu, Înnoirea literaturii, 1/1927). Rubrici: „Mișcarea literară și intelectuală în țară și străinătate”, „Cronica culturală
SCRISUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289582_a_290911]
-
inedite, București, 1973; Portrete și autoportrete. Cântăreți români, București, 1974. Traduceri: Al. Gavard și A. Périer, Călătoriile lui Livingston, București, 1940. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VI, 261-265; Papadima, Scriitori, 35-43; Octav Șuluțiu, „Mișcarea sămănătoristă”, „România literară”, 1933, 72; Dragoș Vrânceanu, Sămănătorismul, CRE, 1933, 1971; Șerban Cioculescu, O pledoarie sămănătoristă, ADV, 1933, 15 263; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 185-187; I. Răducanu, Istoria unui curent literar, DEP, 1935, 2 296; Zaciu, Bivuac, 108-118. V. V. G.
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
N. Iorga, unde din 1906 figura și ca redactor, S.-A. a fost considerat un reprezentant tipic al curentului sămănătorist, apreciere doar parțial justificată, deoarece scrierile sale nu se încadrează întru totul curentului. Cartea care a determinat subsumarea sa la sămănătorism a fost romanul Două neamuri (1906). Aici se ilustrează într-adevăr ideea potrivit căreia suferințele și dramele țărănimii din epocă s-ar datora exclusiv moșierilor, arendașilor și cârciumarilor străini, îndeosebi greci și evrei, pripășiți în lumea satelor. Cum sugerează și
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
SĂMĂNĂTORISM, Curent ideologico-literar configurat în primul deceniu al secolului al XX-lea, s. își trage numele de la revista „Sămănătorul”, care l-a promovat. Precedată, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, de periodice ca „Vieața”, „Vatra”, „Povestea vorbei”, „Curierul literar
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
I-II; Sanielevici, Cercetări, 259-277; Densusianu, Opere, IV, 163-180; Lovinescu, Critice, I; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 10-79, passim, II, 5-66, III, 11-14, passim, IV, 13-49, passim; Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 157-164, passim; Davidescu, Aspecte, 379-382; Pompiliu Constantinescu, Sămănătorismul, „Mișcarea literară”, 1925, 32-33; Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, D, 1925, 7-8; Șerban Cioculescu, Sămănătorism și poporanism sub unghiul artistic, VL, 1926, 16; Aderca, Contribuții, II, 9-15; I. A. Bassarabescu, Două epoci din literatura română, București, 1928; Nichifor Crainic, Sensul
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
rom. cont., I, 10-79, passim, II, 5-66, III, 11-14, passim, IV, 13-49, passim; Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 157-164, passim; Davidescu, Aspecte, 379-382; Pompiliu Constantinescu, Sămănătorismul, „Mișcarea literară”, 1925, 32-33; Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, D, 1925, 7-8; Șerban Cioculescu, Sămănătorism și poporanism sub unghiul artistic, VL, 1926, 16; Aderca, Contribuții, II, 9-15; I. A. Bassarabescu, Două epoci din literatura română, București, 1928; Nichifor Crainic, Sensul tradiției, G, 1929, 1-2; Constantinescu, Opere, 154-159, 187-188; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
1934, 104-147; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 49-82; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 75-88, 187-190, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 531-536; Șerban Cioculescu, Critica și militantismul, „Kalende”, 1943, 6-7; Lovinescu, Maiorescu post., 179-235; Streinu, Pagini, II, 389-399; G.C. Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
531-536; Șerban Cioculescu, Critica și militantismul, „Kalende”, 1943, 6-7; Lovinescu, Maiorescu post., 179-235; Streinu, Pagini, II, 389-399; G.C. Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Maiorescu post., 179-235; Streinu, Pagini, II, 389-399; G.C. Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Nicolescu, Sămănătorismul, VR, 1959, 11; Mircea Zaciu, Puncte de vedere în problema curentelor literare: „Sămănătorul”, TR, 1960, 3-5; Mircea Zaciu, A fost sămănătorismul un curent literar?, TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
TR, 1960, 6; Pompiliu Marcea, Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978; Vasile, Conceptul, 160-170; Mircea Popa, Sămănătorismul în Transilvania, LL, 1996, 2; Adriana Iliescu, Vocația modernității în literatura
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Despre sămănătorism, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Ion Rotaru, Sămănătorismul. Câteva puncte de vedere, AUB, filologie, t. XVII, 1968; Z. Ornea, Țărănismul, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978; Vasile, Conceptul, 160-170; Mircea Popa, Sămănătorismul în Transilvania, LL, 1996, 2; Adriana Iliescu, Vocația modernității în literatura contemporană română, București, 2001, 5-39
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Ciopraga, Lit. rom., 95-217, 501-550; Micu, Început, 26-82, 183-249; Z. Ornea, Sămănătorismul, București, 1970; H. Zalis, Sămănătorismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, 1971; Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978; Vasile, Conceptul, 160-170; Mircea Popa, Sămănătorismul în Transilvania, LL, 1996, 2; Adriana Iliescu, Vocația modernității în literatura contemporană română, București, 2001, 5-39. D.Mc.
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
politice și literare (1932) mai întâi „zgomotul oribil al primilor ani de după război”, care i-a „acoperit activitatea publicistică”, apoi „împrăștierea” în „reviste de provincie” și, în sfârșit, izolarea sa. În fapt, după un moment în care, grăbit, declară mort sămănătorismul, el va reveni și va susține nu numai victoria lui în epoca precedentă, ci și persistența și viabilitatea orientării după prima conflagrație mondială. „Dialectician”, „om de convingeri decise, exprimate cu o logică vie și solid articulată” (Șerban Cioculescu), T. reliefează
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
epoca precedentă, ci și persistența și viabilitatea orientării după prima conflagrație mondială. „Dialectician”, „om de convingeri decise, exprimate cu o logică vie și solid articulată” (Șerban Cioculescu), T. reliefează pertinent minusurile lucrărilor lui E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu privind „istoria” sămănătorismului ori poezia modernistă. Dar atunci când pledează pentru actualitatea sămănătorismului ori abordează „înnoirea literaturii”, comite el însuși greșelile incriminate, lărgind sensul conceptului până la pierderea oricărei specificități. Dacă precizările relative la tradiționalism și la specificul național, pe alocuri chiar subtile, nu aduc
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
prima conflagrație mondială. „Dialectician”, „om de convingeri decise, exprimate cu o logică vie și solid articulată” (Șerban Cioculescu), T. reliefează pertinent minusurile lucrărilor lui E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu privind „istoria” sămănătorismului ori poezia modernistă. Dar atunci când pledează pentru actualitatea sămănătorismului ori abordează „înnoirea literaturii”, comite el însuși greșelile incriminate, lărgind sensul conceptului până la pierderea oricărei specificități. Dacă precizările relative la tradiționalism și la specificul național, pe alocuri chiar subtile, nu aduc „contribuții aproape tot așa de însemnate ca și ale
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
la începutul secolului al XX-lea, de revistele „Sămănătorul” și „Viața românească”, prin care manifestări tradiționaliste promovate de publicații dinainte de 1900, precum „Vieața”, „Vatra”, „Evenimentul literar” ș.a., s-au constituit în doctrine călăuzitoare ale curentelor dominante până la primul război mondial: sămănătorismul și poporanismul. Continuând orientarea spre specificul național, preluând unii colaboratori ai revistelor ce o susținuseră, „Gândirea” (1921-1944) accentuează din prima etapă - și în curând absolutizează - prin codirectorul (apoi directorul unic) Nichifor Crainic componenta sămănătoristă, nu fără a-i înnoi conținutul
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
susținuseră, „Gândirea” (1921-1944) accentuează din prima etapă - și în curând absolutizează - prin codirectorul (apoi directorul unic) Nichifor Crainic componenta sămănătoristă, nu fără a-i înnoi conținutul și a-i da un sens mult mai precis. De aceea și înlocuiește vocabula „sămănătorism” cu t. (numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest Sensul tradiției din numărul 1-3/1929 - „voiește”, întocmai ca sămănătorismul, „o cultură creatoare de valori autohtone, o creație culturală proprie”. O cultură și o creație redimensionate - specifică în
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
a-i înnoi conținutul și a-i da un sens mult mai precis. De aceea și înlocuiește vocabula „sămănătorism” cu t. (numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest Sensul tradiției din numărul 1-3/1929 - „voiește”, întocmai ca sămănătorismul, „o cultură creatoare de valori autohtone, o creație culturală proprie”. O cultură și o creație redimensionate - specifică în continuare Crainic. Sămănătorismul a „aprofundat caracterul etnic al acestui popor”, dar a „ignorat caracterul lui religios”. Literatura sămănătoristă descrie natura „în orgii
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest Sensul tradiției din numărul 1-3/1929 - „voiește”, întocmai ca sămănătorismul, „o cultură creatoare de valori autohtone, o creație culturală proprie”. O cultură și o creație redimensionate - specifică în continuare Crainic. Sămănătorismul a „aprofundat caracterul etnic al acestui popor”, dar a „ignorat caracterul lui religios”. Literatura sămănătoristă descrie natura „în orgii de culori”, omul fiind „numai un pretext pitoresc în vigurosul tablou al naturii”, „o făptură telurică printre alte făpturi telurice”, pentru că
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
află la antipodul oricărui fel de t. Amprente, dar fără specific gândirist, conține proza lui Pavel Dan și a lui Ion Vlasiu. În dramaturgie orientarea există în varianta sămănătoristă, nu gândiristă, la Victor Ion Popa, la I. Valjean, și tot sămănătorismul predomină în piesele lui V. Voiculescu, chiar dacă una dintre ele, La pragul minunii, poate fi raportată și la gândirism. Antisămănătorist declarat, Blaga a exploatat, și în teatrul său, ca în poezie, „duhul eresului”, zăcămintele de religiozitate păgână din folclorul autohton
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
1400, ci și către etape mult mai apropiate, mai moderne, cum ar fi perioada lui Matei Basarab sau revoluția lui Tudor Vladimirescu, una din mizele sacre pentru poet. U. operează și o reexaminare în context cultural, istoric și social a sămănătorismului, infirmând etichetările politice cu care a fost mistificat de proletcultism și evidențiindu-i apartenența la un curent complex, sincretic și sincronic, care este cel al „noii arte”, al „stilului 1900”, răspândit în toată Europa. Aceste studii completează restituirea fizionomiei unor
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre / Și spuma roșă tremura-n zăbale”. Total se integrează în sămănătorism și proza lui V. În cea mai amplă povestire, Tinerețe (N. Iorga o considera roman și o apropia prin „atmosferă” de scrierile lui Bj/orstjerne Bj/ornson), din volumul Povestea unei tinereți, un proaspăt bacalaureat, Alexandru, vine de la București într-
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]