166 matches
-
și se prevăd unele dotări a fi amplasate în zonele de cazare-tratament, sau chiar în zona centrală. Pentru dotările de mai mare amplasare (și pentru populația permanentă) acestea vor fi amplasate mai distanțat de zonele amintite (stadioane, pîrții de ski, săniuș, patinoar, terenuri pentru echitație etc.). Pentru stațiunile susceptibile de mărimi periodic loturi sportive și vizitatori pentru diferite repetiții, antrenamente etc., amenajările necesare vor forma obiectul elaborării unor teme separate, puse de acord cu celelalte organe centrale. 8. Zona de cazare
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
și se prevăd unele dotări a fi amplasate în zonele de cazare-tratament, sau chiar în zona centrală. Pentru dotările de mai mare amplasare (și pentru populația permanentă) acestea vor fi amplasate mai distanțat de zonele amintite (stadioane, pîrții de ski, săniuș, patinoar, terenuri pentru echitație etc.). Pentru stațiunile susceptibile de mărimi periodic loturi sportive și vizitatori pentru diferite repetiții, antrenamente etc., amenajările necesare vor forma obiectul elaborării unor teme separate, puse de acord cu celelalte organe centrale. 8. Zona de cazare
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
-a, tablourile surprinse trebuie să fie lărgite. Să ne ocupăm aici de aspectele diferitelor anotimpuri, de exemplu, dar nu la modul general, ci după cum se manifestă În mediul imediat apropiat copilului ("Primăvara În livadă"; "E toamnă pe strada mea:; "La săniuș" etc.). Compunerile gen portret și caracterizare oferă teren propice exersării spiritului de obsertvație și imbogatirii expresivității limbajului, aceasta munca având rezonanțe etice prompte și deosebit de operative. Problematica lecțiilor de compunere, care este mult mai complexă, nu poate fi epuizată. Pot
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
concursul de desene organizat la Timișoara Îi dădea o mare Încredere În talentul și munca lui. Nițică Bogdan - cls. a Il-a E Neatenția Într-o zi de iarnă bogată În zăpadă, după ce mi-am terminat lecțiile, am ieșit la săniuș. Afară erau mulți copii. Unii se băteau cu bulgări de zăpadă, alții făceau oameni de zăpadă, iar cei mai mulți se dădeau cu săniile. Pretutindeni era numai joc și veselie. Împreună cu alte fete, am luat săniile și ne-am Îndreptat spre alt
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
atunci au primit și ei această supă și pâine și câte ceva de la noi, bani de la copiii care au Învățat limbi străine... Era foarte cultă. A mai fost o familie venită din Berlin. Eu pe urmă m-am Împrietenit la un săniuș, cum s-ar spune, cu un băiețel, care mi-a spus că este tot din Berlin. Nu știa românește. Dar despre ăia nu știu amănunte. Știu că au fost și ei trei. Din ce s-au Întreținut nu știu. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mers Întâi la grădiniță. Îmi amintesc lucruri foarte frumoase. Am mers și la grădinița românească, și la grădinița comunității evreilor - am fost la ambele grădinițe: la una dimineața și la una după-masă. Așa se făcea. Iarna mergeam la patinat, la săniuș... Încă o dată vă spun, părinții nu erau foarte bogați, dar au dat cât se poate copiilor. Au cumpărat un pian, ca să putem Învăța să cântăm la pian, și am fost printre primii din orașul Câmpulung care au avut radio. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar asta e mai hazlie. Nu mai țin minte conversațiile Între părinți. Mama avea grijă să nu avem păduchi, ne scălda și ne căuta de păduchi. Eu eram cu copiii din cartierul acela - era o periferie. Ne duceam iarna la săniuș - sora mea era mai plinuță, dar eu eram ca un băiețoi: iarna la săniuș și vara la Nistru la scăldat. Într-o zi ucrainencele de acolo au zis să trecem Nistrul, pe o insuliță care era la jumătate, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
grijă să nu avem păduchi, ne scălda și ne căuta de păduchi. Eu eram cu copiii din cartierul acela - era o periferie. Ne duceam iarna la săniuș - sora mea era mai plinuță, dar eu eram ca un băiețoi: iarna la săniuș și vara la Nistru la scăldat. Într-o zi ucrainencele de acolo au zis să trecem Nistrul, pe o insuliță care era la jumătate, dar nu exagerez. Era reflux sau nu știu ce, că atunci când am pornit, apa nu ne ajungea nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
termeni; primii se coordonează prin parataxă iar între ultimii doi se folosește conjuncția și: „Și biata, zgârcindu-și picioarele de dinapoi, lungindu-și gâtul după frâu și înțepenindu-se pe picioarele întinse de dinainte, luneca de multe ori, de-a săniușul pe luciul foilor (...). Părintele Ghermănuță se oprea un minut, mă aștepta și iarăși o pleca la vale...” (C. Hogaș, 229) Uneori, însă, în legătură cu dezvoltarea planului semantic al funcției cu structură multiplă, conjuncția poate interveni în mai multe poziții: „...În ziduri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de accident, existind și situații de pierdere a vederii la unul sau ambii ochi. Traumatismele sunt legate de accidente casnice, de muncă sau circulație. La copii, traumatismele apar cel mai adesea în timpul jocului sau în cazul practicarii unor sporturi (ski, săniuș) implicați fiind chiar alți copii, care fie au făcut glume, fie au dorit un alt rezultat. Traumatizarea ochilor se poate face cu: așchii din lemn, plastic, spân, cioburi de sticlă etc. Simptomele se anunță imediat prin plinsul generat de o
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
și practicii autohtone, cum ar fi: popicăriile În aer liber, concursuri de tras cu arcul, diverse jocuri de forță și inteligență, etc. Lista generală ar trebui să cuprindă pîrtii de schi de cel puțin 2 grade de dificultate, pîrtii de săniuș, popicărie, poligon de tras cu arcul, mese de șah, terenuri de sport, balansoare, loc amenajat pentru campare, etc. În special la cabane e necesară o sistematizare exterioară a acestora și o intimizare interioară a lor. Planurile de sistematizare trebuie să
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! Dragi-mi erau tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
piept, nu au uitat-o acei care au fost copii așa cum nu am uitat-o nici eu. * Venise iarna cu mult omăt și bine așezată printre copiii din sat, numai eu nu aveam săniuță pentru locuri așa de bune de săniuș, pe a mea o lăsasem la Huși la casa bunicilor. Într-o sâmbătă seara, pe la ora patru, după ce ies de la școală arunc peste gard la noi în ogradă "tocul" cu cărți și apuc drumul spre Huși, 5-6 kilometri la dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
visurilor pline de farmec. A doua zi o luam de la capăt. Nimeni nu se Îmbolnăvea deși sunt convins că și În acele vremuri bântuiau virusurile respiratorii. Reactivitatea noastră naturală era mai mare decât patogenitatea lor. Am fost părtaș și la săniuș. Aveam sanie din lemn de salcâm, care luneca pe zăpadă mai iute ca vântul și-mi făcea o plăcere deosebită să mă avânt cu ea pe pârtia de "pe groapă", dealul răsăritean al satului sau de pe "hulă", dealul din zona
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în cazul meu, care sunt pasionat de cuvinte - citesc dicționarul ca pe o carte de basme...): Așadar este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu pe pârtie. Azi-dimineață, aproape că am fugit de-acasă ca să semnez condica la săniuș. Mama mi-a spus: Unde te duci? În prima zi a sfântului an nou, toată lumea stă în casă! Pe străzi rătăcesc doar nebunii și câinii vagabonzi. N-am ascultat-o. Am plecat val-vârtej. Evident, se înșela. Noaptea dinainte a nins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nedezlipiți de ea, probabil mă așteaptă o ceartă bună acasă, de nu cumva o să încasez chiar o mamă de bătaie. Dar ce contează, e atât de bine la derdeluș, dacă s-ar putea, mi-aș petrece întreaga viață aici, la săniuș. Și totuși, această fericită primă zi a anului 1956 nu este fericită până la capăt. O anume întâmplare dă totul peste cap. Și anume: la una dintre curse (este deja seară, dar nu e întuneric, poate din cauza becurilor stradale aprinse sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ne-a arătat-o tata, luându-ne părtași la asemenea istorii serioase, pentru oameni mari. *** Aceste date despre domnul Tomiță le am eu bine fixate în minte în seara aceasta de 1 ianuarie 1956, când, necăjit din pricina ghetei rupte la săniuș, mi-am luat inima în dinți și i-am bătut la poartă împreună cu prietenii mei, cerându-i ajutorul. Hotărât lucru, domnul Tomiță reprezintă pentru mine un personaj fabulos, cumva înspăimântător, sigur misterios, care mă intimidează și îmi trebuie o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
rău. Speriată, mama vine alergând înspre patul meu. Și, alături de ea, mă înconjoară tata și frații mei. Vorbesc cu mare greutate, deja cred că am febră, le povestesc poticnit, cum nimeresc, în câteva cuvinte, cele întâmplate, cum am căzut la săniuș și m-am lovit. Tata este prieten cu un doctor de copii în a cărui pricepere au totală încredere și el, și mama, doctorul Domide Tomescu, mereu apelează la el când se îmbolnăvește unul dintre noi. La fel și acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și bine. Adorm într-o clipită. Mă trezesc refăcut, nu-mi dau seama câtă vreme s-a scurs, dar sunt odihnit și într-o stare fizică excelentă. Chiar îmi trece prin minte gândul că toată tărășenia cu accidentul meu de la săniuș și apoi cu moartea mea și cu înălțarea oarecum ratată la cer nu a fost decât un vis nefericit, un vis urât din care acum m-am trezit urmând să-mi reiau viața mea cea de fiecare zi. Însă, de îndată ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
în cazul meu, care sunt pasionat de cuvinte - citesc dicționarul ca pe o carte de basme...): Așadar este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu pe pârtie. Azi-dimineață, aproape că am fugit de-acasă ca să semnez condica la săniuș. Mama mi-a spus: Unde te duci? În prima zi a sfântului an nou, toată lumea stă în casă! Pe străzi rătăcesc doar nebunii și câinii vagabonzi. N-am ascultat-o. Am plecat val-vârtej. Evident, se înșela. Noaptea dinainte a nins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ochii cititorului. Este ca și cum ai asista la un film -în-film." Mirela STĂNCIULESCU Casa din Bumbăcari și familia: Lică, mama, Țuki, tata cu Bebi, Mircea, unchiul Vizireanu și Radu. La acoperitul casei: Țuki, Lică, Victor (Titi), Mircea, Axa Petrov, Radu. La săniuș cu tata, Silvica, Lică, Mircea și Victor (Titi). Pe o stradă în Cernăuți, mama, Mircea, Silvica și tata. Mama cu tata. Familia: tata, Mircea, Lică, Victor, Radu, Țuki, Bebi, mama. Familia: Lică, Victor, Țuki, Mircea, Mitana (soția lui Mircea), Radu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai lungă. Deși pe la sfârșitul lui aprilie, începutul lunii mai au început să înflorească pomii, de munții de zăpadă am scăpat definitiv abia la sfârșitul lunii mai începutul lunii iunie. A fost singura iarnă în care nu am fost la săniuș, din cauza munților de zăpadă din împrejurimi. Când eram mici eu și nepotul meu Siegfried ne duceam cu sora sau cumnatul la săniuș, ulterior când am mai crescut, mergeam singuri și în fiecare an tot mai departe de casă iar când
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
abia la sfârșitul lunii mai începutul lunii iunie. A fost singura iarnă în care nu am fost la săniuș, din cauza munților de zăpadă din împrejurimi. Când eram mici eu și nepotul meu Siegfried ne duceam cu sora sau cumnatul la săniuș, ulterior când am mai crescut, mergeam singuri și în fiecare an tot mai departe de casă iar când reveneam acasă eram uzi la picioare, cu ghetele înghețate și cu țurțuri de gheață la pantaloni, de la genunchi în jos. Aventurile de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
găsit atunci când prezentam carnetul perforat profesorilor pentru a înscrie nota obținută. Așa am reușit să mă salvez de corigență, ba chiar am terminat trimestrul la unele materii cu media peste șapte. Am amintit că încet, încet locul de joacă sau săniuș era tot mai departe de colonie. Așa s-a întâmplat și în vacanța aceea de iarnă. La invitația colegilor ce locuiau în cartierul Sigismond, am fost cu Siegfried la săniuș toată ziua și am ajuns seara acasă. Era chiar în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
șapte. Am amintit că încet, încet locul de joacă sau săniuș era tot mai departe de colonie. Așa s-a întâmplat și în vacanța aceea de iarnă. La invitația colegilor ce locuiau în cartierul Sigismond, am fost cu Siegfried la săniuș toată ziua și am ajuns seara acasă. Era chiar în seara de Crăciun. Era cât pe ce să nu mai primim cadoul de crăciun, deoarece am lipsit și de la masa de prânz. Am reușit să închei și trimestrul II cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]