209 matches
-
ascultă-mă pe mine, așa că n-ai risipit degeaba ! Spui că ți-au trecut destui bani prin mână ca să-ți fi cumpărat o căsuță ? Dar câți i-au trecut lui Margot ? Și-a ajuns să se prăpădească într-un subsol... Sărăcuța de ea, cum ajunsese s-arate ! Cu căciuliță de copil, roz-murdar, flaușată, înfundată până la sprâncene ! în zăpușeala aceea îngrozitoare de iulie, ea cu căciuliță pe cap ! De mirare că n-am gafat, că n-am îndemnat-o s-o scoată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
n-a fost ușor ! Am fost teribil de prost impresionată că Muti s-a coalizat cu Niki și, când am rămas între noi, pentru prima oară în viață am ridicat glasul la ea... Mai târziu mi-a părut rău, pentru că, sărăcuța, era atunci în prag de pneumonie, dar eu de unde să fi știut ? N-am știut decât când a venit doctorul, dar și atunci m-am înfuriat pe ea, ca pe copiii care îți fac pozne... — Pneumonia e boală de bătrâni
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
eter. Până să-l aducă, am pătruns în camera ei și am așezat-o pe Mihaela în pat cu toate precauțiunile. Tocmai atunci a venit și Dorina cu eterul. (Avea suflet bun bătrâna croitoreasă.) ― Biata fată, ce-o fi pățit sărăcuța! Fir-ar a dracului de scară, aia e pacoste, nu scară. Toți o să ne spargem capetele cu dărăpănătura asta, sparge-și-ar capul proprietarul! Am lăsat-o să bombăne în continuare și m-am strecurat afară. M-am dus glonț
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de sat. Eram în curte când două femei aproape să rupă poarta: Doamnă, e jale. L-au luat pe ăl mare rușii. Cum? Păi l-au aburcat pe cal, s-au uitat în stânga și n dreapta și duși au fost, sărăcuță doamnă. Floare de băiat. Vocile tremurate, spânzurate de cârligul lacrimii m-au copleșit. O mie de bocete adunate din toată nenorocirea lumii ropoteau în grinda creștetului. Le-o fi spus, că Petrișor știa bine rusește, le-o fi spus că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
perdelelor. Priveau consternați trupul chircit. Moartea înnobilase trăsăturile lipsite de farmec ale Valericăi Scurtu. Vedeau pentru prima oară un chip liniștit de pe care zbuciumul, schimele crispate, ticurile se alungaseră. Melania Lupu strivi o lacrimă cu pumnul ei mic de copil. ― Sărăcuța! Ce destin... Sculptorul, căzut într-o stare de prostrație, respira anevoie, cu gura deschisă. Mâinile îi atârnau grele, atingând marginea fotoliului. Grigore Popa se ghemuise și mai mult între umerii îmbrobodiți. Semăna cu un animal urât, fără gât. Pe figura
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
singur telefon să-ți trimită lucrători. Mâine dimineață am să mă duc chiar eu la I. A. L. ― Pe bărbați nu-i interesează chestiunea? ― Oh! Bărbații! ― Și domnișoara Scurtu? se interesă Cristescu pe tonul cel mai firesc. Bătrâna clipi nevinovată. ― Sărăcuța, e ocupată până peste cap. ― Mă întreb dacă mă poate primi... Melania Lupu se uită la ceas. ― 7. Cred că s-a sculat. Zâmbi scuzîndu-se parcă: Nu-i place s-o trezești brusc. Mititica de ea e tare nervoasă. Muncește
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la cei de la Porte-aux-Pains item la Biserica Refugiului item la Biserica Notre Dame, dincolo de râu item la fosta clădire a catarilor item În strada Pierre Ronde. Și trei buchete de câte șase Înainte de sărbătoare, În strada curvelor. pentru că și ele, sărăcuțele, voiau probabil să țină sărbătoarea făcându-și câte-o capelină de roze.“ „Isuse“, am zis eu, „să știi că ai dreptate“. „Te cred că am dreptate. E o notă de spălătoreasă, Îți repet.“ „Un moment. Asta o fi ea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o zi liberă - la naiba, poate chiar două - așa că am sunat chiar la prima oră, conștientă fiind că, la ce mincinoasă jalnică sînt, mi-ar veni mult mai ușor s-o mint pe secretară, Penny, decît pe șeful meu. — Vai, sărăcuța de tine, se auzi vocea ei plină de compasiune. Dar nu e de mirare, avînd În vedere chestia asta cu nunta. De la stres ți se trage. Ai face bine să te Întinzi puțin undeva, Într-o cameră Întunecată. — Așa o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
conving, În cele din urmă aproape că am forțat-o, căci noi nu ne puteam ocupa de ea, te trimitem la azil, i-am spus, și În cele din urmă ea a acceptat maimuța aceasta, care de altfel e destoinică, sărăcuța. Maja se strădui să zâmbească, dar toate bârfele acelea Îi provocaseră o durere de cap teribilă și Își dori cu disperare o aspirină. O, nu, nu avea voie să ia aspirină. Dumnezeule, Dumnezeule, nu trebuia să-i fi spus. Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
coada securii... (Vehement.) Că m-ați înnebunit cu toții! Toți vă dați aere, voi, ăștia, osândiții! Și când la o adică... faceți pe voi! (Sever.) Hai s-o aducem! (ARTUR, docil dintr-o dată, o aduce dirijat de CĂLĂU.) CĂLĂUL: Încet... Încet... Sărăcuța de ea... Cu milă... (ARTUR a adus roaba în încăpere și a răsturnat-o; roaba e o veritabilă colecție de obiecte uzate ținând de profesia lui Grubi; buturuga pare mai degrabă un lemn bun de pus pe foc.) ARTUR: Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
trebuie săpat, măturat sau dat cu var. ─ Ei, până unde, zice Zenovia. Până colea, unde opresc mașinile, ce tot întrebi atâta? Cea de-a treia nu zice nimic. O cheamă Tina, nepoata de soră a Zenoviei, și e puțin mai sărăcuță cu duhul, mai așa, cum e ea. Până pe la vreo treizeci de ani a stat într-un cămin de handicapați la Odobești, dar pe urmă s-a desființat și ăla și ce era să facă? A luat-o Zenovia pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
extrem de greu să fac față situațiilor incerte. Vezi tu, eu sunt foarte ordonată și urăsc situațiile în care trebuie să stau cu mâinile în sân. Deci, singurul lucru bun din toate astea e că știm ce i s-a întâmplat sărăcuței fete și că, în cele din urmă, Philip a făcut gestul care se cuvenea. — Și-a făcut felul. Dădu din cap. Mă hotărâsem să nu-i pun la îndoială convingerea că Philip Cantley fusese cel care o omorâse pe Shirley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
am intrat, și-a ridicat privirea și mi-a oferit cel mai frumos zâmbet pe care-l văzusem vreodată. —Modesty, zise el. Ești bine? De acum în acolo așa o să te strig, la modul serios. Ai o zgârietură pe obraz, sărăcuța de tine. Vino încoace. M-am aplecat și i-am pipăit ceafa. —Te doare? Ai leșinat vreun moment? — Da și nu. Am mijit ochii, uitându-mă cu atenție în ai lui. Pupilele arată bine, ceea ce înseamnă că probabil că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lui Corneliu Zelea Codreanu o Întrece pe a lui Moise, Întrucât Căpitanul a intrat În veșnicie prin moarte trupească de mare mucenic. Mai mult, nutresc necontenit convingerea nestrămutată că multă vreme nu va mai trece până ce pleiada noastră de sfinți sărăcuță În acest veac satanic se va Îmbogăți cu marii mucenici Ioan I. Moța, Vasile Marin, Corneliu Zelea Codreanu și Valeriu Gafencu, care, asemenea Brâncovenilor, și-au dat viața pentru Sfânta Cruce, pentru Țară. Cât timp va curge Dunărea și va
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu eram sigur de nimic... Da, știam de o poveste de dragoste, dar nu mi-am imaginat vreodată că ar putea fi ea în centrul atenției. - Da... Oricum, sunt fericită. Stai să dau mamei telefon. Cred că este tare îngrijorată, sărăcuța de ea. Îi dai și tu mamei tale? - Că bine zici... Mulțumesc! După convorbirile telefonice, nu a mai trecut prea mult timp. Abia apucaseră să-și mai vorbească puțin și să-și bea cafeaua, când a venit asistenta Mariana Neacșu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
c-un zâmbet. - Dar de ce să nu te duc, pițipoancă mică?! Ce, banii lui matale are păduchi? ...Păi, la mine în mașină, printr-o ușă urci, iar prin cealaltă (cînd o fi să cobori), obligat o să-ți recunoști dormitorul... Că, sărăcuța de tine, poate nu știi... Dar fiindcă ai fost pițipoancă de treabă, pe-acolo, pe unde oi fi voiajat, maică-ta, tuberculoasa, ți-o fi cumpărat și lui matale vreun dormitor... Vorbea torențial, învîrtindu-și palele limbii, scuturîndu-se de senzația violentă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Lavrentie Ulici, de-i adaugă revistei consoanele. Își zic unul altuia proști și se sparg de râs... Ei, ai priceput acum, puturosule, că nu amorul, girafa ori săpăturile, ci Poezia are cea mai grozavă putere de pe lume?!... Că numai ea, sărăcuța, te întoarce de pe celălalt tărâm și îți leapădă, la picioare, oricare dorință îndeplinită, ca ultimul câine dresat?!... Ți-a plăcut cum a izbutit ea, mititica, să-i șterpelească ăluia punga cu rahat dintre degete, iar, în locul ei, să-l blagoslovească
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu chibritul. S-a dus până la pompă și-a umplut găleata. Trecea nevasta lui Spiridon. A oprit-o: - A murit al meu! i-a spus și s-a așezat pe plâns, s-o vadă vecina cât suferă. - Ce spui? - Da. Sărăcuța de mine, că rămân singură și pedepsită de Ă-lde-sus! S-a întors repede cu apa. Aglaia despuiase mortul. Mâinile croitorului, păroase și slabe, atârnau peste marginile patului. Muierea îl acoperi cu un țol și-i strânse izmenele aspre și cămașa
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ghenadie, cu nevasta și cu copilul, unul Iracle, de era jandarm, și cel mic, Costel, chelner la gară. Urmau apoi Tilică și vecinii. Câte unul își ștergea lacrimile pe furiș. - Cui mă lași, bunule? Cuuuui mă laaaași? striga a croitorului. - Sărăcuța! oftau femeile după uluci. - Cui mă lași, mielușelule? Cui mă lași? Bocitoarele jeleau și ele, la spate, în gura mare: - Ăl cu milă, ăl cu dor! Ăl cu milă, ăl cu dor! Și când auzea Florica vaietul muierilor, mai rău
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sa blajină, Conțescu dădu cu mâna peste un pahar și-l sparse, urmă faza de prostrație și somnolență dureroasă. De data aceasta Conțescu fu considerat definitiv pierdut și rudele procedară discret la preparative în eventualitatea decesului. Nepoata, de pildă, mai sărăcuță, își acomodă o rochie neagră și o împodobi clandestin cu crep. Unul dintre nepoți, publicist, redactă în linii sumare necrologul lui Conțescu, urmat de o bibliografie minimă a lucrărilor. Vizitatorii nu mai intrau în dormitorul bolnavului, care zăcea inconștient, vegheat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
norocul și pe un asemenea om, după ce a trebuit să tot curățe murdăria altor oameni. (Erna se postează în fața oglinzii.) Blana asta am găsit-o acu' mai bine de un an, la gunoi. Dar să nu-și închipuie cineva că, sărăcuța, nu ar mai fi avut nici o valoare și de asta cineva pur și simplu a aruncat-o. Cu siguranță că niște tineri au vrut să joace o festă răutăcioasă blănii. (Se întoarce cu spatele la oglindă și se așază) Trei sferturi de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
folosească doar produse cosmetice de 700 de lei pe săptămână, când salariul unui nesimțit de muncitor se ridică la 4-500 de lei pe lună. Păi unde este echitatea aici? Ar trebui să i se mărească salariul doamnei ministru, ca să aibă sărăcuța și ea un ban în plus, pentru măștile ei cu aur și argint, că doar pentru propășirea turismului și dezvoltarea patriei, combate ea la greu și din toate pozițiile, împreună cu iubitul ei conducător și mentor, Traian Băsescu. Și totuși, eu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
murit în casa din ogradă, în fosta odaie a copiilor, pe o saltea de paie putrezite, din cauza incontinenței urinare. Prin acele paie, mai către cap, s-au găsit vreo șase sute de lei, ascunse de bătrîn. A avut o înmormîntare tare sărăcuță a mărturisit Dumitru Gireadă. Poetul, încă bolnav la Ober-Döbling, fără îndoială că nu putea participa la înmormîntare 258. După cele constatate de Maiorescu, care l-a vizitat în sanatoriu, la 12 ianuarie 1884259, el încă mai avea nevoie de un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cum rămîne? Alex: La agronomie dau după ce cad la drept. Bunica: Bravo, bunică, ai să fii un om tare deștept. Alex: Multilateral deștept... Bunica: (udînd florile) Le mai adăp olecuță că dacă nu le dau eu nu el dă nimeni, sărăcuțele. Ia s-o omenim și pe doamna mușcată, că pare cam bleagă... Alex: Pelargonium... Bunica: Ce-ai zis? Alex: Pelargonium... mușcată adică... ai uitat cum te-am învățat că se spune pe latinește? Bunica: D-apăi dă, mai uit și eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
temelii pietre neșlefuite; atunci când temeliile ies din pământ, se așază pietre tăiate și frumoase pentru a da splendoare edificiului. Se potrivește foarte bine Ordinului Sfântului Francisc ceea ce Domnul promite Bisericii sale militante și triumfătoare, așa cum afirmă Isaia, la capitolul 54: Sărăcuțo, lovită de furtună, fără mângâiere, iată, eu te reconstruiesc deasupra matostatului, și deasupra safirului pun temeliile tale. Voi face crenelurile tale din rubin, porțile tale din pietre prețioase. Toți fiii tăi vor fi discipolii Domnului, mare va fi belșugul fiilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]