1,089 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului Motto: Verișorilor mei Ioana și Victor Dobre, din comuna Pecineaga - jud. Constanța. Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
de la Mociar, cu stejari vechi de peste 400-500 de ani, Parcul Dendrologic de la Gurghiu în care pot fi admirate peste 100 de specii de copaci autohtoni și exotici, Poiana Narciselor de la Gurghiu, ruinele Cetății Gurghiului, Castelul Bornemisza, Biserica de la Lăpușna, Băile Sărate de la Jabenița, sărbători populare, precum: Udatul Nevestelor de la Hodac, Târgul de Fete de la Gurghiu, Festivalul Văii Gurghiului, case și mâncăruri tradiționale, posibilități de relaxare, vânătoare și pescuit, oamenii harnici și puternici, păstrători ai tradițiilor, cunoscuți prin înverșunarea cu care s-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Se coceau și pe partea cealaltă. Când erau rumeniți bine pe toate părțile, îi scoteam din foc, începeam să-i cojim, încă fierbinți cum erau. În fine, după ce-i curățam bine de coaja groasă, erau buni de mâncat. Cu brânza sărată de oaie, păreau o delicatesă! Când veneam seara acasă, nici nu ne mai trebuia altceva de mâncare. Doar mergeam în tindă, puneam în farfurie câteva linguri de lapte acru din cel proaspăt, cu caimacul deasupra, și mâncam cu poftă. Eram
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
folclorice legate de praznicul Sfântului Andrei sunt cele de divinație. Fetele încearcă să-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată înainte de culcare și așteptând ca în vis, ursitul să-i aducă o cană cu apă. Un alt obicei păstrat până în zilele noastre este acela de a pune la încolțit grâu, cu credința că așa cum va fi grâul de Crăciun, așa
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
cred că praful din plic e OK la gust și miros... doar apa din fierbător are un gust cam sălciu. Aici nu e prea bună apă de la robinet... așa că toată lumea bea apă îmbuteliată. Plată, desigur! Ronțăind un pachețel de biscuiți sărați pe post de breakfast, înghit licoarea neagră, promițându-mi că voi bea o cafea adevărată la o cafenea „profesionistă” de prin drumul meu... unde voi mânca și un mic-mare dejun mai consistent. Îmi fac bagagele în cel mai scurt timp
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
pot să mă abțin și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce cârnați, ce cozonac!... Și ce jambon știa să facă tata! Afumat cu rumeguș de lemn după ce era pus la sărat, apoi dat cu boia și usturoi. Ce ciudă aveam întotdeauna fiindcă nu puteam să mă satur pe deplin din niciun fel de mâncare, căci trebuia să las loc și celorlalte bunătăți. Dar căldura domoală din casă dată de focul scânteind
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
de la Havana, cea de membru al Societăților de Reumatologie și Recuperare din America de Sud, cea de membru al Congresului Interamerican de Medicină și Chirurgie și cea de membru al Institutului Memorial „Hahnemann” din SUA. România este o țară bogată în lacuri sărate cu nămoluri ale căror proprietăți tămăduitoare au fost exploatate încă din preajma anului 1800. Studiile de specialitate axate asupra calităților acestei resurse naturale au marcat, un secol mai târziu, aria largă de aplicații medicale în care nămolurile au efecte uimitoare. Dintre
PELL AMAR – DESTIN DE PHOENIX de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350254_a_351583]
-
în "Casa Botezului", cum a explicat numele satului marele istoric maramureșean Ion Mihaly de Apșa, izvorăsc, așa cum spune părintele Isidor Berbecar, cinci unice izvoare: primul cu apă naturală, care întreține viața, al doilea cu apă sărată, cu care oamenii își sărează alimentele, al treilea cu apă sulfuroasă, pentru tămăduirea bolilor, al patrulea cu apă minerală, și al cincilea, "izvorul de har divin ce se revarsă de la cele trei altare: cel al bisericii vechi, cel al bisericii noi, și cel al Mănăstirii
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
vrea s-ajung la Festival. La Parastas, la ritual, S-aduc omagiul meu pios Poetului cel generous, Ce ne-a lăsat învățătura Iubirii ce ucide ura Prin poeziile creștine Ce ne conduc, doar înspre bine Să merg pe Valea Râului Sărat Pe unde cel asasinat La Bozasca-n cimitir L-au dus pe marele Martir... Și-aș vrea ca-n astă circumstanță Să pun pe note o romanță De-a lui Vasile Militaru (Tot eu să fiu si lăutaru’) MOTTO: Poetul nostru
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
vrea să dansez, să mă ridic și să strig. Mă mir, dar habar n-am ce se întâmplă, Nu-mi pasă că mâine va fi iarnă și frig. Căușul din palme îl fac tot mai larg; S-adun toată ploaia sărată din mine. Pescăruș - să devin, pe-un vârf de catarg, Să-mi țipe ecoul ce vine din tine. Referință Bibliografică: Îmi înflorește un deget la tâmplă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012
ÎMI ÎNFLOREŞTE UN DEGET LA TÂMPLĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365569_a_366898]
-
A creat, săpânește Universul, Pământ și Mare! Ies din apa aceasta, din Marea fermecată Agățându-mă de blândele raze, ca altădată Demult când, copil fiind, aveam puterea să invoc Să primesc vizita îngerului păzitor în orice loc. Azi, stropi mari, sărați mă-nrourează ca pe-o floare Binecuvântată fii Apă! miraculoasă Mare! 29 iunie 2013 /Sf Petru si Pavel Referință Bibliografică: Purificare / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 990, Anul III, 16 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
PURIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365050_a_366379]
-
de pășune verde din jurul vârfului cât vezi cu ochiul. O raritate, chiar și-n Europa. De fapt mai avem o mare pajiște alpină și în munții din Dobrogea, în care numai lipsa acută de apă trădează marea înălțime față de marea sărată cu plaja ei din vecinătate. Curios cum iarba rezistă datorită exclusiv umidității transformată în roua dimineții deoarece cad anul numai câțiva mm de ploaie. Cu mai mult de-o jumătate de veac în urmă colindam cu tata, botanist amator, munții
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Din iubire! Îmi aștern pe pleoape uiate șoapte de iubire , în noaptea care plânge a noastră despărțire. Vântul iar deschide fereastră către zare și aduce pentru mine miros sărat de mare. Și valuri care sparg cu vuiete tăcerea, se-mprastie-n larg risipind durerea. Ceață ușor cuprinde cu valuri de matase orizontul care se pierde printre case. Din iubirea noatră de suflete pereche au rămas doar șoapte ce-mi
N de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366584_a_367913]
-
pentru ea, cât și pentru mine. Atingerea intimităților noastre a dat rezultate după un timp, prin trezirea la viață, din nou, a simțurilor. Ne învârteam în cerc, călcând apa și pregătind un nou moment erotic. Preludiul se realiza prin săruturi sărate de la apa mării și prin îmbrățișări în apa care ne răcorea trupurile din nou înfierbântate... Mâinile noastre umblau libere pe trupurile goale, când pe deasupra apei, când prin zonele erotice, pentru a ajunge la clipa când corpul singur își va cere
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
sur, surya, sura, svar și poate în dacica, egeeana, pregreacă etc. De fapt, lat. salire nu e în legătură cu astrul zilei latinesc sol, ci cu sal „soare“ în limba gâro din estul Indiei. Se pare că și în sanscrita era sri, sărați cu sensul de „a sări“. Iată și situația din alte limbi: jap. tobu „a sări“ seamănă cu taba „soare“ la amerindieni și cu afganul af-tab „soare“, oftob „soare“ în tadjica. În wolof tob „a sări“ (Senegal, Gambia). Turc. atla- se
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
SECERATORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
S-au spus multe nume acolo, dar nu am reușit să identific persoana de la un metru de mine cu unul din ele. Am plecat de acolo puțin intrigat de prezența bătrânului cu aer extravagant, atipic. L-am reîntâlnit la Râmnicu Sărat la o lansare de carte a lui Constantin Marafet. Marin Ifrim l-a prezentat: poetul Ion Nicolescu. „Bătrânul” a pășit în mijlocul sălii, conștient de efectul prezenței sale, ca un senator în amfiteatrul roman, ca un Socrate în Agora. A început
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
ascunde un „violoncel/ cu corzi din argintul izvorului” („Credeam”); „Mâinile tale -/ stele de mare -,/ fildeș solar/ fremătând cu mirare” („Obsesie”); „Inima -/ amforă plesnită/ în cenușa dimineții” („Relicvă”); „Maci sângerii sfâșie albul zăpezii” („Între oglinzi”); „Lacrima de argint/ despică liniștea oglinzii,/ sărând ochiul întors al luntrașului.” („20 iulie”); „Decât crinul imperial/ nu-i mai prejos floarea scaiului,/ nici firul ierbii decât sabia de Damasc” („Visând Altamira”). Sobrietatea gândirii, vulcanică și captivantă, însoțită, așa cum mai spuneam, de o dispoziție lingvistică aparte, dovedește acea
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Din iubire! Îmi aștern pe pleoape uitate șoapte de iubire , în noaptea care plânge a noastră despărțire. Vântul iar deschide fereastra către zare și aduce pentru mine miros sărat de mare. Și valuri care sparg cu vuiete tăcerea, se-mprăștie-n larg risipind durerea. Ceața ușor cuprinde cu valuri de mătase orizontul care se pierde printre case. Din iubirea noastră de suflete pereche au rămas doar șoapte ce-mi
DIN IUBIRE! de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346748_a_348077]
-
și albastru”,- Et in Arcadia ego!- Leonid Iacob; “Între verde și albastru”, cronică de Cezarina Adamescu, Semănătorul online. 2011: “Între verde și albastru”, Vitrina Cărților, Emilian Marcu, Convorbiri Literare; “Almahahul Literar” Renașterea Buzoiană, Buzău; Premiul special al Ed. RAFET, Râmnicu Sărat în cadrul Concursului Internațional de creație literară Titel Constantinescu. 2012: “Secvențe în alb și negru”, versuri, Ed. Politehnica PRESS, București; “Poeme desuete gravate în suflet”, Ed. Singur; Prefațată de către Stefan Doru Dăncuș Apariții în volume colective: 2010: “55 de poeți contemporani
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
Acasa > Versuri > Iubire > MAI ȘTII? Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Mai știi sărutul meu să-l aperi de-a valului sărată soartă? să-mbrățișezi cu ochii-ți umezi iubirea mea cu umbră moartă? Mai știi să-mi râzi nemărginirea cu-al vocii zâmbet rătăcit să-mi bucuri inima bătrână, cea nesătulă de iubit? Mai știi pădurii de mesteceni să îi redai
MAI ȘTII? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352106_a_353435]
-
A creat, stăpânește Universul, Pământ și Mare! Ies din apa aceasta, din Marea fermecată Agățându-mă de blândele raze, ca altădată Demult, copil fiind, aveam puterea să invoc Și să primesc vizita îngerului păzitor în orice loc. Azi, stropi mari, sărați mă-nrourează ca pe-o floare Binecuvântată fii Apă! miraculoasă Mare! (din vol De mână cu Orfeu) Referință Bibliografică: Purificare / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1467, Anul V, 06 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena
PURIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352204_a_353533]
-
inima, dacă pot spune asta. De aceea, nu caut să plac cititorului neapărat. Cititorul este mediul în care poezia se întâmplă prin rezonanță, si nu judecătorul ei... Atunci cand poezia stă în picioare prin valoarea ei, Dumnezeu primește laude... De ce? Poezia sărează pământul... Opinia omului este bazată întotdeauna pe gust sau... mă rog, pe lipsa lui. Omul da verdicte de cele mai multe ori, nedrepte, ceea ce face că artistul să-și primească post mortem aprecierea publică. Cred de asemenea, că am fost clar că
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
care se spală suspinul. Când un sentiment este îngropat de viu el nu moare, dar în schimb devine un izvor nesecat al lacrimilor și de multe ori al acelora însângerate. Apa aceea specială ce alungă dorințe înăbușite. Lacrimile durerii sunt sărate, pentru că poartă în ele durerea, pe când cele ale fericirii sunt dulci, deoarece sunt încărcate de bucurie, zâmbete și mulțumire. Atât lacrimile de eliberare a tristeții, cât și cele de fericire sunt chemate de ochi așa cum un pământ uscat de secetă
LACRIMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354777_a_356106]
-
mai bine. Mi-a oferit dioptrii sufletești. Impactul Jurnalului nefericirii asupra mea a fost grozav și revelator. “Acest jurnal este rezultatul singurătății mele, al lacrimilor atât de multe, atât de grele. Îmi văd chipul cu pistrui sărați. Sunt atât de sărați că mă irită. Simt, ajung cu limba bobul de sare, cu buzele uscate. E căutarea durerii. E căutarea ta. Îmi spăl obrajii cu apă rece. Simt cum apa sfârâie. Obrajii îmi ard, sunt fierbinți, sunt de foc. Dar nimic nu
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]