16,244 matches
-
odihnă ale patriei. Dacă lăsăm la o parte aceste detalii care au picanteria lor, declarațiile de avere ale parlamentarilor, făcute pe proprie răspundere, ne arată, pentru prima oară, că aleșii noștri știu că au fost trimiși în Parlament de alegători săraci în marea lor majoritate, iar prin aceste declarații parlamentarii vor să-și facă ochi de cumătru cu amărîții care au votat partide, neștiind pe cine îi trimit să-i reprezinte.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
demnitarul are și el de-a face cu aceeași unitate de măsură. Amărîtul care nu-și plătește întreținerea la bloc se simte mai bine cînd vede că demnitarul își declară o avere modică, uneori insignifiantă în raport cu funcția sa. Demnitatea omului sărac, care păcălește statul sau își înșeală vecinii, neplătindu-și datoriile la bloc, se vede brusc nepătată, cînd se confruntă cu declarațiile de avere ale demnitarilor. Ceea ce îmi place la demnitarul român e că, pus să-și declare averea, el își
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
trei) din speța mașinilor de top. Mi se pare de-a dreptul miraculos ce se întîmplă prin declarațiile de avere ale demnitarilor de tot soiul din România. Ele ne ajută să redescoperim că toți sîntem mai mult sau mai puțin săraci. Deosebirea constînd în nivelul de sărăcie al fiecăruia dintre noi. Unii dintre noi nu au după ce bea apă, dar cum să nu te impresioneze sărăcia ministrului care stă în același apartament cu socrii sau mai știu eu ce alte asemenea
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
-mi crească în spate/ un dispozitiv exploziv care să mă facă praf/ la prima împiedicare"... Tocmai acest sentiment ambiguu care asociază osmotic reveria comuniunii și angoasa însingurării și a fragilității ființei în lumea tuturor aparentelor conexiuni "globale" face atașantă poezia "săracă" a tânărului Andrei Peniuc. O poezie nu lipsită de "strămoși", dar foarte apropiată de "pulsul epocii" noastre, mai scăzut și mai slab, supus însă unor periculoase pusee de tensiune, abia supravegheate. Numele acestui autor de elegii minimaliste, trebuie, în orice
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
cuprinsă de chinurile facerii. Bunica încearcă s-o dea afară amenințând-o cu un cocean era pe la culesul porumbului. Ea țipă, nu se lasă, vrea să vadă cum vin. După un an și ceva de la naștere, mama celor doi gemeni, săracă, îl împrumută pe unul din ei unei surori mai mari care nu a avut copii și care trăiește, singură, în Ungaria vecină, după ce bărbatul i-a murit. Timp de 21 de ani, gemenii nu se văd, nu știu nimic unul
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
istorice, citează formula "craidoni de Curte Veche" din Vlăsia lui Gh.H. Grandea. Un context lămuritor pentru uzul formulei e de găsit în Iordache Golescu, într-un dialog satiric, unde semnificația ei principală, dovedită de sinonimele citate, pare a fi "lefter, sărac": "Adică ai rămas � ...) craiu din Curtea Veche ( cum zicem mai bine noi, rumânii)" ( Povestea huzmetarilor, în Scrieri alese, ed. Mihai Moraru, București, Cartea Românească, 1990, p. 37); naratorul își regăsește în final amicul abia scăpat din închisoare "întîlnindu-ne cu toții
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
să atingă plenitudinea, simte că este copilul care se sprijină de valorile autentice, tânărul descins din speranțele și dragostea publicului, omul matur luptându-se cu devălmășia stilistică și atitudinală a muzicii actuale, pustnic în chilia gândurilor, învățat printre duhurile partiturilor, sărac în dorința de preamărire și bogat în spaima de a nu onora chemările capodoperelor. L-am ascultat în Schumann și Brahms, în Enescu și Ceaikovski, în lucrări concertante și camerale, interpretându-și propriile opusuri ori restituindu-le pe cele ale
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
fost Chateaubriand în America? continuă să ne vină în minte, deși rațiunea repetă că va fi fost, de vreme ce istoricii literari nu mai par a se îndoi de realitatea voiajului. Ce contează că din acel continent revine un bagaj de amintiri sărac, verbos, dezamăgitor, când i-a adus cu el, ca personaje de neuitat, pe doi "sălbatici de o speță necunoscută: Chactas și Atala"? Acest autor mult răsplătit de contemporaneitate ( "ca mine și ca Goethe", spune el în treacăt, la pagina 417
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
adică în folosul nu atât al lor, cât al societății, în proporții fatal variabile. Impozite, taxe s-au pus, vreo două sute douăzeci și cinci; acolo unde depășeau veniturile, primul ministru a dat sfatul, incontestabil pragmatic, de a nu fi plătite. Statul este sărac, el și-a vândut averile și a tocat paralele pe nevoi ce nu puteau fi ocolite, altele nu mai are. Afirmația că le-a cedat pe mai nimic sunt de evidentă rea credință, dovadă că achizitorii falimentează pe rând. ...Ca să
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
sunt dispuse nici în ruptul capului să asculte glasul bunului-simț. Nu cred că doar sărăcia te poate coborî atât de mult încât să stai cu capul în țărână în fața unei brute violente. Există, chiar în lumea de azi, destule popoare sărace dar demne. N-aș include în această listă, din păcate, și lumea fundamentalist-arabă, scindată între orgoliul orb, de sorginte primitiv-medievală, de-a domina lumea, și ura viscerală împotriva valorilor modernității. Trăind în minciună atâta vreme, ei au ajuns să ia
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
duminica următoare însă, femeia și-a făcut apariția tot în costumul ei străvechi și ponosit. Cu o voce subțire de tot și cu un zâmbet suav pe întreg chipul mi-a răspuns la întrebare, că dăduse lucrurile primite unora mai săraci decât ea. Trebuia s-o fi întrebat cum o cheamă, dar nu mi-a dat în gând. "Mie nu-mi mai trebuie nimic pe lumea asta" mi-a spus cu o încredere și o încântare cu neputință de acceptat ca
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
cum o cheamă, dar nu mi-a dat în gând. "Mie nu-mi mai trebuie nimic pe lumea asta" mi-a spus cu o încredere și o încântare cu neputință de acceptat ca venind din sufletul unei ființe atât de sărace. Eu am de toate. Soțul meu mă așteaptă în cer. Îl visez mereu. De când s-a dus, tot clădește acolo o casă nespus de frumoasă pentru amândoi. Stau pe-aici, cât m-o mai ține Dumnezeu, ca să-mi ajut în
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
plutind, ca împinsă de la spate de o mână nevăzută, știind însă că nu mai aveam nimic prin buzunare. Oprindu-mă din mestecat, i-am întins restul de pâine, contemplând și conștientizând disperarea ajunsă la limită a acelui învinețit de soartă sărac la poarta bisericii. Când a luat pâinea, mâna i s-a desprins cu greu de pe cârja rece, de care parcă era lipită ca de când lumea. "Muream de foame, eram gata să cad aici, pe trotuar. Dar v-am văzut venind
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
n-am făcut nimic, m-am jucat". În fine. În prima jumătate de carte, lumea veche, și ghilimelele "neadecvării" ei: Cronica "mizantropului". Văzute și trăite, fapte mărunte cu cîrlig literar. Bunăoară, Despre prostie. Prostul, de fapt, e-un mizantrop. Și sărac. Sortit să rămînă așa: "Ce-ți trebuie ție, măi, bani, cînd tu n-ai nimic?" Dialoguri din Cum se-nțeleg țăranii și prejudecăți cuminți de prin Slavici. Un alt fel de istorie literară. Și istorii mai mici, de pildă aceea
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
radical imaginea fostului primar. Șușman apare ca un personaj total lipsit de scrupule, care făcuse avere jefuind casa de bani a primăriei, însușindu-și cu forța sau prin înșelăciune loturile de pădure ale sătenilor și folosindu-se de munca țăranilor săraci. Din relatările supraviețuitorilor reiese imaginea unui veritabil psihopat: Șușman se distra obligându-i pe oameni să-l care în spate, plătindu-i pe cei care îl înjurau mai bine (considera că înjurăturile îi poartă noroc) și declarând că după moarte
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
mult mai mult comentariu sardonic. Iuri Orlov (Nicu Cușcă) beneficiază, din cauza afacerii lui, de o autonomie care frizează suprarealismul, mai ales în confruntarea cu legea americană. Pe de o parte, o asemenea poveste e greu de spus din cauza stereotipurilor. Emigrantul sărac care știe că vremurile de criză îți permit să faci o avere șuntînd morala societății și regulile ei, totul urmat de casa, stilul de viață și nevasta-trofeu, e vechi de cînd lumea/Hollywoodul. O tușă de Catch-22 e deci previzibilă
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
de mare găleata celui ce vrea so umple, atâta și scoate, la fel se întâmplă și cu aceste izvoare duhovnicești. Căci și aceste izvoare sunt deschise tuturor și nu fac nici o deosebire între persoane, ci fie de este bogat, fie sărac, fie rob, fie liber, fie bărbat, fie femeie, atât primește din aceste ape dumnezeiești, câtă ardoare se preocupă să aducă. Ceea ce este acolo găleata pentru a scoate apă sunt aici mintea și ardoarea aprinsă și rugăciunea cu trezvie. Cel ce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sufletul plin de îngâmfare, îndată-Ți potolești mândria și-alungi îngâmfarea când vii aici, când vezi pe mucenic, când te gândești ce mare-i bogăția lui față de bogăția ta, și pleci de-aici cu multă sănătate-n suflet. Dacă ești sărac și te socoți disprețuit, îți râzi de bani și de averi când vii aici și vezi averea mucenicului, și, plin de multă înțelepciune, așa te duci acasă! Și dacă ar veni asupra ta necazuri, pagube, bătăi, vei căpăta de aici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care urmăresc fenomenul cultural european. Intitulată, cu modestie, Manual de aromână, cartea are semnificații deosebite pentru spiritualitatea românească și implicații majore pentru fizionomia lingvistică actuală și viitoare a Europei. Fără aromâna de lângă noi, lumea e mai mică și, sigur, mai săracă. Europa nu poate fi multiculturală dacă nu-și păstrează și pluralitatea de expresie lingvistică, după cum o dovedește cu prisosință "manualul." Lucrarea este, în primul rând, un instrument fundamental pentru însușirea corectă a unui idiom a cărui supraviețuire în Balcani, vatra
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
accentul cade pe cunoaștere. Poetul a luat act de inevitabilitatea morții și, din înălțimea cunoștințelor sale multidisciplinare (geometrie, filosofie, astrologie, fizică), are chiar o tentativă de revoltă împotriva acestei fatalități care guvernează în mod absurd destinul oricărei ființe. Bogați sau săraci, proști sau deștepți, fericiți sau nefericiți, toți ajung mai devreme sau mai târziu, în ghearele morții. Nici un muritor nu a ratat întâlnirea finală. De aceea, eul liric ajunge să se declare învins și pe cale rațională, ceea ce nu poate decât să
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
postmodernismului. După primul volum al geografiei sale literare, dedicat Munteniei, Cornel Ungureanu sare direct la volumul al IV-lea, a cărui materie îi este mai mult decât familiară: Banatul. Așa cum precizează în scurta Prefață, "geografia literară/culturală a Banatului pare săracă fiindcă începe printr-un șir de excluderi. Istoriile germane, maghiare sârbe și românești se elimină cu o înduioșitoare reciprocitate din devenirea comună. Ba mai mult: chiar pentru cele românești, Banatul nu are o individualitate care merită prea multă atenție" (p.
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
de la noi vor fi prezenți în ele, cu atât vom fi mai europeni și din acest punct de vedere. Andrei Cornea se plânge, cu bună dreptate, de dificultățile de documentare pe care le întâmpină cercetătorii români: bibliotecile noastre sunt foarte sărace în comparație cu cele de care beneficiază colegii noștri occidentali și, în mod evident autoritatea publică trebuie să găsească soluții pentru ameliorarea situației. Dar, faptul că avem un handicap serios în această privință nu trebuie să ne împiedice să contribuim la adâncirea
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
experimentul se prelungește spre zona literaturii epistolare din epoca luminilor. O convenție literară devenită loc comun (găsirea unui pachet de scrisori) este pretextul devoalării unei "iubiri imposibile" între un profesor român, în vârstă de cincizeci și șase de ani, relativ sărac, al cărui vis este să trăiască în Portugalia, și o portugheză bogată, cu unsprezece ani mai tânără, stabilită în Australia. Cei doi s-au cunoscut în anul 1975 și tind să se regăsească după ce bărbatul a descoperit semnătura fostei sale
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
deznădăjduiți (Icos 1). Sfânta Cuvioasă Parascheva ascultă rugăciunile preoților cucernici, se roagă Maicii Domnului pentru fecioare, povățuiește văduvele, ajută pe străini, mângâie pe cei prigoniți, vindecă bolile trupești (Icos 2). Sfânta Cuvioasă Parascheva sprijină pe cei bătrâni, miluiește pe cei săraci (Icos 3). Sfânta Cuvioasă Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, risipește furtunile, aduce mană roditoare și belșug (Icos 4). Sfânta Cuvioasă Parascheva păzește în suflete dreapta credință și cinstirea Sfintei Cruci (Icos 5). Sfânta Cuvioasă Parascheva ocrotește și izbăvește
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
a Bisericii tăindu-i subvențiile. Nu cred că ar face bine nimănui să închidem biserici pentru că preotul nu mai poate plăti factura la apă sau lumină. În ciuda estimărilor din presă, Bisericile din România și în special Biserica Ortodoxă Română sunt sărace. - Ca să rămânem tot în sfera dezbaterilor publice, vă rugăm să ne explicați și de ce, în această perioadă de criză, statul român înțelege să finanțeze construcția Catedralei Mântuirii Neamului. Nu este acesta un proiect prea costisitor pentru România? - Biserica Ortodoxă Română
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]