183 matches
-
într-o zi am venit la redacție cu schița aceea Pîrlitu în buzunar și i-am dat-o lui Geo Dumitrescu. Nu mă simțeam totuși obosit. Orașul era frumos seara când ieșeam de la statistică și o luam în jos spre Sărindar, deși luminile nu se mai aprindeau feeric, vitrinele nu mai aveau chenare multicolore și reclamele înalte care anul trecut scânteiau într-o aprindere și stingere neîncetată, de albastru și roșu, și care mă făceau să simt că trăiesc, cum spune
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
părul revărsat pe umeri al fetelor. Mă mișcam repede strecurîndu-mă cu ușurință printre oameni. Urcam spre Sfântul Gheorghe, ajungeam la Piața Brătianu, o luam la stânga pe bulevardul Elisabeta, coteam pe după frumoasa clădire a librăriei "Cartea Romînească" și coboram apoi pe Sărindar. Statistica mă lăsa de obosit și corectura mă aștepta de odihnit. Diminețile, când o luam înapoi spre statistică, tot pe jos, ca și întoarcerile acasă pe la ora două după masă, nu-mi alungau cu nimic euforia în care trăiam... Zece mii
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Nu era mult, dar nici puțin. Orleanu mă întrebă dacă nu dau și eu un coniac. Un coniac? Unde, la această oră? Chiar alături, în colț. Nu știam? E un mic birtaș care știe că noaptea târziu ies ziariștii de pe Sărindar și de la Universului vor să dea un pahar pe gât să se curețe de plumb, și ține deschis până dimineața la cinci. Ce plăcere! Cum să nu, mai încape vorbă? Am intrat și ne-am așezat la o masă. Micul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
le deschidea o carte bisericească, de obicei Evanghelia, așa, la întâmplare, și unde se deschidea cetește și se leagă de cutare cuvânt care i se pare nimerit și-l potrivește spuind omului pricina boalei, sfârșitul ce-l așteaptă și câte sărindare să deie și la câți preoți: un fel de oracol! Obișnuit, căutatul în pravilă se face după slujba Sfântului Maslu"309. Indiciile importante în cazul divinației prin deschiderea cărții sunt: culoarea cu care apar literele scrise (roșu sau negru), dar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Anunț la A la Z de unde află că Moartea unui președinte se vinde foarte bine. Iar opera capitală a lui Ceaușescu a ajuns la 250 de dolari. Oamenii mai oferă vioară veche, maghiară, moară cu ciocănele, loc de veci cimitir Sărindar, rochie de mireasă lungă, indometacin supozitoare, răcitor, portbebe cangur (600 de lei), incubator electric italian, 120 de ouă, pisici mici, jucărie japoneză cu baterii, elefant bătînd toba, diafragmă stare foarte bună, aragaz, bibelou căprioară, deodorant feminin. În Națiunea, președintele Vetrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Puteam să merg și la cursuri și să mă întîlnesc după aceea și cu Ion Micu. Revenii în hol foarte vesel și spusei: "Ei, domnilor, spectacolul s-a încheiat, a fost foarte reușit, biletele au fost pe gratis, ieșirea prin Sărindar, cum se spune la București, Matilda, tu mai ai ceva de spus?" ,. Da, plec și eu..." " Da, liber, luați-o"', spusei cu nepăsare, așezîndu-mă în fotoliu picior peste picior. Dar chestia asta cu luatul nu conveni la nimeni, Matilda însă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
este imens în atmosfera încărcată de teroare a epocii, când „se dădeau trei ani pentru nimic”. Ani în șir așa ceva nu va mai trece de bariera cenzurii. Singurul care își ia seama, în secvența disidenței colective, și o șterge „prin Sărindar” e Ciubuc, conțopistul șocâte de birou interpretat de Grigore Vasiliu Birlic. Nu fără a avea momentul său de „deviere” interioară de la „linie”. Prim-plan (deja o îndrăzneală politico-estetică) pe chipul lui Birlic, vocea lui interioară pe fondul discursului oficial, în vreme ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nr. 5. Cioară Leonida, drogherie, București, str. Speranței Nr. 37. S.A.R., Comercială Farmaceutică, București, str. General Berthelot Nr. 39. S.A.R., Codez, București, str. Șerban - Vodă Nr. 41. Ș.A., Coloranil, București, str. Romulus Nr. 6. Balcanică, depozit și import, București, str. Sărindar Nr. 12. S.A.R., Comerțul Tehnico - Chimic, depozit repr. și import, București, str. Bursei Nr. 1, et. VI. Cohn Iacob, farmacist, Farcomed, București, b - dul Filantropiei Nr. 66. S.A.R., Carbon, București, str. Poliției Nr. 1. Depomed, București, str. Sf. Apostoli Nr.
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
str. Episcop Chesarie Nr. 5. Depozit și reprez., Dr. Charlotte Hoffman, București, str. Porumbacu Nr. 18 S.A.R., Hygeia, București, str. Botenu Nr. 5 et. I. S.A.R., si reprezentanta, Hanserex, București, str. Boteanu Nr. 3. Herescu Dora, droghista, Pharmadrog, București, str. Sărindar Nr. 14, et. I. S.A.R., Herbadrog, București, str. Armeneasca Nr. 27. Ing. Ionescu Nicolae, Ionescu George, fărm., București, str. Brâncoveanu Nr. 11. Fărm. Ionescu Mircea, Farmarom, București, str. Horațiu Nr. 8. Fărm. Kaufman Iosub, Minerva, București, str. Dionisie Lupu Nr.
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
un singuratic după cum am văzut mai sus. Încercările domnului Bozdoghină de a ne convinge prin prezentarea evenimentelor vremii, citându-ne ostentativ presa de o anumită culoare, aservită și dominată de interese străine interesului național (cunoscută în epocă ca presa din Sărindar) sunt zadarnice, pentru că scopurile acesteia nu erau nicidecum emanciparea și unitatea națională, ci din contra, disoluția națională. Iată, în acest context, opinia lui Octavian Goga, opinie mai mult decât evocatoare pentru descrierea climatului politic al epocii în articolul său „Mustul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
destoiniciei și culturii sale alese, Iosif Naniescu urcă treptele ierarhiei bisericești. După 1849 a servit ca ieromonah, protosinghel și arhimandrit la mănăstirile Șerbănești - Morunglavu din județul Vâlcea (1850- 1857), apoi la mănăstirea Găiseni, din județul Dâmbovița (1857-1862) și la mănăstirea Sărindar din București (1863). Din anul 1864 până în 1866 este profesor de religie la Gimnaziul Gh. Lazăr și apoi la Liceul Matei Basarab din București, unde va rămâne până în 1873. Începând cu anul 1867 este numit profesor și la Școala Normală
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
creștine cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac rugăciuni pentru cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu împărțirea milosteniei întru pomenirea lor. Mai mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Nu degeaba au rânduit Apostolii să se facă pomenirea celor plecați.” Știau ce mult folosește rugăciunea poporului și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Protopopescu la Primărie. Fără nici o exagerare, Em. Pache Protopopescu a fost cel mai capabil și muncitor primar din câți i-a avut capitala României. Lui i se datorește sistematizarea multor cartiere, dărâmarea unui număr de biserici, printre care și biserica Sărindar. El a deschis piețe, a aliniat strade, a amenajat Cișmegiul - unde a introdus fântânele luminoase - a instalat lumina electrică pe marele bulevarde, la șoseaua Kiseleff, la Abator, etc. El a pus la punct cestiunea filtrelor de la Arcuda. El a dărâmat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Albă, Calea Victoriei; ” Antim, str. Antim; ” Batiștea, str. Batiștea; ” Cretzulescu, Calea Victoriei, 39; ” Colțea, str. Colței, 32; ” Curtea Veche, str. Carol I; ” Doamna-Bălașa, Calea Rahova; ” Icoanei, str. Icoanei, 2; ” Lucaci, str. Lucaci; ” Mihai-Vodă, str. Mihai-Vodă; Biserica Pitar-Moșu, str. Pitar-Moșu; ” Radu-Vodă, str. Radu-Vodă; ” Sărindar, Calea Victoriei, 21; ” Stavropoleos, str. Stavropoleos; ” Sfinților, Calea Victoriei, 21; ” Sf. Dumitru, Str. Carol I; ” Sf. Gheorghe Nou, Piața Sf. Gheorghe; ” Sf. Spiridon, Calea șerban-Vodă; ” Schitu Măgureanu, str. Schitu-Măgureanu; ” Zlătari, Calea Victoriei, 6; ” Catolică (catedrală), str. Fântânei, 7; Starea Civilă (ofițerul), str. Municipală
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
plină zi, pe camaradul lor legionar, Stelescu, ciuruindu-l de gloanțe, în pat, la spitalul Brîncovenesc, unde se găsea bolnav. La Cluj, Ștefănescu Goangă, rectorul Universității, scăpase cu viață ca prin minune de gloanțele studenților legionari. La București, pe strada Sărindar, la ieșirea de la ziarul Dimineața, jurnalistul Blumenfeld-Scrutator fusese crunt bătut, încît a trebuit să fie transportat, cu coaste rupte, la spital. Într-una din zile, fostul meu coleg de liceu, Narcis Economu, m-a căutat la minister. Nu-l văzusem
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dulciuri de casă. În centru, numai restaurantele de lux și marile grădini de vară se întreceau între ele, cu meniuri care mai de care mai sofisticate și cu muzică bună, oferită de cei mai în vogă instrumentiști și dizeuri. Pe Sărindar era Modernul, pe Brătianu Café Wilson. Mercur pe Câmpineanu, Zissu pe Batiștei, care-l avea ca protagonist pe tânărul Jean Moscopol, Iordache Ionescu pe Covaci, unde cânta celebrul violonist al vremii Hristache Ciolacu, sau celebrul La Bufet și grădina Vișoiu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a căsătorit în 1952, având un singur copil - o fetiță. A decedat la 8 iulie în București, condus la locul de veci de toți cei care lau stimat și iubit pentru onestitatea, omenia și profesionalismul său. Se odihnește în cimitirul Sărindar din București. SAVIȚCHI MIHAIL - 1918 - 2005 Specialist de înaltă clasă în industria ușoară, ramura tricotajelor, o viață sa străduit să deservească sexul frumos cu produse de înaltă calitate, produse de întreprinderea „Adejgo” din orașul București. Produsele acestei renumite întreprinderi bucureștene
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
sincopat, al clopo telor Înzăpezite de pe turla ziarului L’Indépendance Roumaine, ritmând o arie bretonă, La Paim polaise, la fiecare ceas: și În aerul plin de adulmecări și de pofte sănătoase, lesne de-mpăcat cu câțiva gologani la turcul din piața Sărindarului, care Îți oferea, cu glas baritonal, salipul său, savantă licoare exo tică, suc distilat din coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
răspundea niciodată, lăsând astfel să apară În revistă doar numai textul cu ceea ce este În el mai puțin trecător [...]. ÎNTR-O SÂMBĂTĂ MOHORÂTĂ DE FEBRUARIE 1924, IEȘISEM cu Cora din redacție ca s-o Însoțesc spre casă când, În dreptul străzii Sărindar, Îmi trecură prin minte insistențele fratelui ei, inginerul, care o Îndemna, după succesul primilor ei pași, să intre acum În marea presă de atunci, unde o disciplină - „mira culoasa disciplină“ sau „mecanizare“, În a căror putere de tămă duire scriitoarea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fiind „cotropit de evrei”, va pieri „Îmbătat de vorbe și alcool” <endnote id="(675, p. 64)"/>. Pentru Corneliu Zelea Codreanu, publi cistul român Petre Pandrea, care În anii ’30 scria la ziarul „jidovit” Adevărul, era un „șabăs-goim” angajat la „taraba Sărindarului” <endnote id="(771, p. 187)"/>. De altfel, de la sfârșitul anilor ’30, nu numai cârciumile (și alte unități comerciale) evreiești au fost „românizate”. Prin acțiunea de „românizare a sufletelor”, evreii au fost excluși și din toate domeniile de creație intelectual-artistică. Această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Datorită destoiniciei și culturii sale alese, Iosif Naniescu urcă treptele ierarhiei bisericești. După 1849 a servit ca ieromonah, protosinghel și arhimandrit la mănăstirile Șerbănești - Morunglavu din județul Vâlcea (18501857ă, apoi la mănăstirea Găiseni, din județul Dâmbovița (1857-1862ă și la mănăstirea Sărindar din București (1863ă. Din anul 1864 până în 1866 este profesor de religie la Gimnaziul Gh. Lazăr și apoi la Liceul Matei Basarab din București, unde va rămâne până în 1873. Începând cu anul 1867 este numit profesor și la Școala Normală
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
lansată, în numele legionarilor, lozinca „omul și pogonul” care i-a iritat pe toți moșierii împotriva Mișcării Legionare, deși nu era decât o scornitură calomnioasă lansată de adversarii Mișcării Legionare. Printr-o propagandă gălăgioasă și calomnioasă, inițiată de presa evreiască din Sărindar, legoinarii au devenit ostili și burgheziei și proletariatului, ostilitate de care au profitat în mod barbar iudeii din România. Moșierii și boerii bogați n-au fost dispuși să facă „sacrificiile” propuse de legionari și au încurajat prigonirea acestora ca pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
TERASA OTETELEȘANU, local în București, loc de întâlnire, între 1910 și 1916, al scriitorilor, oamenilor de teatru, pictorilor bucureșteni. O fotografie de pe la 1874 a Podului Mogoșoaiei între Piața Teatrului Național și strada Sărindar situează casa Oteteleșanu, viitoarea T.O., aproximativ pe locul pe care se află astăzi Palatul Telefoanelor. Casa aparținuse lui Ioan (Iancu) Otetelișanu (1795 sau 1799-1876), ministru, vornic al Capitalei, concesionar al salinelor statului, care o lasă prin testament lui Ioan
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
București, 1974; Patima urșilor albi, București, 1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983; Sărindar, București, 1984; Intermediarii, București, 1985; Grindina, București, 1987; Până la ultima consecință, București, 1988; Jurnal de toamnă. Duioase, temperate, vesele, București, 1991; Bufnița albă, București, 1992; ed. Deva, 2003; Evanghelia după Satan, pref. Matei Albastru [Matei Gavril], București, 1993. Repere bibliografice
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
Pasiunea, 65-68; Valeriu Cristea, Romanul monografic, RL, 1976, 24; Dimisianu, Nouă prozatori, 152-171; Cornel Ungureanu, Documente de viață, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 241-244; Ștefănescu, Jurnal, 92-93; Radu G. Țeposu, „Lege și anexă”, 1983, 36; Raicu, Fragmente, 371-375; Dumitru Micu, „Sărindar”, CNT, 1985, 12; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 274-275; Ungureanu, Proza rom., 699-719; Eugen Simion, Temele romanului social, RL, 1986, 47; Cosma, Romanul, I, 172-174; Miruna Barbu, Un posibil jurnal al ficțiunii, RL, 1991, 34; Alunița
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]