167 matches
-
pentru că duminică aceasta fusese la țară de unde nu se întoarce niciodată cu mâna goală. O sticlă cu tărie, un puișor-doi, o canistruță de vin natural, un boț de brânză bună de vaci cu un borcănel de smântână, o pungă de sărmăluțe făcute ca la mama acasă, toate reprezentau atracții irezistibile pentru familia dedată musafiriilor. Cunoșteau toate datele sărbătorești din cercul familiilor frecventate și nu lipseau de la niciuna. Când sunau la ușa prietenilor aveau și o zicere rimată: Nu mâncăm, nu bem
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
un colț. Mai mult, timpul poate naște artă din nimic. În crucile colorate, împodobite cu versuri, din Cimitirul Vesel, e tot atâta artă cât în ștergarele, puse pe vremuri deasupra plitei, pe care scria cu ață: „Bărbățelului să-i faci/ sărmăluțe, cozonaci”, „Pentru tine când gătesc/ Eu să știi că te iubesc”, „Păunașul codrilor/ Numai de tine mi-e dor”. Și aceste ziceri au măcar calitatea de a nu fi crunt agramate, cum sunt cele de la Săpânța... Pe la 1935, un ins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cu o singură rochie de ani de zile, cu un sutien care arăta mai mult a cârpă de vase și cu chiloți făcuți ferfeniță de atâta fiert? Din când în când se ducea la coafor, de unde se-ntorcea cu niște sărmăluțe ridicole-n cap, care se destrămau în câteva zile. Când i se ducea un fir la ciorap, mergea la remaiat, la o cucoană care stătea de dimineață până seara într-o cămăruță cu vitrină, în care abia încăpea trupul plin
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și se pișe pe el toată ziua, ce să facă? Abia i-am schimbat scutecu' și îmi și trage un căcățel în ăsta nou', de parcă special l-a ținut. Numai copii să nu faci." Angela are și ea-n cap sărmăluțele de rigoare și poartă un capot care risipește peste curte miros de chiftele. "Te duci la film? E vreun film frumos?" "Nu, mă duc prin oraș, tanti. Nu e păcat de soarele ăsta?" "Du-te, Marioaro. Mă duc și io
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tăticii supravegheau în tăcere. Mama a organizat ceremonialul Caloianului de două ori, mesele fiind pe cinste și cu o audiență foarte mare din partea noastră a copiilor. Totul era un amestec de arome și pregătit în consonanță cu cerințele vârstei noastre: sărmăluțe foarte mici și împăturite doar în viță stropite cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă și topită în iaurt cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
tăticii supravegheau în tăcere. Mama a organizat ceremonialul Caloianului de două ori, mesele fiind pe cinste și cu o audiență foarte mare din partea noastră a copiilor. Totul era un amestec de arome și pregătit în consonanță cu cerințele vârstei noastre: sărmăluțe foarte mici și împăturite doar în viță stropite cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă și topită în iaurt cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mă-sa, sărăcuța, ar mânca de toate, tot ce mișcă, da’ nici ea nu știe ce vrea. Numai ce-o auzi că dă comandă serioasă: din kilu’ ăla de carne să-i facă mărgăritaru’ mamii nește chefteluțe marinate și nește sărmăluțe-n foi de viță... Cu smântânică. Ba nu, cu iaurt, că-i mai ieftin și trebe să facem economii. Tot din economii te-am crescut mărgăritaru’ mamii, la care Rafael hi-hi-hi, mie-mi spui? Economiile și foamea ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să plângă cu suspine... ”Unde ești Fata? unde ești?” El își aminti cum Vasilica făcea ”Pelincele Domnului”, cu julfă multă și cu miere... mânca până ce nu mai putea. - Tare bune mai erau!... își zise el. Masa era încărcată cu: chișcă, sărmăluțe în foi de viță, aburind, cârnați, curcan la cuptor, cozonaci rumeni, plăcinte ”poale’n brâu” cu brânză de oi, învârtită și câte și mai câte bunătăți, așa cum numai ea știa să le facă. Dar, acum... acum, masa era goală, nu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să-l găsească pe părintele Gherasim? Ar fi putut întreba la Ambasadă, că ăștia știau și toaca-n cer, dar renunță la idee, din motive de prevedere. Îi veni o altă idee restaurantul Miorița. Intră. Comandă o ciorbă și niște sărmăluțe și, între o îmbucătură și alta, legă o discuție cu Costel, chelnerul. Îl știa pe părintele Gherasim. Slujea la Catedrala din Cartierul Latin. Îi dădu și adresa, 9 Bis Rue Jean de Beauvois, în apropiere de Sorbona. Îi mai spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Petre. Era o bucurie să-i vezi întorși buluc pe ușă, veseli, gălăgioși, cu fețele îmbujorate, rupți de foame. Pentru masa de Crăciun n-a fost nevoie de comenzi suplimentare, rămăseseră suficiente delicatese de la Ajun. Au adăugat doar ciorbă și sărmăluțele tradiționale, aduse special, cu o zi în urmă, de la Irbis. Zilele s-au scurs în liniștea și bucuria sărbătorilor și pentru "seniori" și pentru "juniori". La juniori, Petre și Camelia observaseră deja "ocheade discrete" între cei doi cavaleri și cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
zic, "și domnu Iliescu dă țara la ruși, ați văzut cu firu' roșu". Masa electorală îmi dă dreptate: "da, da", zic, "am văzut", și clatină îngrijorați din cap. Pe urmă, chiar când la masă se aduc oalele cele mari cu sărmăluțe mărunțele, împodobite cu smântână ecologică, răsună replica întârziată a filialei peremiste, zice privindu-mă duios: "d-apăi, oameni buni, mai bine cu rușii, decât cu imperialiști americani și cu ungurii, ați văzut ce-au putut face sârbilor, că doar ni-s
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
apropie de fereastră și trage draperiile plușate, nu înainte de-a-și fi aruncat privirea în afară, spre vila de peste drum, parcă să se convingă dacă o privește cineva sau nu. Adevăru-i, rîde ea încet, n-am mîncat în viața mea sărmăluțe așa de bune ca atunci și nici tochitură de porc la ceaun, amîndouă cu mămăliguță moale. Ce preferi? întreabă, preocupată de discurile din raftul bibliotecii. Ce-ai ales? arată Mihai spre discul din mîinile ei. Concertul în la minor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
auriu prin mașina de carne, se adaugă o cană mare de orez bine spălat în 2-3 ape. În compoziție se mai pune 1 ½ lingură de pastă de tomate, piper și sare după gust. Se frământă totul bine și se fac sărmăluțe mici care se înfășoară câte 5 bucăți într-o foaie de varză mai mare. Se ia o cratiță emailată și la fundul cratiței se pune un strat subțire de varză tocată fin și dacă avem câteva bucăți de șoric proaspăt
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
sunt fripte bine, așa calde cum sunt, le trecem prin maioneza amestecată cu muștar. Sunt la fel de apetisante ca și la iarbă verde aceste frigărui. Merge de minune un pahar de vin de Cotnari numit „Voevod“. Rețeta nr. 29 Sărmăluțe în foi de viță cu urdă Ingrediente: 500 g urdă dulce, 200 g ceapă, 1 cană de orez, 1-2 ouă, 1 legătură mărar, 150 g ulei, 70 bucăți frunză de viță (vie), 1 cană de borș, 2 căni de apă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ghebe. În Moldova, obiceiul preparării borșurilor a fost dus la nivel de artă, fie că este vorba de borșul de potroace, acrit cu zeamă de varză, borșul de vită și borșul de cartofi, în zilele de post. Sunt mult apreciate sărmăluțele moldovenești, mult mai mici decât cele din Ardeal și Banat, brânza cu smântână și mămăliguță, tochitura moldovenească, chiroștile cu cartofi, ceapă și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Pleșu. Doamna doctor ne-a propus următoarea suită: o "intrare" cu icre negre și somon, apoi mici de la "Cocoșatu" făcuți pe grătarul din curte. (Andrei mănâncă vreo zece, eu vreo șase-șapte.) Ne mutăm apoi în living, unde se începe cu sărmăluțe în foi de viță, sărmăluțe în foi de varză și mămăliguță. Urmează limbă cu sos de măsline. Apoi costițe de porc cu "cinci miresme" și orez cantonez. Vinurile inaugurale sânt din 1950 (!), apoi ne repliem pe Vinul Cavalerului. Desertul e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
propus următoarea suită: o "intrare" cu icre negre și somon, apoi mici de la "Cocoșatu" făcuți pe grătarul din curte. (Andrei mănâncă vreo zece, eu vreo șase-șapte.) Ne mutăm apoi în living, unde se începe cu sărmăluțe în foi de viță, sărmăluțe în foi de varză și mămăliguță. Urmează limbă cu sos de măsline. Apoi costițe de porc cu "cinci miresme" și orez cantonez. Vinurile inaugurale sânt din 1950 (!), apoi ne repliem pe Vinul Cavalerului. Desertul e în două trepte: găluști (nespus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Vodă. Distanța de la Chișinău până la Vadul lui Vodă este de circa 30 de kilometri. În jurul orelor două noaptea am ajuns acasă, flămânzi și frânți de oboseală. Bătrâna a avut puterea să ne spună că făcuse acasă un ceaun plin de sărmăluțe, cu crupe de porumb. începând de a doua zi bătrâna nu mai avea stare, voia să plece înapoi, zadarnic o sfătuia fiica să nu plece, că este foarte periculos. După două zile a mers până la gara mare din Chișinău, aici
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
primarelui Gheorghe Nichita, poartă un nemeritat blazon, dar nu are nici eleganța, nici prospețimea, nici diversitatea gazetei de altădată. Cine va răsfoi „Curierul de Iași“ - cel nou va vedea că nu e nici pe departe ce a fost. Seamănă a sărmăluță demagogică împachetată în foaie de viță pseudojurnalistică, mucegăită și cam neplăcut mirositoare. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Vis răutăcios... Din nou un vis a cărui răutate nu poate fi rezolvată decât prin trezire... Sunt în blocul unde locuiesc, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
bloc. Deci, trebuia să fie pregătit, mai ales că soacra îi promisese un curcan ca pe un cadou de onomastica lui, plus niște slănină afumată, ceva mușchiuleț de porc și cârnați cum numai bătrânii știu să prepare asemenea delicatese. Pentru sărmăluțe avea să cumpere carne de la vreun supermarket din oraș, căci sunt așa de multe, că au răsărit ca ciupercile după ploaie. Cum ziua de Sfântul Ion a venit, petrecerea la sărbătoritul Ion, nume de botez, dar și de familie, Ion
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pământ. Gligori știa toată liturghia pe de rost, o Îngâna ușor pe nas, imitând nu numai vocea preotului, ci chiar și felul său de-a fi. După slujbă, Înjghebau și-un mic praznic de la care nu lipseau nici friptura, nici sărmăluțele, nici vinul. Sărmăluțele erau făcute din frunze, umplute cu fel de fel de fructe, iar vinul Îl preparau din căpșuni sau coacăze, care creșteau În grădină din belșug. La praznic, participau și enoriașii plămădiți din lut și câlți. În afară de enoriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
toată liturghia pe de rost, o Îngâna ușor pe nas, imitând nu numai vocea preotului, ci chiar și felul său de-a fi. După slujbă, Înjghebau și-un mic praznic de la care nu lipseau nici friptura, nici sărmăluțele, nici vinul. Sărmăluțele erau făcute din frunze, umplute cu fel de fel de fructe, iar vinul Îl preparau din căpșuni sau coacăze, care creșteau În grădină din belșug. La praznic, participau și enoriașii plămădiți din lut și câlți. În afară de enoriași, Mașa și Gligori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fire, dar o curiozitate izvorâtă din dragostea adâncă ce ne-o purta. În sufletul ei bun, am rămas niște copii nevinovați cărora trebuia să le poarte cineva de grijă. Am intrat În hol și În afară de un miros Îmbătător de friptură, sărmăluțe și plăcintă cu mere... se părea că nimic nu tulbură liniștea ce devenise parcă singura stăpână. Hei! E cineva acasă? am strigat aproape la unison, În timp ce ne scoteam hainele și căutam din priviri un loc pe unde să le abandonăm
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Irlandezii au rămas irlandezi, se îmbracă în verde, de ziua lor, se strâng, petrec împreună; italienii locuiesc, în majoritatea cazurilor, în "cartierul italian", îi vezi stând seara la poartă, ca în sudul Italiei; polonezii îl adoră pe Chopin; românii mănâncă sărmăluțe la Crăciun. Peste acest strat originar a apărut altul, comun tuturor populațiilor amestecate în acest imens creuzet care este America. Un irlandez rămâne irlandez, o generație, două, trei, un italian se consideră, mai departe italian, un polonez păstrează, fie și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]