1,925 matches
-
unde pentru o parte din suma repartizată au primit produse agro-alimentare. Jonathan Scheele specifica într-un discurs: „România este o țară pe care cu cât o cunoști mai bine,cu atât o înțelegi mai puțin”. Prefectul bogat al unui județ sărman povestea că a asistat la o scenă interesantă. La barul din oraș a venit o familie dintr-o comună apropiată. Era una din familiile care beneficiaseră de ajutorului de la „416/2001”. Bărbatul a comandat diverse băuturi: vodcă, cognac, lichior, bitter
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
la întâmplarea neașteptată care m-a adus, în noaptea Anului Nou, în casa asta de bulgar. Dacă nu săream din tren, aș fi fost acum departe, poate aș fi ajuns în țară... Dar nu-mi pare rău. Mulțămită mie, două sărmane ființe omenești, în vălmășagul aprins al marelui război, aruncate acum laolaltă sub același acoperiș, izbuteau să fure vieții, pe apucate, partea lor de fericire umilă". Pirin-Planina a fost neîntârziat recenzată în Bulgaria, de către dr. I. S. Penakoff, în ziarul de
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
devoreze prada, când ca vajnic apărător al unui castel în care tocmai pătrunsese un bandit fioros, când, pur și simplu, îmi trasasem cine știe ce misiune în care importantă era, neîndoielnic, "rezistența până la capăt". În orice caz este clar că, strângând, existam. Sărmanul meu văr trebuia să-și facă intrarea în casă și apoi să petreacă o bună parte a vizitei târându-mă după el. Uneori, când mă aflam într-o formă cu totul deosebită, chiar și cina se vedea obligat să și-
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
Polux sînt damele de la etajul cinci. Dar tu, bătrîn strîngător de zdrențe, tu care-n dimineața ca de basm, te-apropii să strîngi resturile încă vii pe cînd eu suflu-n lampă, tu cel pe care încă nu te știu, sărman și tainic strîngător de zdrențe, o, ție ți-am dat un nume de faimă și ales, ți-am spus Dostoievski." Talmeș-balmeș cu legende. Ele vor trece, grea moștenire necesară, în detonatorul suprarealiștilor, pe care antologia îi subtitrează, simplu, cu numele
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
începând cu cele închipuite... Unul care le vede și pe acestea... Nu-i rău, nu ar fi rău deloc, să te bizui pe un biet scriitor... Marii politicieni ai lumii au intuit acest lucru... Că se pierde, de fapt, un sărman om al lumilor imaginate, stăpân doar pe ficțiunile sale, din mijlocul cărora el însă vede cel mai bine ce pare de ne-văzut... Așadar, să te ferești de lingușitorii care te pierd, totdeauna și de mărunțeii denunțători ai hoților de
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
în dezvoltarea învățământului primar o are și noul ministru al Instrucțiunii, Spiru Haret, care în 1898 propune revizorilor, printr-o circulară, mai multe măsuri în folosul elevilor pentru a frecventa școlile rurale, printre care înființarea unor cantine școlare pentru copiii sărmani. În Gorj a fost înființată o singură cantină și acesta pentru o perioadă scurtă de timp, la Stănești. Dar procesul de extindere a rețelei școlare și creșterea numărului de elevi a continuat cu sprijinul unor proprietari din județul Gorj care
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
nu exista decât de clarviziune, această filozofie a decesului. * Unii mor pe deplin mulțumiți de ce au făcut în viață, conștiința împlinirii nu le permite să încerce frisoanele infernului. Alții mor cu nefericirea infinită de a nu-și fi văzut împlinite sărmanele idealuri, cuprinși totuși de rânjetul care lasă în urmă lehamitea de viață... și așteptând o răzbunare „neîndoielnică“ a fericirii de care au fost privați. Nu îi răzbună nimeni și nimic. Moartea îți șterge cu buretele viața și te azvârle între
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
poate exprima firesc în limba țării de adopție îl îmblânzește, așa încât se comportă cu precauție, de parcă ar fi de sticlă, își admiră stăpânii (dar nu îi respectă), iar ceea ce îi caracterizează mai cu seamă discursul este luarea în deriziune a sărmanei țărișoare din care a fugit. Nu am auzit în Europa de alt popor care să se batjocorească pe sine mai pătimaș. Și mai grav e că în linia întâi a frontului acesta se plasează intelectualii. O mie de ani de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
capăt al globului la cellalt, din răsărit pînă-n apus, de la miazănoapte pîn' la miazăzi, în sunetele triumfale a mii și milioane de clopote, de la mîndrele catedrale ale celor mai splendide capitale de imperie, pînă la umilele bisericuțe din cele mai sărmane cătune, popoarele creștine se salută vesele cu magicele cuvinte Christos a înviat!". E fără îndoială o parodie - începînd cu stilul de jurnalist mediocru și terminînd cu citirea textului de mai sus pe fondul unei zile de viscol și zloată din
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
se uită cu mare îngrijorare la ce se întâmplă acum, pentru marele public însă e puțin important.“ (N.r. De ce n-ar fi important pentru cei 300 000 de păgubiți FNI? De ce nu mai bocește dl Chirieac astăzi pe umerii boborului sărman?) Mircea Dinescu, la Realitatea TV: „Eu eram un mare susținător al lui Băsescu și am făcut niște emisiuni nimicitoare la adresa PSD-ului pe vremea aceea, la adresa lui Năstase, la adresa miniștrilor de pe vremea aceea, și mă întâlneam prietenește, cum m-am întâlnit
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
celorlalți, năravurile și apucăturile... POSACUL: Să treci, domniță, de hotarele lor, și să poposești tocma în țara lui Gând-Împărat. Să te oprești la pragul lui și, fără a arăta cine ești anume, să ceri milă și ocrotire, ca o orfană sărmană, rătăcită în lume. Să te porți cuviincios, așa cum ți-e firea, și să nu-ți pierzi răbdarea și nădejdea. Și mai ales să nu uiți că aici, acasă, n-am să încetez a lucra pentru întoarcerea domniei tale, oricât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i rece și subțire mi-a strecurat un gând străin în visul meu de fericire. Zicea: F2 (ușor reverberat): "Sub cerul vast și mut v-a aruncat aceeași soartă pe-un strop de lut ce-n învârtirea lui vă poartă. Sărman atom sentimental! Nu știi tu oare că viața voastră-i colosal de trecătoare?" * B3: Cobora pe Topolog, dintre munți, la vale... Și la umbra unui stog a căzut din cale. F3: În ce vară? F4: În ce an? B1: Anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
viața voastră-i colosal de trecătoare?" * B3: Cobora pe Topolog, dintre munți, la vale... Și la umbra unui stog a căzut din cale. F3: În ce vară? F4: În ce an? B1: Anii trec ca apa... F2: El era drumeț sărman, muncitor cu sapa. B2: Oamenii l-au îngropat într-un loc, aiurea, unde drumul către sat taie-n lung pădurea. F1: Și de-atunci, lângă mormânt, plopi cu frunza rară s-au zbătut ușor în vânt zile lungi, de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
un mixaj sui generis, o mulțime de lucruri, punând laolaltă observația de interes larg antropologic, mentalitar, cu reflecția morală, impresia strict personală, de jurnal intim, cu egografia cultivată terapeutic (ca lepădare de eul narcisiac, înlocuit invariabil de ruda sa mai sărmană din limbajul oral, „io“), descrierea analitică a unor reflexe comportamentale de interes preponderent sociologic cu reveria memorialistică ș.a.m.d. Din nou, interesul se concentrează aproape programatic pe atitudinea față de eveniment (dar și față de text), ce aduce cu sine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și totul a intrat perfect în firea lucrurilor, potolindu-mi inima și limpezindu-mi bine mințile, m-am apucat cu interes să scriu amănunțit întocmai lucrurile pe care... Brusc, însă, m-am oprit din citit, întrerupt fiind de o cerșetoare sărmană, care se apropiase pe nesimțite de mine. Avea hainele numai zdrențe și o față chinuită. Se vedea limpede că era decăzută moral, căci avea în privire acel licăr sfâșietor de tristețe și de suferință, care știe să înmoaie inima omului
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
avea să ajungă curând într-un loc în care nu mai fusese, până atunci, niciodată. Într-o zi, un bun prieten al său - singurul, de altfel, pentru care sufletul său vibra cu adevărat - îl rugase pe Victor să meargă până la sărmana sa mamă în locul lui, care se afla închisă într un ospiciu. Tot ceea ce trebuia să facă - îi mai spusese prietenul - era să găsească salonul cu pricina, să lase pachetul pe care îl avea de lăsat, iar apoi să plece. Atât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
o lumânare de ceară subțire, în apropierea sursei de căldură. Privea în împăienjănișul tot mai evident al ochilor ei și vedea amarul său chin, adunat tot în acele priviri candide încă, aidoma privirilor pe care le poți vedea la un sărman câine, bătut de niște forțe superioare alor sale; iar, pentru femeia aceasta, societatea, cu inerția și cu aberațiile ei, demonstrase prea bine că posedă puteri care le depășesc prea cu mult pe cele ale victimei sale. În acele puncte blazate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai invocat de către oameni? Pe drept cuvânt, mie îmi pare că această vorbă este, ca de obicei, doar o iluzie ieftină, un dar gratuit, pe care omul și l-a făcut singur cadou! Să te încrezi în astfel de aparențe sărmane este ca și cum ai fraterniza cu dușmanul: te înalți, la început, și tu un dram pe culmea semeață a izbânzii alături de el, ca apoi să cazi vertiginos în hăul fără fund al eșecului, fiind trădat și răpus în suflet. Iar și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
sora cea mai mare, cărei îi rămase casa părintească după trecerea părinților din viață. Ea fusese mereu alături de ei, până la ultima lor răsuflare veghease la capul lor. Nu se supără pe ea, nu o judecă defel, o înțelegea foarte bine. Sărmana soră, la cei șaizeci de ani, și încă cu boala ei, nu mai avea puteri să poarte două gospodării. Din cauza muncii și a frigului, își are mâinile deformate, i se deformează oasele. La început, se gândi că unul din cei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
nu mă mai întorc înapoi, ci să muncesc cu sora mea împreună. Tata parcă bănuia ceva, dar nu-mi zicea nimic. Într-o bună zi, ne aduse poștașul o telegramă. Era pentru mine. Trebuia să mă prezint urgent la universitate. Sărmanii mei părinți, nu înțelegeau ce făcusem. Nu-și puteau imagina că aș fi putut face ceva rău, fapt pentru care aș fi putut fi exclusă din universitate. Nu aveam încotro, trebuia să recunosc și să le spun adevărul. Nu mă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
aici, de către cineva.Oare cine ar fi putut fi cinevaul acela? Ei, bine, nici mai mult, nici mai puțin, decât, hoții de fier vechi. Furaseră lăzile, crezând că vor găsi în ele cine știe ce, dar, au găsit niște focoase nucleare. Înfricoșați, sărmanii hoți, au scăpat de ele, cum au putut mai repede și mai fără probleme. Iar cei care le-au recuperat,s-au scăldat din plin în apele eroismului. Pe când, un oarecare din public, clama: nu pot decât să aplaud și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
dominante de gândire. Noi ținem în mâinile noastre întreaga putere de a ne alege gândurile și de a atrage astfel spre noi, influențele pe care le dorim. Trebuie să folosim această putere și să nu ne limităm la a fi sărmane creaturi bătute de valurile circumstanțelor întâmplătoare. Gândirea pozitivă este pe departe cea mai benefică pentru sănătatea și succesul nostru. În principiu, nu este greu să gândim diferit, totul este ca noi să credem că schimbarea modului de gândire ne ajută
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
spune în cătănie - cireșul de dincolo de șleau, am coborât în gârla Șărpăriilor. Mi s-a părut că nu-i chiar așa de greu să înoți prin nămeții nestatornici. Când am ajuns la cireș, am simțit câtă îndârjire trebuie să aibă sărmanul copac pentru a rămâne în picioare în fața vântului năpraznic!...Se îndoia din toate mădularele, dar nu se lăsa doborât!...Pe creasta dealului, mersul a devenit atât de ușor încât îmi venea să chiui. Vântul spulberase zăpada încât se vedeau chiar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fost niciodată un argument luat în serios. O detaliată introducere semnată de Iulia Karin Patrut și Herbert Uerlings, Fremde Arme - arme Fremde. "Zigeuner" in Literaturen Mittel- und Osteuropas, concentrează în jocul de cuvinte: "Fremde Arme - arme Fremde" ("Brațe străine - străini sărmani") principalele teme prezente ca experiențe istorice ale "țiganilor": sărăcia și străinia. Cercetătorii ajung la concluzii destul de amare: dacă la autori apuseni precum Byron, Chateaubriand, Borrow, Karl May, Hugo, Gautier, Mérimée ș.a. apar figuri mândre, cu spirit eroic, în spațiul sud-est-european
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
repetitive, iar ea, tot timpul mai dură în manifestări, ajunge la un gest aparent eliberator, omorându-și în final partenerul. Parcă vedeam, mai ales către final, un film prost american, de mare succes însă și cât se poate de realist. Sărmana noastră lume, atât de golită de substanță, care în toate împrejurările și în toate domeniile, de la artă la sport, nu își găsește mulțumirea compensatorie decât în descărcări violente! Dreams land, cea de a doua piesă a serii, realizată de Cosmin
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]